Autoritati publice locale - anulare acte. Decizia 192/2008. Curtea de Apel Brasov

ROMANIA

CURTEA DE APEL

Sectia de contencios administrative si fiscal

Decizia civila nr. 192/ DOSAR -

Sedinta publica din data de 25.03.2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Georgeta Bejenaru Mihoc JUDECĂTOR 2: Maria Ioniche Judeactor

Judecator: - -

-: -

Grefier:

Pentru astazi fiind amanata pronuntarea asupra recursului formulat in baza legii contenciosului administrativ de recurenta reclamanta in contradictoriu cu intimata parata Directia de munca si Protectie Sociala B, avand ca obiect anulare act administrativ emis de o autoritate publica locala.

La apelul nominal facut in sedinta publica, la pronuntare, se constata lipsa partilor.

Procedura legal indeplinita.

Dezbaterile in cauza de au avut loc in sedinta publica din data 11.03.2008, cand partile prezente au pus concluzii in sensul celor consemnate in incheierea de sedinta din acea zi, care face parte integranta din prezenta, iar instanta din lipsa de timp pentru deliberare a amanat pronuntarea pentru data de 18.03.2008 si apoi pentru imposibilitatea constituirii completului a amanat pronuntarea pentru data de azi, 25.03.2008.

CURTEA:

Asupra recursului de constata ca:

La data de 14.09.2007, reclamanta a chemat in judecata Directia de Munca si Protectie Sociala B pe calea contenciosului administrative, solicitand ca prin hotararea judectoresca ce se va pronunta sa se dispuna:

- recunoastrea dreptului privind acordarea indemnizatiei pentru cresterea copilului pana la implinirea varstei de 2 ani, prevazut de art 24. alin.2 din OUG nr. 44/14.06.2006,

- anularea Deciziei nr. -/24.01.2007,

- anulareaDeciziei nr.127/13.03.2007,

- anularea Comunicarii nr. /10.07.2007, emise de parata Directia de Munca si Protectie Sociala B,

- repararea pagubei prin obligarea paratei la plata indemnizatiei de crestere a copilului din urma pana la data prezentei,

- repararea pagubei prin obligarea paratei la dobanda legala despabubiri si cheltuieli de judecata.

Actiunea reclamantei a format obiectul dosarului - a Tribunalului

In acest dosar, instanta a pronuntat in baza probelor administrate sentinta civila nr. 4048/CA/7.12.2007, prin care a dispus:

- respingerea actiunii formulate de reclamanta in contradictoriu cu Directia de Munca si Protectie Sociala B, avand ca obiect anularea Deciziilor nr. -/24.01.2007, nr.127/13.03.2007 si Comunicarii nr. /10.07.2007,emise de parata.

Pentru a se pronunta astfel, prima instanta a retinut in fapt si in drept urmatoarele:

Reclamanta a fost salariata AUTO TRANSILVANIA SRL in perioada 01.01.2006-13.11.2006 conform adeverintei nr. 356/20.12.2006 aflata la fila 27 din dosar.

Dispozitiile Legii 19/2000, care reglementa acordarea indemnizatiei pentru cresterea copilului, prevazute de art. 98,99,121,122,123,125 indice 1, 129 si 138 au fost abrogate prin OUG 148/2005, incepand cu 1 ianuarie 2006.

Daca Legea 19/200 prevedea la art 98 alin.1 lit.d ai alun.4 raportat la art 122, un stagiu de cotizare pentru acordarea indemnizatiei pentru cresterea copilului de cel putin 10 luni in ultimele 12 luni anterioare data nasteruu copilului, prin actul normative de abrogare a acestei dispozitii, respective OUG 148/2005, se prevede al art.1 alin.1 " incepand cu data de 1 ianuarie 2006, persoanele care in ultimul an anterior datei nasterii copilului, au realizat timp de 12 luni venituri profesionale supuse impozitului pe profit potivit prevederilor legii 571/2003 beneficiaza de concediu pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani sau, in cazul copilului cu handicap, de pana la 3 ani, precum si de o indemnizatie lunara in cuantum de 800 lei."

Cum prin adoptarea OUG 148/2005 au fost defavirizate mai multe categorii de personae, printre care si persoanele care au ramas insarcinate pana la data e 31 decembrie 2005 inclusiv, care urmau sa in anul 2006 si au cotizat la sistemul pblic de pensii un stadium de cotizare de cel putin 10 luni in ultimele 12 luni anterioare nasterii copilului, a fost adoptata pentrua remedia si aceasta deficienta, OUG nr. 44/2006.

Aceasta ordonanta ( nr. 44/14.06.2006) modifica si completeaza art. 24 alin.2 din OUG nr. 148/2005 pentru a include in categoria beneficiarilor de indemnizatii pentru cresterea copilului si persoanele care au ramas insarcinate pana la data de 21 decembrie 2005 inclusiv, care urmau sa in anul 2006 si care au realizat in sistemul public de pensii perioade de stagiu de cotizare de cel putin 10 ouni in ultimele 12 lunii anterioare nasterii copilului.

Prevederile art 24 alin.2 din OUG 148/2005 modificata prin OUG 44/14.06.2006 sunt aplicabile numai in situatia in care nasterea copilului s-a produs pana la 31 octombrie 2006.

In speta, reclamanta a nascut pe minorul la data de 13.11.2006, conform certificatului nasterii copilului, urmeaza a fi inlaturata de ispozitiile fara echivoc ale ordinului 24 alin.2 din OUG 44/2006.

Intrucata reclamanta nu indeplineste conditiile de stagiu de cotizare prevazute de art.1 din OUG 148/2005 si nici conditiile prevazute de art. 24 alin.2 din OUG 44/2006, instanta va respinge actiunea reclamantei, apreciind ca deciziile emise de parata cu nr. -/24.01.2007, nr.127/13.03.2007 si Comunicarii nr. /10.07.2007 sunt legale si temeinice.

Impotiva acestei hotarari a formulat recurs in termen legal reclamanta, criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie, solicitand admiterea recursului si modificarea in tot a sentintei atacate si in consecinta admiterea actiunii astfel cum a fost formulate de reclamanta si precizata la data de 19.10.2007.

In dezvoltarea criticilor de recurs se arata urmatoarele:

Hotararea primei instante este nelegala deoarece in mod gresit aceasta interpretat faptul ca reclamanta nu indeplineste conditiile legale de stagiu de cotizare prevazute de OG 148/2005 si ca aceasta nu are un stagiu legal de cotizatie de 12 luni anterior nasterii copilului, motiv pentru care instanta de fond a respins actiunea reclamantei.

Reclamanta a aratat ca notele de fundamentare la OUG 44/2006 nu pot fi mai presus de ordonanta insasi si ca prin OUG 148/2005 se prevede" includerea in categoria beneficiarilor si a altor categorii de persoane si anume. persoanele care au ramas insarcinate pana la 31.12.2005 inclusiv, care vor naste in anul 2006 si care realizeaza in sistemul public de pensii perioade de stagiu de cotizare de cel putin 10 luni in ultimele 12 luni anterioare datei nasterii copilului".

In esenta, recurenta reclamanta a sustinut potivit prevederilor legale nu putea fi o data limita a nasterii copilului(31.10.2006) fapt retinut in mod gresit si nelegal de instanta de fond respingandu- actiunea in mod nelegal.

La data de 13.11.2006 reclamanta a nascut copilul pe nume.

Aceasta a solicitat prin cerere scrisa adresata Directei de Munca si Protectie Sociala B la data de 26.12.2006 cu nr. 2825/2006 plata indemnizatiei conform OUG 148/2005, privind sustinerea familiei in vederea cresterii copilului, aprobate prin Legea nr. 7/2007.

Cererea reclamantei inregistrata la parata sub nr. 28252/26.12.2006, i-a fost respinsa, aceasta formuland contestatie, care i-a fost respinsa prin decizia 127/13.03.2007 a Directiei de Munca si Protectie Sociala B, pe motiv ca reclamanta nu a realizat in ultimul an anterior datei nasterii copilului, timp de 12 luni, venituri profesionale supuse impozitului pe venit potivit codului fiscal si că nu se incadreaza in situatiile prevazute la art. 1 alin.2 din OUG 148/2005.

Parata a sustinut ca se iau in calcul numai perioadele de stagiu de cotizare pe baza de contract de asigurare sociala relizate numai pana in ianuarie 2006, iar art. 24 din OUG 148/2005 se refera numai la realizarea de stagii de cotizare de minim 10 luni in ultimele 12 luni anterioare nasterii copilului, daca nasterea lui a avut loc inainte de 31.10.2006, ca atare se retine ca principala critica adusa sentintei atacate este intemeiata si legala si ca in realitate, stagiul de cotizare cerut de lege a fost relizat de catre reclamanta.

Curtea, examinand actele și lucrările dosarului, sentința civilă nr. 4048/17.12.2007 a Tribunalului brașov, atacată în cauză, prin prisma motivelor de recurs formulate de reclamantă și față de prevederile legale aplicabile, constată recursul ca fondat.

Astfel, verificand actele si lucrarile dosarului, constata ca de fapt reclamanta a facut dovada cu inscrisuri ca a cotizat la asigurarile de sanatate pentru o perioada de 10 luni anterior datei nasterii copilului 13.11.2006 ( filele 19-25, 27 din dosarul de fond, reținand că de fapt reclamanta a realizat venituri impozabile, condiție apreciată de parata ca neindeplinită, invocand dispozițiile Legii nr. 571/2003 privind impozitul pe venit pentru veniturile profesionale).

Prin urmare, se impune să se ia în calcul actele depus de reclamantă, față de prevederile art. 1 alin.2 coroborat cu art. 1 alin.1 si cu art. 24 alin.2 din OUG 148/2005.

Din dispozitiile art. 24 ale OUG 148/2005 rezulta ca regimul juridic al cererilor formulate pentru a beneficia de indemnizatie pentru cresterea copilului este cel prevazut in OUG 44/2006 si aceasta ordonanata acopera si incidentele izvorate din aplicarea legii in timp, in sensul ca ea este aplicabila si situatiilor juridice nascute sub vechea reglementare si anume legea 19/2000.

De altfel, in sustinerea temeiniciei si legalitatii actiunii reclamantei este si HG53/2006 privind modificarea si completarea normelor metodologice a OUG 148/2005, privind sustinerea familiei in vederea cresterii copilului, norme aprobate prin HG1.825/2005.

Aceasta hotarare de guvern (53/2006) mentioneaza expres ca: "beneficiaza de concediu si de indemnizatia pentru cresterea copilului si persoanele care pana la data de 01.01.2005 ar fi fost in drept sa beneficieze de indemnizatia pentru cresterea copilului reglementata prin Legea 19/200 modificata.

Instanța apreciază că finalitatea dispozițiilor legale privind indemnizația pentru creșterea copilului și susținerea familiei și scopul pentru care au fost emise aceste acte normative constă în aceea că aceste drepturi se acorda ca sprijin pentru familie și creșterea copilului și nu în sensul interpretat de parata și de instanța de fond, reținut ca motiv în hotărarea de respingerea acțiunii reclamantei, prin limitarea în timp a aplicării nr.OUG 148/2005.

Imprejurarea ca nasterea copilului sa fi avut loc pana la data de cel tarziu 31.10.2006 nu are suport legal astfel incat apararea paratei intimate nu poate fi retinuta, motiv pentru care deciziile emise de parata si hotararea primei instante sunt nelegale si netemeinice, aceste fiind date cu interpretarea si aplicarea gresita a legii.

În esență, instanța de recurs, prin prisma prevederilor art. 304/1 Cod procedură civilă, din actele și lucrările dosarului constată că sentința pronunțată de instanța de fond este nelegală și netemeinică deoarece instanța a apreciat greșit situația de fapt și de drept dedusă judecății, pronunțând o hotărâre nelegală și netemeinică.

In cauza fiind incidente prevederile art 304 pct.9 proc.civila, se constata ca recursul reclamantei este intemeiat si legal.

de prevederile OUG 148/2005 si de cererea reclamantei precum si a inscrisurilor doveditoare de la dosarul cauzei se constata ca refuzul paratei de a-i aproba cererea reclamantei pentru plata indemnizatiei de crestere a copilului este nejustificat.

Prin urmare, decizia nr. -/24.01.2007 este netemeinica si nelegala, la fel si decizia nr. 127/13.03.2007 este netemeinica si nelegala deoarece parata a respins în mod greșit contestatia formulată de reclamanta pe linie administrativă considerand ca reclamanta nu se incadreaza in situatiile prevazute la art.1 alin.2 din OUG 148/2005 si ca timp de 12 luni aceasta nu a realizat venituri supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003.

Potrivit art. 24 alin.2 din OUG 44/2006 coroborat cu art 1 pct 2 lit F fin OUG 148/2005, aprobata cu modificari prin Legea 7/2007, dreptul de indemnizatie pentru cresterea copilului se acorda si persoanelor care pana la 31.10.2006 au realizat in sistemul public de pensii perioade de stagiu de cotizare de cel putin 10 luni in ultimele 12 luni anteriaore nasterii copilului.

Din actele dosarului rezulta ca reclamanta indeplineste aceasta conditie legala si ca atare I se cuvin drepturile solicitate privind plata indemnizatiei pentru cresterea copilului pana la varsta de 2 ani.

Faptul invocat de parata in sensul ca nasterea copilului s-a produs dupa data de 31.10.2006, nu poate constitui un impediment pentru acordarea si recunoasterea drepturilor solicitate de catre reclamanta prevazut de OUG 148/2006 deoarece in lege nu se prevede un termen limita in acest sens.

de dispozitiile legale, instanta de recurs apreciaza ca sunt aplicabile prevederile art. 24 alin.2 coroborate cu art.1 pct. 2 lit.F din OUG 148/2005 reclamanta avand un stagiu de cotizare de 10 luni anterior nasterii copilului.

Faptul invocat de intimata parata in sensul ca prin normele de aplicare a OUG 148/2005,se prevede ca "beneficiaza de aceste drepturi" doar daca nasterea copilului a avut loc pana la data de 31.10.2006 si ca reclamantei nu-i sunt aplicabile prevederile art 24 alin.2,deoarece a nascut ulterior acestei date, nu poate fi retinut de instanta de recurs, deoarece normele respective nu pot adauga la lege (Legea 7/2007- de aprobare si modifcare a OUG 148/2005 iar dispozitiile OUG 148/2005 trebuiau interpretate in sensul si litera legii u restrictive. Legea nu prevede nici o limitare privind data nasterii copilului pentrua beneficia de indemnizatia de crestere a copilului pana la varsat de 2 ani.

In esenta, potrivit art 24 alin.2 din OUG 148/2005 astfel cum a fost modificata prin Legea 7/20.01.2007, rezulta ca " drepturile prevazute de prezenta ordonanță de urgenta se acorda si persoanelor care, pana la 31.10.2006, au realizat in sistemul public de pensii perioade de stagiu de cotizare de cel putin 10 luni in ultimele 12 luni anterioare datei nasterii copilului".

Raportat la acest text de lege si de cerera reclamantei se constata ca in cauza dispozitiile sus citate ii sunt aplicabile asa incat in mod gresit instanta de fond a respins actiunea reclamantei apreciind ca "nu ii sunt aplicabile dispozitiile art 24 alin 2 din OUG 44/2006" si a luat in considerare sustinerea paratei in sesnul ca reclamanta nu poate beneficia de dreptul solicitat deoarece nu a ramas insarcinata pnala la data de 31.12.2005 si ca "nasterea copilului s-a produs dupa 31.10.2006".

Se retine ca sustinerea si critica recurentei reclamanta adusa sentintei atacate este intemeiata si legala.

Pozitia intimatei de a conditiona acordarea indemnizatiei pentru cresterea copilului de nasterea acestuia pana la data de 31.10.2006 ca data limita, pe langa faptul ca este nelegala este si inechitabila si discriminatorie, deturnandu-se de fapt scopul pentru care a fost adoptat actul normativ privind sustinerea familiei pentru cresterea copilului.

Verificand actele dosarului prin prisma si criticele formulate de recurenta si a prevederilor art. 304 indice 1. proc.civila, instanta de recurs constata ca acestea sunt intemeiate si legale.

Asa fiind, urmeaza a admite recursul declarat de reclamanta in baza art. 312 alin.1 proc.civila si in consecinta, va modifica sentinta atacata, se va admite actiunea, formulata si precizata de reclamanta in sensul ca se va anula Deciziei nr. -/24.01.2007si Deciziei nr.127/13.03.2007, emise de parata Directia de Munca si Protectie Sociala B, ca fiind nelegala si netemeinica si in consecinta va obliga parata sa-i recunoasca reclamantei dreptul de a beneficia de o indemnizatie pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani, incepand cu data de 13.11.2006 si pana la 13.11.2008.

Se constată că de fapt instanța de fond a respins greșit acțiunea prin hotărârea dată, aceasta referindu-se doar la petitul de anulare a actelor administrative atacate de reclamantă, fără a face însă referire la celelalte petite ale acțiunii, astfel cum a fost precizată la fila 40 - dosar inițial, fiind vorba de cererea reclamantei privind recunoașterea dreptului plata daunelor cu titlu de despăgubiri penalități de întârziere și cheltuieli de judecată.

Față de acest aspect, instanța de recurs văzând și celelalte critici formulate de recurentă, urmează a se pronunța și asupra acestora.

Prin prezenta decizie, întrucât s-a constatat că recursul este fondat, instanța rejudecând cauza pe fond, va admite acțiunea și se va pronunța asupra tuturor petitelor formulate de reclamantă în acțiunea inițială.

Se vor anula deciziile emise de pârâtă și comunicarea către reclamantă privind respingerea cererii sale de către

Așa fiind, ca o consecinta a admiterii actiunii formulate si precizate de reclamanta, instanta de recurs va anula si comunicarea nr. /10.07.2007, catre reclamanta emisa de parata, aceasta nemaiavand suport de fapt si de drept.

De asemenea, va obliga parata sa plateasca reclamantei despagubiri in suma de 500 lei, cu titlul de daune morale, ca urmare a situatiei create de respingerii acererii si contestatiei formulate de catre reclamanta prin deciziile emise de parata ce au determinat actionarea in instanta, si a timpului in care aceasta nu a beneficiat de drepturile legale de la data formularii cererii, creându- o stare de stress, de incertitudini privind realizarea dreptului său.

Avand in vedere prevederile art. 18 alin. 3 și 5 din Legea 554/2004, modificata prin Legea 262/2007, instanta de recurs, ca urmare a admiterii recursului si a actiunii reclamantei va obliga parata la plata despăgubirilor în sumă de 500 de lei și penalitatilor de intarziere in cuantum de 1% pe zi de intarziere pentru neplata sumelor stabilite in prezenta decizie, respectiv in cazul neexecutarii hotararii in termen de 30 de zile de la data ramanerii definitive si irevocabile.

Intrucat reclamanta nu a facut dovada nici la instanta de fond si nici in recurs cu privire la petitul privind acordarea sumei de 49.500 lei cu titlul de despagubiri, instanta va respinge în parte aceasta cerere, apreciind-o ca justificata doar pentru suma de 500 lei cu titlul de daune morale. Evident, este vorba de despagubirile pretinse de reclamanta, cu titlu de daune, care sunt inafara sumelor datorate de parata cu titlu de indemnizație pentru creșterea copilului.

Indemnizația pentru creșterea copilului, respective drepturile solicitate I se cuvin conform art. 10 alin. 1, lit. b din nr.OUG 148/2005 incepand cu data nasterii copilului, 13.11.2006 si pana la 13.11.2008 care se cuvin in virtutea legii respectiv, cate 800 lei pe luna de la 13.11.2006 pana in prezent 25.03.2008 si care i se cuvin în virtutea legii, in continuare pana la implinirea varstei de 2 ani de minorul, la data de 13.11.2008.

In ce priveste petitul privind penalitatile de intarziere a reclamantei recurente a solicitat penalitati in procnt de 3% pe zi intarziere insa instanta analizand probele de la dosar, a apreciat ca justificarea acordarii penlitatilor doar in procent de 1%, respingand ca nejustificate celelalte pretentii obligarea paratei la plata penalitatilor de intarziere (adica pentru diferenta de 2% pe zi intarziere) si respective respingand despagubirile in suma de 49500 lei despagubiri ca nedovedite in cauza.

Intrucat reclamanta a timbrat legal actiunea la fond si in recurs urmeaza ca in baza prevederilor art 274. proc.civila sa fie obligate parata la plata acheltuielilor de judecata de recalamanta in cuantum de 63 lei, totalul cheltuielilor de judecata in ambele instante fond si recurs.

de considerentele de fapt si de drept expuse, instanta de recurs va înlatura sustinerile intimatei parate si apararile formulate de aceasta la fondul cauzei si in recurs prin intampinare, ca fiind nelegale si neconforme cu probele de la dosar.

In concluzie, se va admite recursul conform dispozitivului prezentei decizii.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

IN NUMELE LEGII

D E

Admite recursul declarat de recurenta reclamanta impotriva sentintei civile nr. 4048/CA/07.12.2007 a Tribunalului B-sectia comerciala si de contencios administrative pronuntata in dosarul nr. -, pe care o modifica in tot in sensul ca:

Admite actiunea formulata si precizata de reclamanta in contradictoriu cu parata Directia de Munca si Protectie Sociala B si in consecinta:

1.Recunoaste dreptul reclamantei de a beneficia potrivit art. 24 alin.2 din OUG nr. 44/14.06.2006 privind acordarea indemnizatiei pentru cresterea copiluli pana la varsta de 2 ani.

2.Anuleaza decizia nr. -/24.01.2007 emisa de parata, privind respingerea acordarii indemnizatiei pentru cresterea copilului catre reclamanta.

3. decizia 127/13.03.2007 emisa de parata, de respingere a contestatiei nr. C/242/22.02.2007 la Decizia -/24.01.2007.

4.Anuleaza comunicarea nr. C 710 din 10.07.2007 catre reclamanta, emisa de parata Directia de Munca si Protectie Sociala B cu privire la memoriul trimis de reclamanta catre Ministerul Muncii si Familiei si Egalitatii de.

5.Obliga parata sa plateasca reclamantei indemnizatia de crestere a copilului in cuantum de 800 lei incepand ci data de 13.11.2006 si pana la implinrea varstei de 2 ani a copilului, respectiv pana la data de 13.11.2008.

6.Obliga parata sa plateasca reclamantei despagubiri in suma de 500 lei reprezentand daune morale.

7.Obliga parata la plata penalitatilor de intarziere in cuantum de 1% pe zi de intarziere pentru neplata sumelor stabilite in prezenta decizie.

8.Respinge restul pretentiilor reclamantei privind suma de 49.500 lei cu titlul de despagubiri si 2% pe zi penalitati de intarziere.

9.Obliga intimata parata sa plateasca recurentei reclamante cheltuieli de judecata la fond in suma de 42 lei si in recurs 21 lei (taxa de timbru si timbru judiciar).

Irevocabila.

Pronuntata in sedinta publica azi 25.03.2008.

Presedinte, Judecator, Judecator,

- - - - - -

Grefier,

Red/ /30.04.2008/3 ex.

Dact. / 12.05.2008

Președinte:Georgeta Bejenaru Mihoc
Judecători:Georgeta Bejenaru Mihoc, Maria Ioniche Judeactor

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Autoritati publice locale - anulare acte. Decizia 192/2008. Curtea de Apel Brasov