Autoritati publice locale - anulare acte. Decizia 1895/2009. Curtea de Apel Cluj
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1895
Ședința publică din 3 iunie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Daniela Griga
JUDECĂTORI: Daniela Griga, Floarea Tămaș Mirela Budiu
- -
GREFIER: ---
S-a luat spre examinare recursul formulat de către pârâtul CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI T, împotriva Sentinței civile nr. 364 din 13 februarie 2009, pronunțate de Tribunalul Cluj în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamantul intimat PREFECTUL JUDEȚULUI C, având ca obiect anulare act emis de autorități publice locale.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reprezentantul pârâtului recurent Consiliul Local al municipiului T, consilier juridic, care depune delegație la dosar, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul se află la primul termen de judecată, este scutit de taxă judiciară de timbru și timbru judiciar, precum și că nu s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Raportat la cauza dedusă judecății se reține că recursul este declarat și motivat în cadrul termenului procedural, precum și că a fost comunicat cu intimatul, o dată cu citația.
Nefiind alte cereri sau excepții Curtea, în temeiul art. 150.pr.civ. declară închise dezbaterile și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul pârâtului recurent Consiliul Local al municipiului T solicită admiterea recursului în baza motivelor prezentate în scris prin memoriul de recurs, pe care le susține, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
Din examinarea actelor dosarului constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.364 pronunțată la data de 13.02.2009 în dosarul nr- al Tribunalului Cluja fost admisă acțiunea formulată de reclamantul Prefectul Județului C în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Local al Municipiului T și în consecință a fost anulată parțial HCL nr.99/03.07.2008 adoptată de pârât privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Consiliului Local al Municipiului T cu privire la art.37,41,43, 61 și 62.
Pentru a dispune astfel instanța a reținut că potrivit art.38 al.3 din OG 35/2002 "președintele de ședință are dreptul să limiteze durata luărilor de cuvânt in funcție de obiectul dezbaterii".
În regulamentul adoptat art.37 al.3 stipulează că: "președintele de ședință are dreptul să limiteze durata luărilor de cuvânt la propunerea sa sau a altui consilier cu votul consiliului local, în funcție de obiectul dezbaterii și ținând cont de ponderea formațiunii politice in consiliu".
Din prevederile legale menționate rezultă că a fost limitată durata luărilor de cuvânt luându-se in considerare ponderea formațiunii politice, ceea ce contravine prevederilor art.38 al.3 din OG 35/2002.
Prin aceleași articol 37 al.3 din regulament, s-a înserat că "în caz de nesupunere consilierul in cauză va fi evacuat imediat din sala de ședință la dispoziția președintelui sau dacă este cazul, cu ajutorul reprezentanților poliției comunitare".
Conform art.57 al.1 din Legea nr. 393/2004, ordinea in care pot fi aplicate sancțiunile în cazul încălcării de către consilieri a prevederilor Legii nr.215/2001 este "avertismentul, chemarea la ordine, retragerea cuvântului, eliminarea din sala de ședință, excluderea temporară de la lucrările consiliului și ale comisiei de specialitate, retragerea indemnizației de ședință pentru 1-2 ședințe".
Din cele expuse rezultă că sancțiunea eliminării consilierului din sala de ședințe poate fi aplicată numai cu respectarea ordinii menționate și a procedurii stabilite de art.58-66 din Legea nr. 393/2004.
Art.41 din același regulament stipulează că: "nerespectarea prevederilor art.40 atrage după sine evacuarea imediată din sala de ședințe și interzicerea dreptului de a mai participa la ședințele consiliului 2 luni consecutiv; măsura va fi luată imediat de președintele de ședință și in caz de nesupunere se dispune evacuarea din sală a consilierului in cauză, cu sprijinul poliției comunitare".
Aceste prevederi care încalcă dispozițiile art.57-66 din Legea nr. 393/2004, deoarece sancțiunea evacuării consilierului din sala de ședințe trebuie aplicată gradual, așa cum sunt expuse, cu respectarea ordinii prevăzut de art.57 al.1 iar cea a interzicerii dreptului de a mai participa la ședință, nu este atributul președintelui de ședință, ci a consiliului local, care adoptă o hotărâre cu votul a cel puțin 2/3 din numărul consilierilor in funcție, in baza raportului întocmit de comisia de specialitate în urma cercetărilor efectuate.
Din prevederile legale menționate reiese că art.41 din regulament este nelegal, deoarece încalcă art.57-66 din Legea nr. 393/2004, președintele de ședință poate doar să propună consiliului aplicarea sancțiunii dar nu să ia măsura interzicerii dreptului de a mai participa la ședință.
Regulamentul adoptat instituie prin prevederile art.42 "interzicerea intrării in sala de ședințe a consilierilor și a altor persoane aflate sub influența băuturilor alcoolice, în caz de suspiciune președintele de ședință dispune imediat din propria inițiativă sau la cererea altor consilieri efectuarea testului corespunzător și dacă este cazul evacuarea celui in cauză din sala de ședințe iar in caz de nesupunere măsura se pune in aplicare de către reprezentanții poliției comunitare", iar prin prevederile art.43 "obligația secretarului de a asigura mijloacele tehnice necesare efectuării testului de alcoolemie".
Cu excepția prevederilor menționate nu există dispoziții legale in vigoare care să prevadă posibilitatea efectuării testului de alcoolemie pentru consilieri în cadrul ședințelor și președintele de ședință, iar atribuția menționată cu privire la secretar, excede atribuțiilor prevăzute in mod expres de art.34 din OG 35/2002 și art.117 din Legea nr. 215/2002.
Prevederile art.61 din același regulament constituie o îngrădire a drepturilor consilierilor de a avea acces la orice informație de interes public, deoarece prevăd obligativitatea consilierilor locali de a se adresa diferitelor compartimente numai prin intermediul aparatului propriu a consiliului local prin cerere scrisă în scopul obținerii informațiilor necesare desfășurării activității, încălcându-se astfel prevederile art.42 din Legea nr. 393/2004 coroborat cu art.62 din OG 35/2002.
De asemenea, și prevederile art.62 din același regulament stipulează că orice cetățean sau persoană juridică are dreptul de a se adresa consiliului local numai in scris, ceea ce constituie o îngrădire a dreptului cetățenilor privind liberul acces la informațiile de interes public, stabilit in temeiul Legii 544/2001.
Împotriva soluției menționate a declarat recurs pârâtul Consiliul Local al municipiului T solicitând admiterea recursului, judecarea cauzei și respingerea acțiunii introductive.
În motivare recurentul a arătat că raportat la specificul unității administrativ teritoriale în condițiile legii se pot adopta prevederi proprii de organizare și funcționare; limitarea luării la cuvânt în funcție de ponderea în consiliu a formațiunii politice se înscrie pe linia prevăzută de OG nr.35/2002 iar cele adoptate prin regulament nu îngrădesc drepturi și nu excede prevederilor legale. Cu privire la aceste aspecte în dezvoltare se arată că atâta vreme cât timpul pentru luarea cuvântului este de trei minute pentru fiecare consilier este logica ca formațiunile politice prezente în consiliu care au trei sau patru membri vor beneficia în mod automat de timp mai mic față de formalitățile politice majoritare. Nu se poate acorda timp egal la luarea la cuvânt pentru toate formațiunile politice întrucât astfel s-ar încălca practic și voința electoratului și s-ar ajunge la uniformizare a consiliului local, care anulează voința electoratului.
Limitarea cuvântului în funcție de ponderea formațiunii politice din consiliu se referă practic la faptul că, nu se poate ca o formațiune politică alcătuită din trei membrii să aibă același timp alocat ca și formațiunea politică cuprinzând opt membri, timpul în primul caz fiind de 9 minute iar în al doilea caz fiind de 24 de minute.
Această prevedere completează doar cele stipulate în ordonanța de urgență de guvern, neîngrădind dreptul consilierilor la luări de cuvânt.
Tot astfel arată recurentul raportat la teza finală a art.37 alin.3 potrivit căreia în caz de nesupunere consilierul va fi evacuat din sala de ședințe la dispoziția președintelui sau dacă este cazul cu ajutorul reprezentanților politici comunitari, nici aceste prevederi nu pot fi considerate contrare legii.
Astfel, așa cum a arătat Consiliile locale în funcție de specificul lor pot stabili reglementări proprii, și în alt doilea rând, evacuarea din sala de ședințe va fi făcută conform Legii nr.393/2004, adică aplicarea sancțiunii va fi făcută gradual în funcție de gravitatea abaterii consilierului. Atâta vreme cât potrivit art.65 din Legea nr.393/2004 "în caz de opunere interzicerea participării la ședințe se execută cu ajutorul forței publice puse la dispoziție președintelui" în opinia sa și aducerea la îndeplinire, în caz de nesupunere a măsurii evacuării ședinței poate fi dusă la îndeplinire cu sprijinul poliției comunitare.
Măsura se impune cu atât mai mult cu cât nu de puține ori în cadrul ședințelor Consiliului Local au fost luări de cuvânt pe cu totul alte probleme decât cele supuse discuției fapt care nu duce decât la prelungirea în mod inutil a luărilor de cuvânt și în mod implicit la prelungirea inutilă a duratei ședințelor consiliului. Totodată prin aceste discuții pe cu totul alte subiecte se creează un climat agitat și o atmosferă încordată.
Totodată raportat la prevederile art.42 din regulament arată recurentul ca având în vedere experiențele anterioare ale Consiliului Local T s-a dorit asigurarea unui climat propice desfășurării ședințelor de consiliu local prin eliminarea factorilor perturbatori a comportamentului neadecvat care contravine funcției de demnitate publică cu care au fost investiți consilierii locali precum și pentru păstrarea decenței și probității morale pe care o implică o astfel de funcție. A îmbrățișa punctul de vedere al intimatului arată recurentul ar însemna ca și pe viitor să se încurajeze comportamentul nedemn și să se dea liber manifestărilor necivilizate care au izvorul tocmai în consensul de alcool înainte de ședințe.
În privința celorlalte statuări ale regulamentului se arăta, se respecta prevederile OG nr.35/2002 și nu pot fi considerate ilegale.
Analizând argumentele aduse prin prisma actelor dosarului și a normelor juridice incidente, a art.304 pr.civ. Curtea reține că acestea nu pot conduce la modificarea sau casarea hotărârii atacate.
Astfel critică recurentul hotărârea primei instanțe în considerarea că raportat la dispozițiile legii se pot stabili regulamente că statuările referitoare constituie completări. Aceste susțineri nu pot fi reținute întrucât chiar dacă în OG nr.35/2002 conferă posibilitatea de a se adopta regulamente acestea trebuie să fie conforme cu legea, să nu îngrădească sau să limiteze drepturi, completările impunându-se în contextul inexistenței unei reglementări imperative, clare explicite.
În cauză actele normative evocate de părți și reținute de instanță nu pot fi considerate ca neprevizibile unor situații posibil ivite, neexplicite sau neclare. Aceste acte normative cuprind reglementări cu privire la limitarea în timp, la stări conflictuale și informații solicitate cât și reguli sau sancțiuni pentru nerespectare. Astfel, prin art.38 din OG nr.35/2002 se prevede că președintele de ședință are dreptul să limiteze durata luărilor la cuvânt în funcție de dezbateri. În acest scop el poate propune consiliului spre aprobare timpul ce va fi ofertat fiecărui vorbitor și timpul total de dezbatere a proiectului. Același articol mai prevede că președintele de ședință va urmări ca prezența la dezbateri să se facă din partea tuturor consilierilor în cazul unor probleme deosebite va aloca un anumit timp fiecărui grup de consilieri în funcție de mărime.
Textul enunțat vizează posibilitatea președintelui de a propune și dreptul consiliului de a aproba limitarea în timp și doar în funcție de obiectul dezbaterii iar pentru situații deosebite alocarea unui timp raportat la grup în funcție de mărime.
în text nu se prevede limitarea făcută direct de președinte sau la propunerea altui consilier ci doar limitarea cu aprobarea consiliului și nici o altă limitare în funcție de alt context decât al dezbaterii. Limitarea în alte condiții și fără precizarea unei situații precise a unor certuri în funcție de care se poate aprecia eventuala situație constituie așa cum corect a reținut și prima instanță o încălcare a dispozițiilor mai sus enunțate.
Tot astfel trebuie arătat că actul normativ mai sus menționat prin dispozițiile sale a statuat că în cazul în care desfășurarea ședinței este perturbată președintele de ședință poate întrerupe dezbaterile. El poate aplica sancțiunile stabilite de statutul aleșilor locali în competența sa (respectiv cele stabilite de Legea nr.393/2004) ori popune consiliului aplicarea de sancțiuni.
Sub aspectul relevat Legea nr.393/2004 prevede că la prima abatere președintele de ședință atrage atenția consilierului în culpă și îl invită să respecte regulamentul; că în situația în care consilierii care nesocotesc avertismentul si invitatia presedintelui si continua sa se abata de la regulament, precum si cei care incalca in mod grav, chiar pentru prima data, dispozitiile regulamentului vor fi chemati la ordine. la ordine se inscrie in procesul-verbal de sedinta.
Înainte de a fi chemat la ordine,spune art.61 din același act normativ consilierul este invitat de catre presedinte sa isi retraga sau sa explice cuvantul ori expresiile care au generat incidentul si care ar atrage aplicarea sanctiunii. Daca expresia intrebuintata a fost retrasa ori daca explicatiile date sunt apreciate de presedinte ca satisfacatoare, sanctiunea nu se mai aplica.
Același act normativ mai prevede că în cazul in care dupa chemarea la ordine un consilier continua sa se abata de la regulament, presedintele ii va retrage cuvantul, iar daca persista, il va elimina din sala. Eliminarea din sala echivaleaza cu absenta nemotivata de la sedinta.
Tot astfel prevede actul normativ că în cazul unor abateri grave, savarsite in mod repetat, sau al unor abateri deosebit de grave, consiliul poate aplica sanctiunea excluderii temporare a consilierului de la lucrarile consiliului si ale comisiilor de specialitate. Gravitatea abaterii va fi stabilita de comisia de specialitate care are in obiectul de activitate aspecte juridice, in cel mult 10 zile de la sesizare.
Totodată același act normativ prin art.63 mai prevede că excluderea temporara de la lucrarile consiliului si ale comisiilor de specialitate nu poate depasi doua sedinte consecutive.
Normele enunțate sunt clare explicite și au în vedere sancționarea în caz de perturbare gradual în raport de gravitate ce poate fi stabilită de comisia de specialitate și dreptul consilierului de a retrage cele adresate și de a nu i se aplica sancțiunea când explicațiile satisfac. Aplicarea sancțiunii fără posibilitatea retragerii negradual, fără o apreciere și cu intervenția unei anume entități duce la îngrădirea drepturilor consilierilor ceea ce nu este permis de lege. În plus dacă s-ar admite interpretarea dată de recurent înseamnă a accepta chiar un comportament subiectiv al președintelui de ședință de lua măsura evocării la prima abatere indiferent de gravitate, fără o constatare obiectivă, fără o analiză a împrejurărilor și a conduitei posibil de revizuit în măsura să anuleze sancțiunea și fără aplicarea graduală ceea ce pune la îndoială caracterul imperativ al normelor mai sus enunțate. Ca atare în contextul dat susținerile recurentului sunt neîntemeiate și urmează a fi respinse.
Nici restul susținerilor recurentului nu pot fi primite întrucât legea instituie atribuții concrete în sarcina anumitor persoane cât și reguli de informare. Ori a condiționa informațiile de o anumită formă sau modalitatea înseamnă a îngrădi accesul ceea ce nu este permis inclusiv din perspectiva Legii nr.544/2001.
Acest din urmă act normativ prin dispozițiile sale cuprinde o serie de reglementări privind accesul liber neîngrădit al persoanei la informațiile publice.
Astfel pe lângă obligativitatea comunicării informațiilor prevede că pentru informațiile solicitate verbal funcționarii din cadrul compartimentelor de informare au obligația să precizeze condițiile și formele în care au loc accesul la informațiile publice și pot furniza pe loc informațiile solicitate.
Din contextul normelor reiese că solicitarea nu poate fi doar scrisă ci și verbală pentru a se asigura accesul liber garantat la informații. Ori prin impunerea unei anumite forme a solicitării se îngrădește accesul context în care din această perspectivă reținerile primei instanțe nu pot fi considerate greșite.
Așadar constatând cele arătate că nu sunt motive neîntemeiate, Curtea în baza art.312 pr.civ. coroborat cu art.20 din Legea nr.554/2004 va da o soluție de respingere a recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de Consiliul Local T împotriva sentinței civile nr.364 din 13.02.2009, pronunțate în dosarul nr- al Tribunalului Cluj pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 03.06.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI: Daniela Griga, Floarea Tămaș Mirela Budiu
- - - - - -
GREFIER
- -
Red./
2 ex./2.07.2009
Președinte:Daniela GrigaJudecători:Daniela Griga, Floarea Tămaș Mirela Budiu