Autoritati publice locale - anulare acte. Decizia 2492/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ,DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 2492
Ședința publică din data de 14 octombrie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Eleonora Gheța
JUDECĂTOR 2: Hrudei Maria
JUDECĂTOR 3: Tămaș Floarea
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul formulat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. pronunțată în data de 15 iunie 2009, în dosarul nr- al Tribunalului Maramureș în contradictoriu cu intimatul CONSILIUL JUDEȚEAN BNa vând ca obiect anulare act emis de autoritățile publice locale.
La apelul nominal, făcut în cauză se prezintă recurentul personal, și consilier juridic, în reprezentarea intereselor intimatului.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat este timbrat cu suma de 4 lei reprezentând taxă judiciară de timbru și are aplicat timbru judiciar în valoare de 0,3 lei.
S-a făcut referatul cauzei ocazie cu care se învederează instanței că pricina se află la primul termen de judecată pentru care procedura de citare este legal îndeplinită, părțile litigante nu au solicitat judecarea pricinii în lipsă.
Reprezentanta intimatului depune întâmpinare, un exemplar se comunică recurentul.
Recurentul depune răspunsul Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, pe care-l comunică și cu partea adversă, organigrama Consiliului Județean pentru anul 2008, adoptat prin hotărârea nr.35/2008, despre care nu cunoaște dacă a fost adoptată precum și un proiect al organigramei și statului de funcții aferent anului 2009; din anexele hotărârii rezultă că postul există și în noua organigramă.
Mai relevă recurentul că postul a fost preluat și transferat la alte compartimente pentru persoane membre ale.
Reprezentanta intimatului depune organigrama și statul de funcții inclusiv expunerea de motive din care rezultă că posturile printre care și al recurentului au fost reduse. De asemenea, confirmă că a avut loc o ședință a consiliului, în care s-a luat o hotărâre cu privire la reducerea posturilor.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau alte excepții de invocat, Curtea declară închise dezbaterile și acordă cuvântul pentru susținerea recursului.
Recurentul solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, casarea în totalitate a sentinței recurate. În susținere se arată că prin adresa din data de 10.03.2009, i s-a adus la cunoștință reclamantului că dat fiind împrejurarea că este beneficiarul unei pensii bugetare, începând cu data de 01.04.2009 îi încetează raporturile de serviciu; în timp ce Președintele Consiliului Județean își angaja consilieri personali. Măsura dispusă este contrară dispozițiilor Legii nr.188/1999.
La solicitarea instanței de a-și preciza poziția procesuală cu privire la soluția pronunțată de către instanța de fond privind respingerea recursului ca inadmisibil, recurentul arată că soluția nu este legală întrucât Președintele reprezintă Consiliul Județean.
În ceea ce privește fondul cauzei, se arată că postul pe care l-a deținut nu a fost efectiv desființat ci doar transformat iar pentru reducerea postului nu a fost obținut avizul Agenției Naționale a Funcționarilor Publici. Nu se solicită acordarea de cheltuieli de judecată.
Recurentul depune și un exemplar din de B din data de 21-27 septembrie 2009, înțelegând să dovedească că eliberarea din funcție a fost consecința și a unei atmosfere întreținute de presa locală.
Reprezentanta intimatului solicită respingerea recursului ca fiind nemotivat în drept, deoarece acesta nu se încadrează în dispozițiile art. 304.pr. civilă, acțiunea de fond a fost respinsă ca inadmisibilă pentru lipsa procesuale pasive a Președintelui Consiliului Județean. Instanța în mod corect a reținut că emitentul actului administrativ atacat este Consiliul Județean. Nu se solicită acordarea de cheltuieli de judecată.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA:
Prin sentința civilă nr.271 din 26 mai 2009 a Tribunalului Bistrița N, pronunțată în dosarul nr-, s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Consiliul Județean B-
S-a respins ca inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul împotriva pârâtului Consiliul Județean B-N pentru lipsa calității procesuale pasive a pârâtului.
Reclamantul a fost obligat să plătească pârâtului suma de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că prin acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul, consilier juridic și funcționar public în cadrul Consiliului Județean B-N, a solicitat anularea adresei nr.1201 emisă în data de 10 martie 2009 și comunicată în data de 10 martie 2009 și a dispoziției nr. 30 din 16 martie 2009 comunicată la data de 18 martie 2009, iar prin hotărârea ce se va pronunța să se constate că actele precizate mai sus sunt netemeinice, nelegale și în discordanță flagrantă cu legislația actuală în vigoare.
De asemenea reclamantul a solicitat obligarea pârâtului prin reprezentanții săi legali, președinte și secretar al județului să îl reîncadreze în funcția de consilier juridic, funcție pe care a deținut-o anterior emiterii actelor atacate, precum și obligarea pârâților la plata către reclamant a salariilor nerealizate, altor sporuri cu dobânzile aferente până la soluționarea cauzei și cheltuieli de judecată, cu scuze publice.
În motivarea acțiunii reclamantul arată că în perioada 1976-1990 lucrat ca ofițer de contraspionaj în cadrul garnizoanei B, iar la data de 15 februarie 1990 fost trecut în rezervă, prin ordinul 373 al Ministerului Apărării din acea perioadă. Ordinul i-a fost comunicat verbal la acea dată și făcea referire la faptul că nu putea beneficia de nici un drept ca fost militar.
Ulterior trecerii în rezervă prin eforturi proprii a reușit să ocupe funcția actuală la 13 aprilie 1992-13 martie 2009.
La data de 1 noiembrie 2001, în temeiul 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici a fost acreditat ca funcționar public în cadrul Consiliului Județean B-
Reclamantul mai face precizarea că, de la numirea ca funcționar public, nu a fost chemat în fața Comisiei de disciplină, organ abilitat prin vot să analizeze situația disciplinară a membrilor componenți.
Din motive pe care nici în prezent nu le cunoaște au fost emise cele 2 acte.
Mai menționează că prin OG.77/2007 i-a fost recunoscută perioada ca fost militar, sens în care prin decizie a Direcției de Pensii SRL i-a fost acordată o pensie de 1.170 lei majorată ulterior la 1.403 lei.
Despre această situație nu a făcut un secret, informând conducerea sa profesională.
Reclamantul mai arată că actele menționate sunt nelegale și netemeinice deoarece contravin în mod flagrant cu art.98 din 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici referitoare la condițiile de încetare a raporturilor de muncă a funcționarilor publici și ale art.54 pct.a, d și
În ședința publică din data de 14 aprilie 2009 instanța din oficiu a solicitat reclamantului să își precizeze acțiunea în sensul de a indica dacă în cauză a înțeles să cheme în judecată un singur pârât astfel cum se face vorbire în petitul din acțiune referitor la reîncadrare sau mai mulți pârâți astfel cum se menționează în petitul referitor la plata salariilor nerealizate și a celorlalte sporuri.
În ședința publică din data de 12 mai 2009 reclamantul a arătat că pentru ambele petite calitatea de pârât o are Consiliul Județean B-
Pârâtul Consiliul Județean B-N a depus întâmpinare la dosar prin care a solicitat inițial doar respingerea cererii formulate ca neîntemeiată.
Cu cheltuieli de judecată.
În motivarea întâmpinării se arată că reclamantul a fost angajat al Consiliului Județean B-N în funcția publică de consilier juridic, clasa I, grad superior, treapta I, cumulând veniturile realizate din ocuparea acestei funcții cu cele obținute din pensie pe întreaga perioadă cât a fost astfel angajat.
La data de 13 martie 2009, prin adresa nr. 1210 emisă în 10 martie 2009 de către pârât, i s-a adus la cunoștință acestuia, decizia adoptată potrivit căreia începând cu data de 1 aprilie 2009, vor înceta raporturile de serviciu între părți, motivele acestei decizii fiind de natură economică, privindu-l pe angajator, astfel cum legea permite și în conformitate cu disp.art.26 din 164/2001 rep. referitoare la posibilitatea angajatorului de a menține sau nu în funcție persoane care beneficiază de orice categorie de pensii.
Ulterior, la data de 18 martie 2009, reclamantului i-a fost comunicată Dispoziția privind încetarea raportului său de serviciu, înregistrată sub nr. 30 din 16 martie 2009.
Referitor la cererea de anulare se precizează că în ceea ce privește solicitarea privind anularea adresei nr. 1201/10 martie 2009, aceasta nu are caracterul unui act administrativ, definit ca "formă juridică principală a activității organelor administrației publice, care constă într-o manifestare unilaterală și expresă de a da naștere, a modifica sau a stinge drepturi și obligații, în realizarea puterii publice, sub controlul principal de legalitate al instanțelor judecătorești", astfel că cererea de suspendare privitoare la aceasta este inadmisibilă.
În acest sens s-a pronunțat și ÎCCJ prin decizia nr. 4281 din 30 noiembrie 2006, nepublicată, în care se stipulează: "ÎCCJ are o jurisprudență constantă în a considera că actele preparatorii, indiferent de caracterul lor, nu au calitatea de acte administrative, conform 554/2004 și, ca urmare, nu pot fi atacate separate de actele administrative pe care le fundamentează".
Așadar, solicitarea de a se anula această adresă apare ca fiind inadmisibilă.
Referitor la solicitarea privind anularea Dispoziției nr.30/2009, se arată faptul că, prin adresa nr. 1452/24 martie 2009, i s-a comunicat reclamantului răspunsul la plângerea prealabilă formulată împotriva Dispoziției nr.30/2009.
S-a arătat în esență că, potrivit art.26 din 164/2001 rep. se instituie o situație de excepție referitoare la categoria pensionarilor militari în sensul că aceștia pot cumula pensia cu salariul, legiuitorul lăsând însă la latitudinea angajatorului menținerea în funcție a persoanei care beneficiază de pensie militară, nefiind însă obligat să mențină în funcție acea persoană. Din rațiuni de ordin economic, pe fondul general accentuat de criza economică, pârâtul, în calitate de instituție bugetară, se confruntă cu o perioadă de recesiune reliefată în afectarea întregii activități, fiind astfel nevoit să opereze modificări în domeniul resurselor umane, ceea ce în cazul de față, conferă caracter obiectiv deciziei de concediere.
S-a mai arătat că, contestatorul nu este singurul angajat afectat de aceste măsuri, în situația altor persoane, fiind dispusă transferarea acestora de pe funcții de conducere pe funcții de execuție, iar în cazul unei alte persoane încadrate în același comportament de specialitate cu contestatorul s-a dispus încetarea raporturilor de serviciu. Astfel, raportat la nevoile unității pârâte măsura luată prin dispoziția atacată, este efectivă, generată de cauze reale și serioase.
Ulterior, după închiderea dezbaterilor pârâtul a depus la dosar concluzii scrise în care în principal se arată că cererea în anulare formulată de reclamant a fost îndreptată în mod greșit împotriva Consiliului Județean și nu, astfel cum legea prevede, împotriva Președintelui Consiliului Județean, care deține calitatea de angajator. Ținând cont de faptul că, la primul termen de judecată, instanța din oficiu, conform principiului disponibilității, a pus în vedere contestatorului să își precizeze acțiunea în sensul indicării persoanei împotriva căreia a promovat acțiunea în justiție, iar apoi, la următorul termen de judecată, contestatorul a precizat faptul că Consiliul Județean deține calitatea de intimat în procesul promovat de domnia sa, se apreciază că acțiunea se impune a fi respinsă motivat de faptul că a fost îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală.
Astfel, potrivit art.104 din 215/2001 rep. Președintele Consiliului Județean "numește, sancționează și dispune suspendarea, modificarea și încetarea raporturilor de serviciu sau după caz a raporturilor de muncă, în condițiile legii, pentru personalul din cadrul aparatului de specialitate al consiliului județean".
Așadar, Președintele și nu Consiliul Județean deține calitatea de angajator, astfel cum în mod clar reiese și din Dispoziția nr. 30/2009 atacată.
Referitor la fondul cauzei se reiterează argumentele menționate în întâmpinarea depusă la dosar.
Având în vedere excepția lipsei calității procesuale pasive invocată după închiderea dezbaterilor, instanța a dispus redeschiderea dezbaterilor după care a pus în discuția părților această excepție.
Reclamantul, prin înscrisul depus la dosar intitulat precizare arată că pârât este Consiliul Județean bistrița-N prin reprezentanții săi legali președintele Consiliului Județean și secretarul județului și nu aceștia din urmă ca persoane particulare (67).
Pârâtul, prin mandatarul delegat în cauză la rândul său și-a menținut poziția față de excepția invocată.
Analizând excepția invocată instanța a constatat că aceasta este întemeiată și în consecință urmează să fie admisă și pe cale de consecință acțiunea urmează să fie respinsă ca inadmisibilă.
Astfel, potrivit prev.art.104 alin.2 lit.b din 215/2001 președintele consiliului județean "numește, sancționează și dispune suspendarea, modificarea și încetarea raporturilor de serviciu sau, după caz, a raporturilor de muncă, în condițiile legii, pentru personalul din cadrul aparatului de specialitate al consiliului județean" și nu consiliul județean cum în mod greșit a indicat reclamantul în acțiunea introductivă și a persistat și ulterior când i s-a pus în discuție de două ori acest aspect.
Dispoziția privind încetarea raporturilor de serviciu a reclamantului a fost emisă de președinte în nume propriu în virtutea acestei funcții și nu în calitate de reprezentant al consiliului județean.
De altfel, după cum rezultă din prev.art.97 din 215/2001, consiliul județean adoptă hotărâri și nu dispoziții astfel cum emite președintele consiliului județean în baza prev.art.106 din același act normativ.
Mai este de reținut faptul că pârâtul a solicitat cheltuieli de judecată în cuantum de 1000 lei reprezentând onorariu de avocat (56).
Însă instanța a apreciat că acest cuantum este prea mare față de natura cauzei și față de gardul de dificultate relativ scăzut al litigiului, motiv pentru care reduce onorariul solicitat de la 1000 lei la 500 lei.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs în termen legal reclamantul solicitând casarea în tot a hotărârii, rejudecarea fondului cauzei și obligarea pârâtului Consiliul Județean B N la reîncadrarea pe postul deținut anterior emiterii dispoziției nr.30 din 16.03.2009, a președintelui acestuia și a secretarului județului, obligarea pârâtului la plata tuturor drepturilor salariale cuvenite pentru perioada 1 aprilie 2009 până la repunerea în drepturi cu cheltuieli de judecată.
Recurentul a arătat că apreciază că sentința este nelegală și netemeinică pentru faptul că nu răspunde în nici un fel petitelor acțiunii introductive și nici nu se motivează în vreun fel acest lucru.
Din probele depuse la dosar rezultă faptul că reclamantul nu a putut cumula pensia cu salariul până la emiterea dispoziției deoarece în temeiul OG nr.77/2007 i-a fost recunoscut dreptul la pensie.
Pe rolul Tribunalului Bistrița N, există înregistrat dosarul nr- cu termen în 12 mai 2009, în care s-a pronunțat sentința nr.248/209 prin care s-a dispus suspendarea actului administrativ.
Conform art.104 din Legea nr.215/2001 președintele Consiliului Județean numește sancționează și dispune suspendarea în condițiile legii, ori în speță, nu există un act normativ care să reglementeze aceste situații.
Dispoziția contestată a fost emisă cu încălcarea flagrantă a art.98 din Legea nr.188/1999 în care sunt prevăzute expres condițiile de încetare a raporturilor de muncă.
Recurentul s-a adresat cu memoriu Agenției Naționale a funcționarilor publici în vederea clarificării situației sale juridice urmând să-i fie comunicat un răspuns.
Intimatul Consiliul Județean B N, legal citat a depus întâmpinare solicitând respingerea recursului ca nemotivat în drept și nefondat pentru următoarele considerente:
Recursul nu se încadrează în nici unul din motivele de recurs dovedite la art.304 pr.civ.
Pe de altă parte, recursul este nefondat deoarece în mod corect instanța de fond a apreciat că adresa nr.1201/10.03.2009 nu are caracterul unui act administrativ definit "ca formă juridică principală a activității organelor administrației publice, care constă într-o manifestare unilaterală și expresă de a da naștere, a modifica sau a stinge drepturi și obligații în realizarea puterii publice sub controlul principal de legalitate al instanțelor judecătorești".
Mai mult, a fost avută în vedere și jurisprudența constantă a, în a considera că actele preparatorii nu au calitatea de act administrativ astfel că s-a respins ca inadmisibil primul capăt de cerere.
Referitor la dispoziția nr.30/2009 privind încetarea raportului de serviciu al reclamantului instanța a reținut că față de excepția lipsei calității procesuale a Consiliului Județean B N, ridicată de pârâtul intimat prin concluziile scrise reclamantul recurent și-a reiterat poziția după redeschiderea dezbaterilor subliniind că înțelege să cheme în judecată în calitate de pârât doar Consiliul Județean BNp rin reprezentanți săi legali președinte și secretar.
În mod corect instanța de fond analizând susținerile părților privind excepția lipsei calității procesuale pasive a apreciat-o ca fiind întemeiată.
Astfel, potrivit art.104 alin.2 lit.b din Legea nr.215/2001 președintele consiliului județean numește, sancționează și dispune suspendarea modificarea și încetarea raporturilor de serviciu sau după caz a raporturilor de muncă în condițiile legii pentru personalul din cadrul aparatului de specialitate al consiliului județean.
Mai mult, potrivit art.106 alin.1 din aceeași lege în exercitarea atribuțiilor sale președintele consiliului județean emite dispoziții cu caracter normativ sau individual.
Din aceste considerente, acțiunea reclamantului recurent a fost respinsă ca inadmisibilă pentru lipsa calității procesuale pasive a pârâtului Consiliul Județean B
Sub acest aspect, chiar dacă acțiunea ar fi fost îndreptată corect ea se impune a fi respinsă ca neîntemeiată.
Potrivit prevederilor art.26 din Legea nr.164/2001 a fost instituită o situație de excepție privind posibilitatea pensionarilor militari de a cumula pensia cu salariul.
În drept au fost invocate disp.art.242 pr.civ.
Analizând motivele de recurs invocate, prin prisma art. 304, 304 ind. 1 Cod proced. civilă, Curtea reține următoarele:
În perioada 13.04.1992 - 30.03.2009, recurentul a cumulat pensia militară cu salariul, beneficiind astfel de dispozițiile art.26 din Legea nr.164/2001 potrivit cărora:, Persoanele care beneficiază de pensie militară de serviciu pot fi încadrate în muncă, pe durata nedeterminată sau pe durată determinată, după caz, inclusiv în sectorul public, beneficiind de drepturile salariale corespunzătoare funcției în care sunt încadrate, inclusiv de sporul de vechime corespunzător vechimii în muncă, dobândite la data pensionării.
Din rațiuni de ordin economic pârâtul, în calitate de autoritate publică, a apreciat că se impune reducerea cheltuielilor de personal și materiale, sens în care au încetat raporturile de serviciu ale mai multor funcționari publici printre care si recurentul.
În acest sens a fost emisă, de către PREȘEDINTELE CONSILIULUI JUDEȚEAN B-N dispoziția nr. 30/16.03.2009 prin care se statuează asupra faptului că, începând din 1.04.2009, încetează de drept raportul de serviciu al d-lui.
Atât în acțiunea introductivă cât și în precizarea făcută după repunerea cauzei pe rol, reclamantul a învederat faptul că a chemat în judecată, în calitate de pârât, Consiliul Județean B-N - 2, 67.
În aceste condiții, excepția lipsei calității procesuale pasive a fost în mod judicios soluționată de către instanța de fond, pentru următoarele considerente:
Potrivit art.104 alin.2 lit. b din Legea nr.215/2001 președintele consiliului județean numește, sancționează și dispune suspendarea modificarea și încetarea raporturilor de serviciu sau după caz a raporturilor de muncă în condițiile legii pentru personalul din cadrul aparatului de specialitate al consiliului județean. De asemenea, conform art.106 alin.1 din aceeași lege în exercitarea atribuțiilor sale președintele consiliului județean emite dispoziții cu caracter normativ sau individual.
Așa cum a statuat prima instanță, dispoziția privind încetarea raporturilor de serviciu a reclamantului a fost emisă de președinte în nume propriu în virtutea acestei funcții și nu în calitate de reprezentant al consiliului județean.
De altfel, după cum rezultă din prev.art.97 din 215/2001, consiliul județean adoptă hotărâri și nu dispoziții astfel cum emite președintele consiliului județean în baza prev.art.106 din același act normativ.
Calitatea procesuală pasivă presupune existența unei identități între titularul obligației subiective și persoana chemată în judecată, reprezentând o condiție de exercitare a acțiunii civile.
În mod firesc, anterior analizării cauzei pe fond, se impun a fi verificate o serie de condiții de admisibilitate, printre care și cele privind calitatea părților.
Acesta este motivul pentru care susținerile reclamantului privind caracterul injust al deciziei nu au putut fi analizate, tribunalul dând eficacitate prevederilor art. 136 Cod proced. Civilă.
În aceeași măsură, Curtea nu poate depăși incidentul legat de calitatea procesuală a părților și păși la judecată, aspectele procedurale având întâietate în economia procesului.
Cum reclamantul nu a înțeles să cheme în judecată pe emitentul actului administrativ atacat, soluția pronunțată de către instanța de fond apare ca temeinică și legală, impunându-se menținerea ei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurentul împotriva sentinței civile nr.271 din 26 mai 2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Bistrița N pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 14.10. 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
- -
RED.MH/MB
15.10.09/5 ex.
jud.fond:
Președinte:Eleonora GhețaJudecători:Eleonora Gheța, Hrudei Maria, Tămaș Floarea
