Autoritati publice locale - anulare acte. Decizia 1805/2009. Curtea de Apel Craiova

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL

DECIZIE Nr. 1805

Ședința publică de la 14 Aprilie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Gabriela Carneluti

JUDECĂTOR 2: Costinel Moțîrlichie

JUDECĂTOR 3: Constantin Diaconu

Grefier - -

Pe rol, rezultatul dezbaterilor din 7 aprilie 2009, privind recursul declarat de reclamantul PREFECTUL JUDEȚULUI M- împotriva sentinței nr.2482 din 10 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Mehedinți, în dosar nr-.

La apelul nominal au lipsit părțile.

Procedura legal îndeplinită.

Dezbaterile din 7 aprilie 2009, au fost consemnate într-o încheiere separată care face parte integrantă din prezenta.

CURTEA

Asupra cauzei de față;

Prin sentința nr.2482 din 10 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Mehedinți, în dosar nr- s-a respins acțiunea formulată de reclamantul Prefectul Județului M în contradictoriu cu pârâții Primarul Comunei și Consiliul Local al Comunei, județul M, având ca obiect anularea Dispoziției nr.127/28.02.2008 privind acordarea unor drepturi speciale pentru refacerea capacității de muncă pentru funcționarii publici și personalul contractual din cadrul Primăriei Comunei și Consiliului Local al Comunei.

Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarele considerente:

Prin Dispoziția nr.127/28.02.2008, Primarul Comunei, județul M, în baza art.14 din legea securității și Sănătății în Muncă nr.319/14.07.2006, a art.63 alin.1 litera c, alin.4 lit.a și art.68 alin.(1) din Legea Administrației Publice Locale nr.215/2001, republicată, a acordat drepturi speciale în vederea refacerii capacității de muncă pentru personalul contractual și funcționarii publici din aparatul de specialitate propriu.

Potrivit disp.art.14 din Legea nr.319/2006 "alimentația de protecție se acordă în mod obligatoriu și gratuit de către angajatori, persoanelor care lucrează în condiții de muncă ce impun acest lucru"

Pârâtul, Primarul Comunei, județul M este angajatorul personalului de specialitate din cadrul aparatului propriu deoarece, conform art.63 alin.5 litera e din Legea nr.215/2001, funcționarii publici și personalul contractual, structurat pe compartimente funcționale, ce compun aparatul de specialitate al primarului sunt numiți și se află în raporturi de serviciu și, după caz, în raporturi de muncă cu primarul, care are calitate de angajator, iar conform prevederilor art.64 alin.(4) litera a din aceeași lege, primarul exercită funcția de ordonator principal de credite.

Conform prevederilor art.3 din OG nr.6/2007 privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale și altor drepturi ale funcționarilor publici, "gestionarea sistemului de salarizare a funcționarilor publici se asigură de fiecare ordonator principal de credite, cu încadrarea în resursele financiare și în maximum de posturi aprobate, potrivit legii ".

Reclamantul nu a făcut dovada că Dispoziția nr.127/2008 a cărei anulare o solicită, a fost dată de către pârât cu încălcarea normelor de drept incidente în cauză, iar în cadrul tutelei administrative Prefectul Județului, potrivit art.19 alin.(1) litera e verifică numai legalitatea actelor administrative ale Consiliului Județean, ale consiliului local sau ale primarului nu și oportunitatea acestora.

Faptul că în preambulul dispoziției contestate s-a contestat, ca temei legal și Hotărârea Consiliului Local nr.6 din 12 iulie 2008, care a fost anulată prin Sentința civilă nr.1250/2008, pentru că a fost adoptată cu depășirea competenței consiliului local în aprobarea contractului colectiv de muncă al personalului de specialitate din cadrul primăriei, nu are relevanță asupra legalității Dispoziției nr.127/2008.

Împotriva sentinței Tribunalului Mehedințis -a declarat recurs de către reclamanta Instituția Prefectului Județului

În motivarea cererii de recurs, s-a arătat că dispoziția atacată prin care s-au acordat drepturi speciale în vederea refacerii capacității de muncă pentru funcționari publici și personal contractual din cadrul Primăriei și Consiliului local pe luna februarie 2008 este nelegală având în vedere că temeiul legal al acesteia, respectiv art. 14 din Legea securității și sănătății în muncă nu este aplicabil acestor categorii de persoane.

S-a mai arătat că Hotărârea Consiliului Local nr.6 din 12 iulie 2008, fost anulată prin Sentința civilă nr.1250/2008, pentru că a fost adoptată cu depășirea competenței consiliului local în aprobarea contractului colectiv de muncă al personalului de specialitate din cadrul primăriei, nu are relevanță asupra legalității Dispoziției nr.127/2008.

S-a arătat că la adoptarea soluției de către prima instanță s-au nesocotit prevederile art.4 din Legea 188/1999, OG 6/2007 aprobată cu modificări prin Legea nr. 232/2007

S-a detaliat, arătându-se că în acordul semnat au fost prevăzute drepturi de natură salarială, precum gratuități la eliberarea de acte de către autoritatea unde funcționează, drepturi speciale pentru menținerea sănătății, sporul de solicitare neuropsihică, acoperirea unei părți din cheltuielile de hrană, etc, drepturi care exced prevederilor legale, respectiv OG 6/2007.

Examinând recursul, Curtea îl găsește fondat.

Prin Dispoziția nr.127/2008 emisă de Primarul com. s-a aprobat acordarea unor drepturi speciale pentru refacerea capacității de muncă pentru personalul contractual și funcționarii publici ce constituie aparatul de specialitate al primăriei

Instanța a fost sesizată cu analiza legalității Dispoziția nr.127/2008.

Pentru aceasta, este necesar a se examina dispoziția atacată prin prisma respectării prevederile legale aplicabile în materia salarizării funcționarilor publici și a personalului contractual din cadrul autorităților publice locale în ceea ce privește recuperarea capacității de muncă.

Regimul general al raporturilor juridice dintre funcționarii publici și stat sau administrația publică locală, denumite și raportul de serviciu, sunt reglementate prin Legea 188/1999 care constituie cadrul general privind statutul funcționarilor publici.

In cuprinsul Legii 188/1999 R, articolul 72 reglementează posibilitatea încheierii acordurilor colective.

Astfel, textul precizează că autoritățile publice pot încheia, anual, în condițiile legii, acorduri cu sindicatele reprezentative ale funcționarilor publici sau cu reprezentanții acestora, care să cuprindă numai măsuri referitoare la constituirea și folosirea fondurilor destinate îmbunătățiri condițiilor la locul de muncă; sănătatea și securitatea în muncă, programul zilnic de lucru, perfecționarea profesională, măsuri, altele decât cele prevăzute în lege, privind protecția celor aleși în organele de conducere ale organizațiilor sindicale.

Din observarea textului, se constată că acordurile colective pot să cuprindă numai măsuri de natura celor de mai sus.

În ceea ce privește salarizarea funcționarilor publici, prin art.31 din Legea 188/1999 R se prevede expres modul de compunere al salariului funcționarului public.

Același text dispune că primele și alte drepturi salariale se acordă funcționarilor publici, numai în condițiile legii, iar salarizarea funcționarilor publici se face conform cu prevederile Legii privind stabilirea sistemului unitar de salarizare, pentru funcționarii publici.

De asemenea, prin OG nr.6/2007, au fost reglementate drepturile salariale și alte drepturi ale funcționarilor publici, până la intrarea în vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare și alte drepturi ale funcționarilor publici.

Din expunerea textelor enunțate, respectiv art.31 coroborat cu prevederile OG 6/2007, rezultă că salarizarea funcționarilor publici este guvernată de principiul legalității, și nu al consensualismului.

Analizând Dispoziția nr.127/2008 emisă de Primarul com. se constată că, deși are la bază Hotărârea Consiliului Local nr.6 din 12 iulie 2008 prin care a fost aprobat Acordul Colecti de Muncă al Funcționarilor publici din cadrul aparatului de specialitate al Primarului com., este în contradicție cu dispozițiile art. 14 din Legea securității și sănătății în muncă, temei al dispoziției contestate, potrivit cu care "alimentația de protecție se acordă obligatoriu și gratuit de către angajatori persoanelor care lucrează în condiții de muncă ce impun acest lucru"

Drepturile acordate funcționarilor publici prin dispoziția contestată nu pot să formeze obiectul convenției părților, deoarece în materia salarizării se aplică exclusiv normele din legile care reglementează domeniul respectiv.

De asemenea, se poate observa că în cuprinsul acordului, la care face referire dispoziția, în capitolul precum "condiții de muncă, protecția muncii și protecție socială" sunt prevăzute drepturi de natură salarială, precum acoperirea unor cheltuieli cu medicamentele, tratamente medicale, reducerea stresului, hrană, motivarea personalului pentru asigurarea stabilității și confidențialității față de instituție.

Precizăm că astfel de drepturi nu se circumscriu noțiunii de "alimentație de protecție acordată persoanelor care lucrează în condiții de muncă ce impun acest lucru".

Față de aceste aspecte se constată o încălcare a prevederilor legale în materia dreptului autorităților publice de a adopta măsuri cu privire la salarizarea funcționarilor publice.

În ceea ce privește componenta referitoare la personalul angajat cu contract individual de muncă, Curtea reține că autoritățile publice pot să încheie contracte colective de muncă cu personalul contractual, însă, așa cum se arată în art.12 din Legea 130/1999, prin aceste contracte nu se pot negocia clauze referitoare la drepturile a căror acordare și cuantum sunt stabilite prin dispoziții legale.

Din analiza efectuată mai sus, rezultă că OG 6/2007 și Legea 188/1999 reglementează sistemul de salarizare al funcționarilor publici din cadrul și al autorităților administrative locale, așa încât printr-o dispoziție a autorității publice nu se poate deroga de la lege.

Cum Dispoziția nr.127/2008 emisă de Primarul com. conține multiple derogări de la lege, pe care le-am enunțat în prezenta hotărâre, Curtea apreciază că această dispoziție este nelegală, așa cum s-a susținut în acțiune și în motivele de recurs, nelegalitate determinată de multiplele derogări de la lege și de faptul că reglementează în domenii nepermise de legiuitor.

Având în vedere toate motivele mai sus enunțate, Curtea, constatând întemeiat recursul declarat de recurenta reclamantă Instituția Prefectului Județului M, în baza art.312 Cod pr.civilă, îl va admite, modificând sentința în sensul admiterii acțiunii și a anulării Dispoziției nr.127/2008 emisă de Primarul Com., jud.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de reclamanta Instituția Prefectului Județului M împotriva sentinței nr.2482 din 10 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Mehedinți, în dosar nr-.

Modifică sentința în sensul admiterii acțiunii și a anulării Dispoziției nr.127/2008 emisă de Primarul Com., jud.

Decizi irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 14 Aprilie 2009

Președinte,

- -

Judecător,

- -

Judecător,

- -

Grefier,

- -

Red. jud.

2 ex/18.05.2009

Jud. fond.

Președinte:Gabriela Carneluti
Judecători:Gabriela Carneluti, Costinel Moțîrlichie, Constantin Diaconu

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Autoritati publice locale - anulare acte. Decizia 1805/2009. Curtea de Apel Craiova