Autoritati publice locale - anulare acte. Sentința 287/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 287/2009
Ședința publică de la 11 Iunie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Liviu Ungur
GREFIER: - -
S-a luat în examinare acțiunea în contencios administrativ formulată de către reclamanții, ( CAS.) împotriva reclamanților GUVERNUL ROMANIEI, PRIMARUL COMUNEI, STATUL R PRIN MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR SI TURISMULUI, COMPANIA NATIONALA DE AUTOSTRAZI SI DRUMURI NATIONALE DIN ROMANIA SA - COMISIA PENTRU APLICAREA LEGII NR.198/2004- JUD.C- CONSILIUL LOCAL, având ca obiect anulare act emis de autorități publice locale hotărâre de expropriere.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat în reprezentarea intereselor reclamanților, lipsă fiind restul părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că la data de 1 iunie 2009 reclamanții au depus la dosarul cauzei precizări care au fost comunicate cu pârâții, iar la data de 11 iunie 2009 pârâtul Statul Român prin CNADNR a depus la dosar o poziție procesuală.
Se comunică un exemplar din poziția procesuală cu reprezentanta reclamanților.
Curtea pune în discuție natura juridică a cauzei, scopul prezentului demers judiciar și temeiul de drept, legalitatea investirii instanței.
Reprezentanta reclamanților arată că prin prezentul demers judiciar nu se contestă transferul dreptului de proprietate, ci legalitatea actelor atacate, respectiv, nerespectarea procedurii prevăzute de lege la emiterea acestora. Critica privind refuzul de efectuare a unei operațiuni se întemeiază pe dispozițiile art. 8 alin 1 partea finală din Legea nr.554/2004, însă reclamanții nu înțeleg să solicite obligarea Primarului comunei la efectuarea unei operațiuni administrative, ci critică nesoluționarea întâmpinării adresate acestuia și potrivit art. 18 alin 1 Legea nr. 554/2004 solicită anularea actului atacat, respectiv, hotărârea de expropriere.
Reprezentanta reclamanților susține că în raport de întâmpinarea formulată la dosar, solicită Curții, ca instanță de contencios administrativ, să analizeze direct și să se pronunțe asupra legalității hotărârii de expropriere. Solicită instanței să soluționeze pe cale directă întâmpinarea adresată Primarului comunei, pronunțând o hotărâre prin care să analizeze legalitatea și temeinicia Hotărârii nr.152/2000 și a procesului verbal nr. 152 din 22.04.2008 emise de pârâta de rând 3, cu privire la criticile care au fost consemnate la alin.1, pagina 2 procesului verbal.
Cu privire la competență, reprezentanta reclamanților consideră că în soluționarea prezentei cauze este competent tribunalul și nu curtea de apel, Primarul fiind o autoritate a administrației publice locale, apreciind că sunt aplicabile dispozițiile Legii nr.33/1994, care stipulează prin art. 21 că cererile privind exproprierea se judecă de către tribunale.
Curtea, după deliberare, raportat la excepția de necompetență materială a Curții de Apel Cluj ca instanță de contencios administrativ, în raport de dispozițiile art.19 din Legea nr.33/1994, corelate cu prevederile de ansamblu ale Legii nr.554/2004 cu modificările și completările ulterioare, reține că i se cere pe calea contenciosului administrativ să se pronunțe pe cale directă în vederea analizării întâmpinării formulate de reclamanți, înregistrată la Primarul comunei la data de 30 mai 2008.
Raportat la împrejurarea că autoritatea competentă să rezolve pe cale directă întâmpinarea este comisia desemnată de Guvernul României și, ca atare, refuzul Guvernului se cere a fi cenzurat de C în prezenta cauză, ținând seama că Guvernul României este o autoritate centrală a administrației publice, și având în vedere prevederile art. 10 alin 1 partea finală din Legea nr.554/2004, corelat cu art. 3 pct.1 pr.civ. Curtea de Apel este competentă să soluționeze prezenta cauză, prin urmare, excepția necompetenței materiale a Curții de Apel în primă instanță se respinge.
Curtea apreciază că nu tribunalului ca instanță de contencios administrativ îi aparține competența de soluționare a cauzei de față, întrucât autoritatea față de care este legat nemijlocit litigiul pendinte nu este o structură a administrației locale ci, dimpotrivă, a administrației centrale, așa cum reiese și din precizările orale formulate la acest termen.
Raportat la prevederile art. 8 alin 1 și art. 18 alin 1 din Legea nr.554/2004, care marchează obiectul posibil al unei cereri de chemare în judecată de această factură, Curtea pune în discuție inadmisibilitatea prezentei acțiuni.
Reprezentanta reclamanților solicită respingerea excepției inadmisibilității, raportat la art.1 din Legea nr.554/2004. Admiterea acestei excepții ar duce la încălcarea liberului acces la justiție al unei persoane care a fost vătămată în drepturile sale.
Curtea reține cauza în pronunțare pe excepția invocată.
CURTEA
Prin sentința civilă nr.116 din 25 februarie 2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Cluj, s-a admis excepția necompetenței materiale a Tribunalului Cluj - Secția civilă și s-a declinat competența de soluționare a cererii formulate de către reclamanții, căsătorită împotriva pârâților GUVERNUL ROMANIEI, PRIMARUL COMUNEI, STATUL R PRIN MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCTORILOR SI TURISMULUI, COMPANIA NATIONALA DE AUTOSTRAZI SI DRUMURI NATIONALE DIN ROMANIA SA - COMISIA PENTRU APLICAREA LEGII NR.198/2004- JUD.C - CONSILIUL LOCAL,în favoarea Curții de Apel Cluj.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că, prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale la data de 22.09.2008 reclamanții, căsătorită au solicitat în contradictoriu cu pârâții Guvernul Romaniei, Primarul Comunei, Statul R prin Ministerul Transporturilor, Constructorilor și Turismului, Compania Nationala de Autostrazi și Drumuri Nationale din Romania SA - Comisia Pentru Aplicarea Legii Nr.198/2004- Jud.C- Consiliul Local, să se dispună anularea Hotărârii nr. 152 din 22.04.2008 și a procesului-verbal nr. 152 din 22.04.2008 emise de pârâtul Statul R prin Ministerul Transporturilor, Constructorilor și Turismului, Compania Nationala de Autostrazi și Drumuri Nationale din Romania SA - Comisia Pentru Aplicarea Legii Nr.198/2004- Jud.C- Consiliul Local, cu cheltuieli de judecată.
În motivare s-a arătat că reclamanții s-au adresat instanței în lipsa răspunsului la întâmpinarea formulată în temeiul Legii nr. 33/1994, întâmpinare care îndeplinește condițiile plângerii prealabile și la care pârâtul Guvernul României era obligat să răspundă printr-o decizie, potrivit art. 15 alin. 1 din Legea nr. 33/1994 în termen de 30 zile de la data înregistrării întâmpinării.
În lipsa răspunsului la întâmpinare, reclamanții au înțeles să formuleze prezenta acțiune în temeiul art. 8 alin. 1 din Legea nr. 554/2004.
S-a mai învederat, în esență, că cele două acte atacate încalcă în mod flagrant regulile procesuale și cele privind aspectele de fond pentru imobilul supus exproprierii.
În drept, au fost invocate dispozițiile Legii nr. 33/1994, ale Legii nr. 198/2004, Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 198/2004 și HG nr. 1582/2005.
În probațiune s-au depus la dosar înscrisuri.
În apărare, pârâtul Guvernul României a formulat întâmpinare prin care s-a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a Guvernului României.
S-a formulat întâmpinare și de către pârâtul Statul R prin Ministerul Transporturilor, Constructorilor și Turismului, Compania Nationala de Autostrazi și Drumuri Nationale din Romania SA - Comisia Pentru Aplicarea Legii Nr.198/2004- Jud.C- Consiliul Local prin care s-a solicitat respingerea acțiunii ca inadmisibilă iar în subsidiar ca neîntemeiată, invocându-se și excepția necompetenței materiale a Tribunalului Cluj raportat la prevederile art. 10 alin. 1 din Legea nr. 554/2004.
Prin această întâmpinare s-a arătat că reclamanții mai au pe rolul Tribunalului Cluj - Secția civilă, un dosar nr- prin care solicită anularea parțială a aceleiași hotărâri cu cea care face obiectul prezentei cauze, numai în ceea ce privește valoarea despăgubirii acordate.
Prin încheierea nr. 2210 din 21.11.2008, Tribunalului Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale a dispus scoaterea dosarului de pe rolul acestei secții și transpunerea spre soluționare, Secției civile a Tribunalului Cluj.
În motivare s-a arătat că în cauză sunt incidente prevederile Legii nr.198/2004.
Pe rolul Secției civile a Tribunalului Cluj dosarul a fost înregistrat la data de 05.12.2008 sub nr-.
În fața acestei instanțe, reclamanții au depus la data de 14.01.2009, o precizare a temeiului de drept al acțiunii, subliniindu-se că aceasta este întemeiată pe Legea nr. 33/1994 și Legea nr. 554/2004, invocându-se excepția necompetenței materiale a Secției civile a Tribunalului Cluj, reclamanții apreciind că Secția de contencios administrativ a Tribunalului Cluj este competentă în soluționarea acțiunii formulate.
În motivarea excepției s-a arătat că hotărârea de expropriere este atacată sub aspectul nelegalității procedurii de expropriere, nefiind vorba despre cuantumul despăgubirilor acordate.
Prin transpunerea litigiului la Secția civilă a fost încălcat principiul disponibilității, reclamanții arătând faptul că în cauză este incidentă Legea nr. 33/1994 și Legea nr. 554/2004 iar nu Legea nr. 198/2004.
Criticile formulate de către reclamanți în cadrul acțiunii se referă în mod exclusiv la procedurile prealabile emiterii actului atacat, în acest sens formulându-se anterior introducerii acțiunii întâmpinarea întemeiată pe prevederile art. 14 și următoarele din Legea nr. 33/1994 și pe dispozițiile Legii nr. 554/2004. În acest context, al neprimirii unui răspuns la întâmpinarea formulată, competența de soluționare a cauzei revine Tribunalului Cluj, Secția mixtă, deoarece este vorba de absența nejustificată a răspunsului la întâmpinare și nu de calea de atac specială împotriva actului.
S-a învederat că pe rolul Tribunalului Cluj, Secția civilă, există dosarul nr-, acțiunea din acest dosar fiind întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 198/2004.
La termenul de judecată din data de 11.02.2009, instanța a rămas în pronunțare asupra excepției necompetenței materiale a Tribunalului Cluj - Secția civilă.
Din cuprinsul cererii de chemare în judecată rezultă că prin aceasta reclamanții au solicitat anularea Hotărârii nr. 152/22.04.2008 și a procesului-verbal cu același număr, acte emise de către Statul R prin Ministerul Transporturilor, Constructorilor și Turismului, Compania Nationala de Autostrazi și Drumuri Nationale din Romania SA - Comisia Pentru Aplicarea Legii Nr.198/2004- Jud.C- Consiliul Local, cu motivarea că aceste acte ar fi nelegale raportat la prevederile Legii nr. 33/1994. În cursul judecării cauzei, reclamanții au arătat în mod expres că obiectul acțiunii nu îl constituie despăgubirile menționate în hotărârea atacată, sub aspectul cuantumului acestora, în ceea ce privește acest aspect existând pe rolul Tribunalului Cluj - Secția civilă un alt dosar cu nr-, acest aspect fiind verificat de către instanța și confirmat de către reprezentantul pârâtului Statul Român prin Ministerul Transporturilor, Constructorilor și Turismului, Compania Nationala de Autostrazi și Drumuri Nationale din Romania SA - Comisia Pentru Aplicarea Legii Nr.198/2004- Jud.C- Consiliul Local.
S-a mai învederat de către reclamanți că acțiunea a fost promovată în lipsa răspunsului la întâmpinarea formulată de către reclamanți în temeiul art. 14 și următoarele din Legea nr. 33/1994, aflându-ne în situația lipsei nejustificate a răspunsului la întâmpinare în termenul prevăzut de lege.
Conform dispozițiilor art. 14 din Legea nr. 33/1994, cu privire la propunerile de expropriere, proprietarii și titularii altor drepturi reale asupra imobilelor, pot face întâmpinare în termen de 45 zile de la primirea notificării. Întâmpinarea se înaintează de Primar în termen de 30 zile de la înregistrare Secretariatului General al Guvernului pentru lucrările de interes național.
La art. 15 alin. 1 se prevede că întâmpinările trebuie soluționate în termen de 30 de zile printr-o hotărâre motivată care se comunică părților, conform art. 18 din lege.
La art. 19 din lege se prevede că, în cazul în care propunerile expropriatorului sunt respinse, acesta are posibilitatea să revină cu noi propuneri, noi propuneri care urmează procedura stabilită în capitolul intitulat "Măsuri premergătoare exproprierii", procedură enunțată mai sus, în cazul în care și noile propuneri sunt respinse, conform art. 20 din lege, hotărârea Comisiei poate fi atacată la Curtea de Apel în raza căreia se află situat imobilul, potrivit prevederilor legii contenciosului administrativ.
În acest capitol III, al Legii nr. 33/1994, intitulat "Măsuri premergătoare exproprierii", nu se stipulează în mod expres care este calea de atac care poate fi utilizată de către persoanele interesate în cazul în care nu se răspunde la întâmpinarea formulată în temeiul art. 14 din lege, însă, în situații similare s-a apreciat de către doctrina și practica judiciară că în acest caz competența de soluționare a cererii formulate împotriva refuzului nejustificat de a răspunde la cerere revine aceleiași instanțe care este competentă să cenzureze actul în măsura în care acesta ar fi fost emis.
Raportat la cele menționate mai sus și ținând cont de mențiunile din cererea de chemare în judecată, se apreciază că prezenta cauză se circumscrie sub aspectul competenței, prevederilor art. 20 din Legea nr. 33/1994, respectiv competența de soluționare a cauzei revine Curții de Apel Cluj, C de apel în circumscripția căreia se află situat terenul care face obiectul cauzei.
În speță nu sunt incidente dispozițiile art. 21 din Legea nr. 33/1994, care stipulează că soluționarea cererilor de expropriere este de competența tribunalului județean în raza căruia este situat imobilul propus pentru expropriere, la alin. 2 al acestui articol stipulându-se că tribunalul va fi sesizat de expropriator pentru a se pronunța cu privire la expropriere în cazul în care nu s-a făcut întâmpinare împotriva propunerii de expropriere, sau dacă această cale de atac a fost respinsă în condițiile art. 18-20 din lege.
Chiar și în situația în care s-ar aprecia că în cauză nu sunt incidente prevederile art. 20 din Legea nr. 33/1994, având în vedere că prin cererea formulată se solicită anularea unei hotărâri emise de către o autoritate publică centrală, respectiv Compania Nationala de Autostrazi și Drumuri Nationale din Romania SA, în calitate de reprezentantă a Statului Român, aceasta având calitate de expropriator conform art. 2 din Legea nr. 198/2004, în baza art. 10 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, competența de soluționare a cererii revine tot curții de apel, în speță Curtea de Apel Cluj.
Faptul că în cauză nu sunt aplicabile prevederile art. 8 și următoarele din Legea nr. 198/2004 rezultă din cele precizate de către reclamanți, așa cum s-a arătat mai sus, în ceea ce privește cuantumul despăgubirilor primite cu ocazia exproprierii existând un alt dosar înregistrat pe rolul Tribunalului Cluj - Secția civilă, respectiv dosarul nr-.
Având în vedere considerentele de mai sus, Tribunalul, în temeiul art. 158.pr.civ. a admis excepția necompetenței materiale a Tribunalului Cluj - Secția civilă, declinând competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Cluj.
Prin notele de ședință depuse în fața Curții s-a invocat excepția necompetenței materiale a Curți de Apel Cluj iar pentru elucidarea acestei excepții și a cadrului procesual, a obiectului acțiunii și a temeiului juridic, Curtea a pus în vedere reprezentantei reclamanților să formuleze precizări în acest sens, precizări depuse la data de 1 iunie 2009 ( 17-24).
Față de aceste precizări pârâta CNADNR prin DRDP a formulat la rândul ei o poziție procesuală în sensul respingerii excepției de necompetență materială a Curții și a respingerii pe fond a acțiunii ( 32-34).
Excepția necompetenței materiale a Curții în raport de precizările scrise și cele orale formulate la acest termen a fost rezolvată de instanță considerentele pe baza căreia excepția a fost respinsă regăsindu-se în practicaua prezentei hotărâri.
Asupra excepției de inadmisibilitate a acțiunii Curtea reține următoarele:
1. Așa cum a arătat reprezentanta reclamanților la termenul de astăzi prin demersul judiciar de față se cere Curții ca jurisdicție de contencios administrativ de primă instanță să pronunțe o hotărâre judecătorească prin care să rezolve direct și nemijlocit pe calea contenciosului administrativ, în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României, întâmpinarea înaintată și înregistrată sub nr. 11183 din 30 mai 2008 la pârâtul Primarul Comunei.
Contenciosul administrativ în lumina definiției date de Legea nr. 554/2004 la art. 2 alin.1 lit. f) presupune înfăptuirea justiției de către jurisdicțiile de contencios administrativ în litigiile în care o parte este o autoritate publică iar conflictul s-a născut, între altele, din refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau interes legitim.
Rezolvarea pe fond a întâmpinării înaintate la Primarul comunei nu este de resortul și competenta jurisdicției de contencios administrativ.
Potrivit dispozițiilor art. 14 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică întâmpinarea reprezintă o cale administrativă de atac împotriva propunerilor de expropriere care se depune la primarul localității pe teritoriul căreia se află imobilul supus exproprierii care la rândul său are obligația să o înainteze la Secretariatul General al Guvernului în cazul lucrărilor de interes național.
Această întâmpinare este supusă soluționării de către o comisie constituită printr-o hotărâre a Guvernului iar soluția data întâmpinării poate fi cenzurată pe calea contenciosului administrativ conform procedurii prevăzute la art. 20 din Legea nr. 33/1994.
Așadar, soluționarea pe fond a întâmpinării nu cade direct în sarcina instanțelor de contencios administrativ chiar și pentru ipoteza în care fie primarul localității refuză înaintarea dosarului, fie în ipoteza în care Guvernul refuză adoptarea hotărârii de numire a comisiei, fie comisia odată numită refuză soluționarea întâmpinării.
Toate aceste ipoteze sunt acoperite de legislația organică a contenciosului administrativ, relevante fiind dispozițiile art. 1 alin. 1, art. 2 alin. 2, art. 8 alin. 1 parte finală și art. 18 alin. 1 din Legea nr. 554/2004.
Curtea mai reține că Legea contenciosului administrativ român nu reglementează la nivel de principiu contenciosul de plină jurisdicție, mai precis nu reglementează posibilitatea ca jurisdicția judiciară de contencios administrativ să se substituie autorității administrative iar conflictul să fie tranșat prin adoptarea unei hotărâri judecătorești prin care să fie rezolvat de o manieră directă și completă raportul juridic de conflict.
Așa cum este imaginat contenciosul administrativ român obiectul acțiunii judiciare nu include și această posibilitate și nici soluția ce se poate da conflictului nu are în vedere o atare ipoteză relevante în acest fiind dispozițiile art. 8 alin. 1 și ale art. 18 alin. 1 din Legea nr. 554/2004.
Pe cale de consecință, în absența îndeplinirii obligației primarului de a transmite întâmpinarea la Secretariatul General al Guvernului, operațiune care se încadrează în contenciosul administrativ prevăzut la art. 8 alin. 1 parte finală (refuzul de efectuare a unei anumite operațiuni administrative pentru exercitarea sau protejarea dreptului sau interesului legitim) sau în absența rezolvării pe fond a întâmpinării de către autoritatea administrației publice competente care se încadrează în contenciosul administrativ prevăzut la art. 8 alin. 1 fraza I, teza a II-a din Legea nr. 554/2004 ( partea vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim care nu a primit răspuns în termenul prevăzut la art. 2 alin. 1 lit. h) din Legea nr. 554/2004 în corelare cu dispozițiile art. 2 alin. 2 din aceeași lege) nu se poate cere și obține o soluție jurisprudențială prin care să se sancționeze una dintre aceste conduite ilicite prin soluționarea pe cale directă a plângerii sau a întâmpinării.
Astfel fiind, solicitarea de a implica instanța de contencios administrativ în rezolvarea unui astfel de raport de conflict poate viza obținerea unei hotărâri judecătorești de constatare a refuzului nejustificat de îndeplinire a operațiunii administrative ori de răspuns la cerere iar nu de a rezolva conflictul de o manieră care ar presupune substituirea autorității publice aceasta din urmă nefiind o soluție legală. De altfel, procedura de înfăptuire a justiției nu înseamnă imixtiunea jurisdicției în activitatea altor puteri statale ci sancționarea actelor și conduitelor ilicite și corectarea acestora în spiritul și litera legii.
Ca atare, raportat ala considerentele de fapt și de drept evocate în precedent, Curtea urmează ca în temeiul art. 1 alin. 1, rap. la art. 2 alin. 2 corelat cu art. 8 alin. 1 și ale art. 18 alin. 1 să respingă cererea de chemare în judecată așa cum a fost formulată ca inadmisibilă.
Cheltuieli de judecată nu s-au solicitat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca inadmisibilă acțiunea de contencios administrativ formulată de reclamanții, căsătorită în contradictoriu cu pârâții GUVERNUL ROMANIEI, PRIMARUL COMUNEI, STATUL R PRIN MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR SI TURISMULUI, COMPANIA NATIONALA DE AUTOSTRAZI SI DRUMURI NATIONALE DIN ROMANIA SA - COMISIA PENTRU APLICAREA LEGII NR.198/2004- JUD.C- CONSILIUL LOCAL, având ca obiect pronunțarea unei hotărâri de soluționare a întâmpinării înregistrate la 30 mai 2008 sub nr. 11183 la Primarul comunei.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 11 iunie 2009.
PREȘEDINTE GREFIER
- - - -
Red,/Dact.
11 ex./07.07.2009
Președinte:Liviu UngurJudecători:Liviu Ungur
