Autoritati publice locale - anulare acte. Sentința 262/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA OPERATOR 2928
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR--6.08.2008
SENTINȚA CIVILĂ NR. 262
Ședința publică din 15 octombrie 2008
PREȘEDINTE: Pătru Răzvan
GREFIER: - -
S-a luat în examinare acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâții Reșița și Ministerul Economiei și Finanțelor, având ca obiect anularea certificatului de atestare a dreptului de proprietate - nr. 9358.
La apelul nominal făcut în ședință publică, pentru pârâta Reșița se prezintă avocat, lipsă celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se constată că s-a depus la dosar, prin registratura instanței, note scrise din partea reclamantului.
Avocatul pârâtei Reșița depune la dosar certificatul de înregistrare al pârâtei la ORC de pe lângă Tribunalul C S și arată că nu mai are alte cereri.
Nemaifiind alte cereri și nici probe, instanța acordă cuvântul în dezbaterea excepțiilor invocate de pârâtă.
Avocatul pârâtei Reșița solicită admiterea excepțiilor inadmisibilității, tardivității, puterii de lucru judecat și a lipsei de interes, pentru motivele arătate în întâmpinare și arată că va solicita pe cale separată plata cheltuielilor de judecată.
CURTEA
Asupra acțiunii în contencios administrativ de față constată:
Prin cererea înregistrată la Curtea de APEL TIMIȘOARA sub nr- la data de 6.08.2008, reclamantul, în calitate de moștenilor al defunctului, a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să anuleze certificatul de atestare a drepturilor de proprietate pentru parcela 636/b/l emis pentru Combinatul Reșița.
De asemenea a solicitat instanței să constate excepția de nelegalitate a decretului 302/1983 precum și a certificatului de atestare a dreptului de proprietate - parțial seria - număr 9358 emis de Ministerul Economiei și Finanțelor pentru parcela 636/b/l din extrasul de carte funciară nr. 205, pe motiv că la data emiterii actului juridic nu erau îndeplinite cumulative cerințele art. 1 din nr.HG 834, pentru atestarea dreptului de proprietate în favoarea Combinatului Reșița pentru suprafața de 3380 m2 parcela topo nr. 636/b/
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că pârâta Combinatul Reșița, în mod abuziv și nelegal a obținut o sentință la Judecătoria Reșița nr. 1499 din 11.05.2006 prin care s-a anulat certificatul de moștenitor al tatălui reclamantului nr. 168/12.06.2001, cu privire la parcela înscrisă în Cartea funciară 205, nr. topo 636/b/l, susținând nelegal dreptul de proprietate al Statului Român, cu titlu de expropriere în baza decretului 302/1983 și calitatea de proprietar a Combinatul Reșița, în baza certificatului de atestare a dreptului de proprietate seria - nr. 9358 emis de Ministerul Economiei și Finanțelor.
Cu toate că Statul pentru a putea transmite valabil, cu titlu gratuit această parcei trebuia ca în prealabil să fi preluat cu titlu valabil terenurile de la foștii proprietari. Acesta obligație nu a fost respectată de Stat, neexistând un decret de expropriere. De asemenea nu a fost respectată nici prevederea ca Statul să fi fost intabulat cu suprafețele respective înaintea transmiterii imobilului la terți (art. 28 alin. 1 și 2 din legea 7/1996, Decizia 2936/2001).
Acest certificate nu au fost comunicate niciodată nici reclamantului și nici tatălui său. Potrivit mențiunilor cuprinse în decretul 302/1983 acesta nu a fost publicat în Buletinul Oficial al România, fapt confirmat de Guvernul României prin adresa nr. 513/A din 13. 09.2005, în care se precizează că în funcție de titulatura pe care o poartă decretul 302/1983 nu a fost un act normativ de expropriere. Deci potrivit decretului 302/1983 terenul în litigiu nu a fost expropriat atâta timp cât actul administrative de autoritate nu a fost dat publicității în Buletinul Oficial al România pentru a produce consecințe juridice, încălcându-se în acest fel legea fundamental (art. 107), astfel cum rezultă și din prevederile Legi nr. 10 litera i imobilul în litigiu a fost luat abuziv de stat în baza unui decret nepublicat în Monitorul Oficial sau Buletinul Oficial.
Reclamantul mai arată că art. 1 din HG834/1991 în temeiul căruia s-a emis certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului, seria - număr 9358, prevede ca obligatoriu terenurile să se afle în patrimoniul societăților comerciale cu capital de stat la data înființării acestora, să fie necesare desfășurării activității conform obiectului de activitate.
Deci condiția legală pentru dobândirea dreptului de proprietate asupra terenului din litigiu vizat de acest act normativ a fost ca societatea comercială pârâtă, înființată potrivit legii 15/1990, să dețină în patrimoniul său respectivul teren cu dreptul de administrare. Pentru că pârâta nu a avut un asemenea drept la data când s-a emis certificatul atacat rezultă că acesta a fost emis cu încălcarea prevederilor art. 1 din HG834/1991.
Statul Român nu a devenit proprietar asupra terenului în litigiu prin expropriere deoarece actul administrativ de autoritate și anume decretul 302/1983 nu a fost dat publicității, deci statul nu a beneficiat de expropriere legală. Astfel nici pârâta Combinatul Reșița nu a dobândit dreptul de administrare direct la data emiterii certificatului de atestare și astfel nu îndeplinea cerința HG834/1991, ca terenul din litigiu să facă parte din patrimonial pârâtei.
Nici cea de-a doua cerință a actului normativ citat, HG834/1991, nu era îndeplinită, acesta referindu-se la necesitatea terenului pentru desfășurarea activității conform obiectului de activitate. Activitatea cocseriei - pentru care pârâta susține că îi este necesar terenul - a încetat în 1990, iar certificatul a fost eliberat în 2004. Parcela din litigiu cu nr. topo 636/b/l este în prezent liberă de orice amenajare pregătită pentru valorificare.
Mai arată că certificatul de atestare contestat s-a eliberat cu încălcarea actului normative HG834/1991, art. 1, că în mod abuziv s-a considerat că decretul 302/1983 ar fi un decret de expropriere și că parcela respectivă a fost încadrată în mod abuziv în patrimonial pârâtei ceea ce a dus la eliberarea unui certificat de atestare a dreptului de proprietate lovit de nulitate absolută.
Pârâta Reșița SA a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii de chemare in judecata formulata de către reclamant ca neîntemeiata și obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecata.
Pârâta mai arată că societatea comerciala Combinatul Resita A si-a schimbat denumirea in - Reșița
În motivarea întâmpinării, pârâta arată că prin Decretul nr. 302 din 13 august 1983 privind aprobarea principalilor indicatori tehnico-economici ai unor obiective de investiții, decret emis de către Consiliul de Stat al, s-au aprobat masurile pentru realizarea obiectului de investiții - Chimică 4-5, inclusiv lucrări de apărare împotriva inundațiilor, a platformei de la Combinatul Reșița, fiind prevăzute in Anexa 3/1 din decretul menționat.
Având in vedere faptul ca antecesorul reclamantului, si-a intabulat in mod nelegal dreptul de proprietate asupra terenului înscris in CF 205 nr.top. 636/b/l, pârâta a solicitat in instanță nulitatea absoluta a actelor in baza cărora si-a intabulat dreptul de proprietate, constatarea dreptului de proprietate al pârâtei asupra terenului si rectificarea Cârtii Funciare. Astfel prin sentința civilă nr. 1499 pronunțata de către Judecătoria Reșița in data de 11 mai 2006, rămasa definitiva si irevocabila, s-a admis cererea formulata de către - Reșița, s-a constatat ca aceasta are dreptul de proprietate asupra subparcelei nr. top. 636/b/l in suprafața de 3380 mp si s-a dispus rectificarea CF 205 in sensul radierii dreptului de proprietate al lui.
In conformitate cu prevederile art. 10 alin. 1 din nr.OUG 16/2004 pentru finalizarea privatizării societății comerciale "Combinatul Reșița" A, pârâta societate a fost obligată sa vândă către Consiliul Local al Municipiului Reșița terenurile aferente fostei - Chimice, inclusiv terenul antecesorului reclamantului. Având in vedere faptul ca instanța de judecata a constatat in mod definitiv si irevocabil că pârâta este proprietarul terenului acesta a fost transmis către Consiliul Local al Municipiului Reșița in baza dispozițiilor legale.
Pârâta a invocat xcepția inadmisibilității cererii de chemare in judecata, întrucât certificatul de atestare a dreptului de proprietate seria - nr. 9358 emis de către Ministerul Economiei si Comerțului este un act administrativ individual, care poate fi atacat numai in condițiile si termenele prevăzute in Legea nr. 554/2004.Reclamantul nu a făcut dovada formulării plângerii prealabile împotriva Certificatului de atestare a dreptului de proprietate seria - nr. 9358 emis de către Ministerul Economiei si Comerțului, așa cum prevede art. 7 al.1 din Legea nr. 554/2004. Mai mult termenul prevăzut de Art. 7 din Legea contenciosului administrativ ca si termen de prescripție a dreptului de formula plângerea prealabila împotriva Certificatului de atestare a dreptului de proprietate seria - nr. 9358 emis de către Ministerul Economiei si Comerțului s-a împlinit la sfârșitul anului 2005.
Pârâta mai arată că la data de 13 mai 2005 formulat cererea de chemare in judecata împotriva antecesorului reclamantului, cerere care a fost însoțită de o copie a Certificatului de atestare a dreptului de proprietate seria - nr. 9358 emis de către Ministerul Economiei si Comerțului. Ca urmare, la sfârșitul anului 2005 s-a împlinit termenul de prescripție in care avea dreptul de a formula plângere prealabila in baza dispozițiilor legale in materie.
Pârâta a mai invocat excepția tardivității formulării cererii de chemare in judecata, deoarece reclamantul a formulat prezenta acțiune in calitate de succesor al defunctului, care a luat la cunoștință de conținutul Certificatului de atestare a dreptului de proprietate seria - nr. 9358 emis in anul 2003 încă din anul 2005, astfel că termenul de decădere prevăzut de art. 11 alin 2 din Legea contenciosului administrativ a fost îndeplinit.
Pârâta a invocat și excepția autorității de lucru judecat, deoarece prin sentința civilă nr. 1499/1.05.2006 a Judecătoriei Reșița, rămasa definitiva si irevocabila, instanța de judecata a constatat că pârâta este proprietara imobilului înscris in CF 205 nr. top. 636/b/l in suprafața de 3380 mp in baza Certificatului de atestare a dreptului de proprietate seria - nr. 9358 emis de către Ministerul Economiei si Comerțului la data de 12 mai 2004. Instanța de judecata a verificat legalitatea titlului de proprietate al pârâtei, respectiv Certificatul de atestare a dreptului de proprietate seria - nr. 9358 emis de către Ministerul Economiei si Comerțului, și a constatat ca este legal si temeinic.
De asemenea Judecătoria Reșița s-a pronunțat în mod definitiv si irevocabil cu privire la legalitatea certificatului de moștenitor si înscrierea in cartea funciară, constatând nulitatea absoluta parțiala a certificatului de moștenitor si dispunând radierea dreptului de proprietate al antecesorului Reclamantului cu privire la terenul proprietatea - Reșița.
Pârâta a invocat și excepția lipsei de interes, pe motiv că reclamantul nu dovedește un interes in promovarea acțiunii având in vedere ca antecesorul său a pierdut in mod definitiv si irevocabil imobilul înscris in CF 205, nr.top. 636/b/l, în aceste condiții neexistând un interes actual si direct al reclamantului in promovarea prezentei acțiuni. Reclamantul nu face dovada prejudiciului cauzat de actul administrativ unilateral atacat prin acțiunea promovat in condițiile Legii contenciosului administrativ, antecesorul său fiind expropriat de către statul R anterior emiterii Certificatului de atestare a dreptului de proprietate seria - nr. 9358. Chiar si in condițiile, in care s-ar considera ca actul de proprietate al pârâtei nu este legal, proprietatea imobilului ar reveni statului R si nu reclamantului din prezenta cauza.
Pe fondul cauzei pârâta arată că în baza Decretului nr. 302 din 13 august 1983 privind aprobarea principalilor indicatori tehnico-economici ai unor obiective de investiții, decret emis de către Consiliul de Stat al, s-a dispus exproprierea terenurilor in suprafața de 468.720,18 mp aflate in proprietatea mai multor persoane, trecerea acestora in proprietatea statului și în administrarea Combinatului Reșița, decretul fiind clasificat ca și secret de serviciu in baza dispozițiilor Legii nr. 23/1971 privind apărarea secretului de stat in Republica România.
În anul 1990 in baza dispozițiilor Legii nr. 15/1990 privind reorganizarea unităților economice de stat ca regii autonome si societăți comerciale terenurile aflate in administrarea Combinatului Reșița au intrat in patrimoniul acesteia, iar ulterior atât în baza dispozițiilor legii indicate cat si a Hotărârii Guvernului nr. 834/1991 privind stabilirea si evaluarea unor terenuri deținute de societățile comerciale cu capital de stat, Ministerul Economiei si Comerțului a emis Certificatul de atestare a dreptului de proprietate seria - nr. 9358 care atesta dreptul de proprietate al pârâtei asupra terenurilor expropriate de către statul R prin Decretul nr. 302/1983, iar dreptul de proprietate asupra terenurilor a fost transmis de către statul R către - Reșița.
În drept pârâta Reșița s-a întemeiat pe dispozițiile art. 115 si următoarele Cod procedură civilă, Legea contenciosului administrativ, Legea nr. 15/1990, nr.HG 834/1991, Decretul Lege nr.115/1938, nr.OUG 16/2004.
Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor nu a formulat întâmpinare.
Analizând probatoriul administrat în cauză, instanța constată următoarele:
Prin cererea adresată Curții de APEL TIMIȘOARA, domnul a solicitat anularea certificatului de atestare a dreptului de proprietate - nr. 9358, prin care s-a atestat dreptul de proprietate al Combinatului Reșița (denumită în prezent Reșița 9 cu privire la parcela nr. 636/b/1, în suprafață de 3380 mp.
Instanța reține că prin întâmpinarea depusă la dosar (atașată la fila 27-32 dosar din dosarul de fond), Reșița a invocat mai multe excepții procesuale, respectiv: excepția inadmisibilității acțiunii, excepția tardivității acțiunii, excepția autorității de lucru judecat și excepția lipsei de interes.
Instanța va examina cu prioritate excepția autorității de lucru judecat și excepția lipsei de interes, întrucât - în măsura în care cauza a fost anterior examinată de o altă instanță, care a pronunțat o hotărârea definitivă - această cauză nu mai poate fi examinată din nou.
Examinând excepția autorității de lucru judecat și excepția lipsei de interes, invocate de pârâta Reșița, instanța constată că în prezenta cauză, reclamantul a solicitat anularea certificatului de atestare a dreptului de proprietate - nr. 9358,m prin care s-a atestat dreptul de proprietate al Combinatului Reșița (denumită în prezent Reșița cu privire la parcela nr. 636/b/1, motivându-și cererea prin aceea că parcela respectivă era proprietatea antecesorului său.
Totodată, instanța constată că prin sentința civilă nr. 1499/11.05.2006, pronunțată de Judecătoria Reșița în dosar nr. 2526/2005 (atașată la filele 9-11 dosar), s-a admis acțiunea formulată de Combinatul Reșița (persoană juridică a cărei continuatoare este pârâta din prezentul dosar Reșița ) în contradictoriu cu reclamantul și cu alți pârâți, și s-a constatat, între altele, că Statul Român a dobândit dreptul de proprietate asupra subparcelei nr. 636/b/1, iar Combinatul Reșița a dobândit ulterior dreptul de proprietate asupra aceleiași subparcele.
În motivarea sentinței civile nr. 1499/11.05.2006 Judecătoria Reșița a reținut că parcela respectivă nu putea fi transmisă prin moștenire reclamantului de către antecesorul său, întrucât făcuse obiectul exproprierii, iar Combinatul Reșița a dobândit în mod legal dreptul de proprietate asupra acestei parcele, în temeiul certificatului de atestare a dreptului de proprietate - nr. 9358, cărui legalitate formează obiectul prezentei cauze.
În soluționarea excepției autorității de lucru judecat, instanța amintește că, potrivit art. 1201 Cod Civil, "este lucru judecat atunci când a doua cerere în judecată are același obiect, este întemeiată pe aceeași cauză și este între aceleași părți, făcută de ele și în contra lor în aceeași calitate".
În prezenta cauză, instanța constată că reclamantul tinde să desființeze certificatul de atestare a dreptului de proprietate a cărui legalitate a fost examinată și de Judecătoria Reșița în dosar nr. 2526/2005.
Astfel, în dosarul nr. 2526/2005 al Judecătoriei Reșița s-a constatat, prin hotărâre judecătorească irevocabilă, că Statul Român a dobândit dreptul de proprietate asupra parcelei nr. 636/b/1, iar Combinatul Reșița a dobândit ulterior dreptul de proprietate asupra aceleiași parcele.
Instanța a reținut, cu acest prilej, că terenul respectiv nu putea face în mod legal obiectul unei transmisiuni succesorale către reclamant, întrucât fusese expropriat de Statul Român.
Instanța constată, așadar, că în litigiul respectiv s-a soluționat, cu autoritate de lucru judecat, chestiunea privind identificarea proprietarului parcelei nr. 636/b/1, la care face referire domnul în prezenta acțiune.
Este lipsit de relevanță, în acest sens, faptul că în dosarul nr. 2526/2005 al Judecătoriei Reșița nu s-a examinat o cerere de anulare a certificatului de atestare a dreptului de proprietate emis în favoarea Combinatului Reșița, câtă vreme s-a reținut cu putere de lucru judecat, că domnul nu este proprietarul parcelei care formează obiectul certificatului contestat.
Instanța reține, totodată, că și în cazul în care s-ar admite prezenta acțiune, anularea acestui certificat de atestare a dreptului de proprietate ar conduce la reîntoarcerea terenului în proprietatea Statului Român (care dobândise proprietatea asupra acestuia prin expropriere, transmițându-l ulterior Combinatului Reșița), astfel încât acțiunea reclamantului este lipsită de interes, dat fiind că admiterea acesteia nu ar conduce la dobândirea de către domnia a dreptului de proprietate asupra imobilului în litigiu.
Cu această motivare, instanța va admite excepția autorității de lucru judecat și excepția lipsei de interes, formulate de pârâta Reșița și va respinge acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâtul Reșița și Ministerul Economiei și Finanțelor, având ca obiect anularea certificatului de atestare a dreptului de proprietate - nr. 9358.
Admițând aceste excepții, instanța nu va mai examina și celelalte excepții, examinarea devenind inutilă, în condițiile în care această cerere se va respinge ca urmare a admiterii excepțiilor autorității de lucru judecat și a lipsei de interes.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția autorității de lucru judecat, invocată de pârâta Reșița.
Respinge acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâtul Reșița și Ministerul Economiei și Finanțelor, având ca obiect anularea certificatului de atestare a dreptului de proprietate - nr. 9358.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicarea hotărârii.
Pronunțată în ședința publică din 15.10.2008.
PREȘEDINTE, GREFIER,
- - - -
Se comunică:
- reclamantului -, Reșița,-
- pârâtei - Reșița,-
- pârâtului - Ministerul Economiei și Finanțelor, B,-, sector 5
Red. /10.11.2008
Tehnored. / 11.11.2008/5 ex.
Președinte:Pătru RăzvanJudecători:Pătru Răzvan
