Autoritati publice locale - anulare acte. Decizia 2878/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIE CIVILĂ NR. 2878/2009
Ședința publică din data de 16 noiembrie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Mirela Budiu
JUDECĂTOR 2: Augusta Chichișan
JUDECĂTOR 3: Mihaela Sărăcuț
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta - SERV SRL împotriva sentinței civile nr. 897 din 08.04.2009 pronunțată în dosarul nr- a Tribunalului Maramureș, în contradictoriu cu intimata COMUNA M-CONSILIUL LOCAL M, având ca obiect anulare act emis de autorități publice locale.
La apelul nominal făcut în cauză, la a doua strigare, s-a prezentat avocat și avocat pentru intimată, lipsă fiind recurenta.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat este timbrat cu taxă judiciară de timbru în sumă de 20 lei și timbru judiciar in valoare de 0,15 lei.
S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că în data de 10 noiembrie 2009 s-a depus la dosar întâmpinare din partea intimatei.
În data de 16 noiembrie 2009 s-a înregistrat la dosarul cauzei din partea recurentei, transmis pe fax, răspuns la întâmpinare, care a fost comunicat spre studiu reprezentanților părților.
Curtea, pune în discuție excepția lipsei dovezii calității de reprezentant a avocaților intimatei, invocată de recurentă.
Reprezentanta intimatei, avocat depune la dosar practică judiciară (116-117) solicitând respingerea excepției ca tardivă, având în vedere momentul procesual în care a fost învederată. La solicitarea instanței, reprezentanta intimatei arată că excepția se referă și la persoana sa, întrucât recurenta nu a făcut nici o referire dacă excepția este pentru fond sau pentru recurs și susține că, potrivit Legii nr.215/2001, parte în proces este doar Comuna
Reprezentantul intimatului Consiliului Local al Comunei M, avocat, depune la dosar un extras din ședința Consiliului Local al Comunei M din data de 16.06.2009, prin care a fost împuternicit de această instituție și de către Primarul Comunei M să le reprezinte interesele și în fața instanței de recurs și solicită, potrivit dispozițiilor art. 161.pr.civ. respingerea excepției lipsei calității de reprezentant a avocatului, arătând că a fost mandatat de intimat atât în fața instanței de fond cât și în fața instanței de recurs.
Curtea, după deliberare, în ceea ce privește excepția lipsei dovezii calității de mandatari ai intimatei din acest recurs, o apreciază ca fiind formulată și invocată în termen, în conformitate cu dispozițiile procedurale și în acest sens va lua act de faptul că, în doctrină, acest incident procedural a fost calificat ca fiind de ordine publică, deși prin efectele pe care le produce și prin modul în care este reglementată a fost exprimată și opinia că este o excepție relativă. Luând act de cele două poziții, Curtea achiesează la prima dintre aceste calificări, respectiv califică excepția ca fiind una de ordine publică, întrucât privește modul în care pot fi reprezentate părțile litigante în proces, stabilit prin norme imperative.
Totodată, Curtea va lua act de faptul că excepția tardivității nu o poate privi pe d-na avocat, întrucât a fost angajată doar în recurs.
În ceea ce privește excepția lipsei dovezii calității de mandatari ai intimatei, o apreciază ca fiind neîntemeiată și o respinge, raportat la ambele persoane care reprezintă astăzi în fața instanței interesele intimatei, constatând că, potrivit art. 161.pr. civ și a Legii nr. 215/2009, prin depunerea extrasului din ședința Consiliului Local al Comunei M din data de 16.06.2009 și a contractului de asistență juridică s-a făcut pe deplin dovada calității de reprezentant, cu respectarea Legii administrației publice locale, atât în ceea ce privește unitatea administrativ-teritorială, cât și Consiliul Local al Comunei M ( 115 și 118).
Curtea pune în discuție excepția nulității recursului promovat de către reclamantă.
Reprezentanta intimatei, avocat, susține admiterea excepției, potrivit dispozițiilor art.3021pr.civ raportat la art. 306.pr.civ, având în vederea lipsa motivării recursului, arătând că pe întinsul celor 6 pagini ale memoriului de recurs, nu există nici o critică la adresa hotărârii instanței de fond.
Reprezentantul intimatei, avocat, arătând că, deși în opinia sa, întâietate ar avea excepția lipsei calității procesuale pasive a Comunei M, susține excepția nulității recursului raportat la faptul că nu există dezvoltate motivele de recurs.
Curtea, după deliberare, reținând dispozițiile art. 137 alin.1 pr.civ și efectele ce s-ar produce în cazul admiterii celor două excepții, respinge excepția nulității recursului, raportat la dispozițiile art. 306 alin.3 pr.civ. considerând că încadrarea motivelor de recurs invocate de recurentă se poate realiza potrivit dispozițiilor art. 3041.pr.civ. în dispozițiile art. 304 pct. 9.pr.civ, esența celor susținute de către reclamantă fiind aceea că în mod greșit s-a apreciat că excesul de putere nu poate fi cenzurat de instanță.
Curtea pune în discuție excepția lipsei calității procesuale pasive a Comunei
Reprezentanta intimatei, avocat, arată că această excepție trebuie susținută în cadrul recursului, ca o apărare de fond.
Reprezentantul intimatei, avocat relevă că, această excepție nu poate fi unită cu fondul, potrivit dispozițiilor art. 137 alin. 2.pr.civ, nefiind necesară administrarea de noi probe în susținerea ei. Se arată că reclamanta a înțeles să își formuleze acțiunea împotriva unei persoane care nu are calitate procesuală pasivă, în condițiile în care pârât ar fi trebuit să fie doar Consiliul Locala al Comunei M, în calitatea de emitent al actelor atacate. La fond, mandatul său de reprezentare a emanat din partea Consiliului Local și a Primarului Comunei M și arată că înțelege să se prevaleze de acest mandat și în fața instanței de recurs.
Reprezentanta intimatei, avocat, apreciază că pentru acest recurs, cât și în fața instanței de fond, procedura de citare a fost legal îndeplinită, s-au citat părțile precizate în acțiune, arătând că există un singur pârât, respectiv Comuna M reprezentată prin Primar, care nu are calitate procesuală pasivă și că înțelege să se prevaleze doar de mandatul de reprezentare acordat de către unitatea administrativ teritorială, reprezentată prin Primarul Comunei.
Curtea, după deliberare, luând act de susținerile mandatarilor prezenți și reținând dispozițiile art. 137 alin. 2.pr.civ. urmează a analiza acest incident procedural prin hotărârea ce se va da în cauză, arătând că, raportat la modul în care a fost susținută această excepție și la stadiul procesual în care se află cauza, ea are valențele unei apărări de fond.
Reprezentanta intimatei susține excepția lipsei procedurii prealabile pentru cea de a doua hotărâre atacată, respectiv hotărârea nr. 33 din 15 septembrie 2008, pentru care nu s-a făcut dovada îndeplinirii procedurii prealabile.
Curtea urmează a se pronunța asupra excepției invocate, odată cu recursul promovat în cauză.
La solicitarea instanței, mandatarul intimatei, avocat, a arătat că nu înțelege să invoce, prin întâmpinarea depusă în recurs, o excepție de ordine publică legată de nelegalitatea HCL nr.27/2008, respectiv faptul că aceasta ar fi viciată, din perspectiva faptului că nu s-a realizat publicitatea și consultarea prealabilă a populației, în condițiile în care judecătorul fondului nu a fost învestit cu o asemenea cerere, astfel încât, raportat la existența în cauză a unui singur recurs și la motivarea instanței de fond, această excepție nu poate fi încadrată în acest cadru procesual.
Reprezentanții părților arată că nu mai au de invocat excepții prealabile sau de formulat cereri în probațiune și solicită cuvântul pe fond.
Curtea, în urma deliberării, constată că nu mai sunt de invocat excepții prealabile sau de formulat cereri în probațiune, apreciază că, prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul pe fond.
Reprezentantul intimatei, avocat, solicită, în temeiul dispozițiilor art. 312.pr.civ, respingerea recursului ca nefondat pentru motivele depuse în scris și susținute oral în fața instanței. În susținere se arată că nu există nici un motiv de nelegalitate a hotărârii consiliului local. Recurenta tăgăduiește posibilitatea revocării unui act administrativ, însă nu a făcut referire la prev. art. 1 alin. 6 din Legea nr.554/2004. Se arată faptul că hotărârea Consiliului Local din 15.07.2008 a fost revocată de către emitentul actului, pe motive de oportunitate, iar în acest context instanța de fond a statuat că doar motivele de nelegalitate pot fi analizate de instanța de judecată.
Totodată se arată că, aprobarea PUZ-ului s-a făcut cu încălcarea dispozițiilor legale, întrucât nu poate fi aprobat un PUZ, în situația în care nu există un, iar competența de a proba un PUZ pentru edificarea unei construcții pe un teren situat în extravilanul localității aparține Consiliului județean, iar nu celui local.
Reprezentanta intimatei, avocat, solicită respingerea recursului pentru motivele expuse pe larg în scris și susținute în fața instanței. Se arată că reclamantul și-a formulat acțiunea în mod greșit împotriva Comunei M, fiind vorba de două hotărâri ale Consiliului Local M, iar citarea organului deliberativ în cauză nu acoperă această lipsa, ca atare soluția ar fi respingerea acțiunii ca fiind promovate împotriva unei persoane care nu are calitatea procesuală pasivă.
În legătură cu excepția lipsei îndeplinirii procedurii prealabile cu privire la cea de a doua hotărâre atacată, se arată că singura soluție posibilă ar fi respingerea pentru lipsa plângerii prealabile, hotărârea din septembrie menține hotărârea din iunie 2008, hotărâre care nu a fost atacată.
Pe fond, reprezentanta intimatei arată că cetățenii Comunei M nu sunt de acord cu proiectul recurentei de înființare a unei ferme de porci, acest proiect nu respectă distanța legală față de casele de locuit și ca atare nu poate vedea cum ar putea sta în picioare o hotărâre împotriva căreia sunt aproape toți cetățenii. Se arată că susținerea recurentei conform căreia ar deține un teren de 500 ha este, acesta deținând un teren de doar 4,47 ha.
Totodată, se arată că nu poate fi aprobat PUZ-u, atâta timp cât nu există -ul și, ca atare, HCL 27/2008 este și nelegală.
CURTEA:
Prin sentința civilă nr. 897 din 8 aprilie 2009 Tribunalului Maramureș, pronunțată în dosarul nr-, s-a respins ca nefondată acțiunea formulată de reclamanta - Serv SRL B M, împotriva pârâtei Consiliul Local al Comunei M pentru anularea hotărârilor nr. 29/12.08.2008 și 33/15.09.2008, adoptate de pârâtă.
S-a respins cererea pârâtei pentru plata cheltuielilor de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că reclamanta - Serv SRL B M, prin acțiunea înregistrată la 21.10.2008, a chemat în judecată Comuna M, prin Consiliul Local al Comunei M, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea Hotărârilor nr. 29/12.08.2008 și 33/15.09.2008 ale Consiliului Local al comunei M și, pe cale de consecință, menținerea dispozițiilor luate prin Hotărârea nr. 27/15.07.2008 prin care a fost aprobat Planul Urbanistic Zonal pentru construirea fermei de creștere și îngrășare a porcilor aparținând beneficiarului - Serv SRL.
În motivarea acțiunii, reclamanta a susținut în esență că la 15.07.2008 Consiliul Local al Comunei Maa probat Planul Urbanistic Zonal (PUZ) pentru construirea unei ferme de porci a cărui beneficiar urma să fie reclamanta, dar la mai puțin de o lună de la data aprobării și anume, la 12.08.2008, hotărârea de aprobare a fost revocată fără nici o motivare.
Tribunalul a statuat în sensul că rezultă cu claritate din cuprinsul HCL al Comunei M nr. 29/12.08.2008 că prin această hotărâre, HCL 27/15.07.2008 privind aprobarea "Ferma de creștere și îngrășare a porcilor - 4000 capete", a fost revocată.
Revocarea este o modalitate de desființare a actului administrativ, chiar de către emitentul acestuia. Revocarea, spre deosebire de anulare produce efecte numai pentru viitor și ea poate fi dispusă atât pentru motive de oportunitate, cât și pentru motive de legalitate.
Părțile au fost de acord în principiu, că revocarea actului administrativ este permisă și că temeiul legal pentru aceasta îl reprezintă prevederile art. 7 al. 1 din Legea 554/2004 modificată și republicată privind contenciosul administrativ.
Motivele de legalitate pot fi cenzurate de instanță, iar cele de oportunitate nu.
Din probele administrate rezultă că HCL 27/15.08.2008 a fost revocată pe motiv de oportunitate.
Astfel, la data de 04.08.2008, mai mulți locuitori de pe raza comunei M au solicitat pârâtei anularea HCL 27/15.08.2008, cu motivarea că este contrară intereselor lor, deoarece activitatea ce ar urma să se desfășoare odată cu ridicarea proiectului ar fi poluantă. Au fost depuse tabele nominale cu semnăturile a peste 300 de cetățeni ( 137-150), care cer anularea aprobării proiectului pentru construirea fermei de porci.
Orice act administrativ trebuie motivat în drept. Din cuprinsul HCL 29/12.08.2008 ( 16) nu rezultă sub nici o formă că revocarea se datorează unor motive de nelegalitate, astfel de motive nu au fost menționate, iar cele cuprinse în întâmpinarea depusă de pârâtă nu pot fi asimilate cu o motivare a actului administrativ.
Astfel fiind, instanța a ajuns la concluzia că HCL 27/15.07.2008 a fost revocată pe considerente de oportunitate.
Nu s-a susținut și nici nu a rezultat din probe că ar exista o interdicție de revocare dedusă din împrejurarea că actul revocat ar fi intrat în circuitul civil.
Este o problemă care depășește cadrul acestui litigiu, dacă reclamanta va solicita sau nu despăgubiri pentru prejudiciul suferit în urma revocării actului administrativ care i-a fost favorabil.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată cerute de pârâtă la nivelul sumei de 2.380 lei, onorariu avocat, este adevărat că a fost depusă factura 3/05.01.2009 pentru suma respectivă, factură emisă de avocatul reprezentant al pârâtei, dar dovada plății acestei facturi nu a fost făcută, pentru ca cererea de cheltuieli să poată fi admisă în condițiile art. 274 Cod procedură civilă.
Împotriva hotărârii a declarat recurs reclamanta SERV, solicitând admiterea recursului și modificarea sentinței atacate, in sensul admiterii cererii introductive si anularii hotararilor nr.29/12.08.2008, respectiv nr.33/15.09.2008 ale Consiliului Local al Comunei M si, pe cale de consecinta, mentinerea dispozitiilor luate prin Hotararea nr.27/15.07.2008 a Consiliului Local al Comunei M privitoare la aprobarea Planului Urbanistic Zonal pentru ferma de crestere si ingrasare a porcilor localizata in comuna M si apartinând beneficiarului SERV; obligarea paratei la suportarea cheltuielilor de judecata ocazionate de prezentul proces.
În motivarea recursului s-a arătat că entinta atacata este nelegala si netemeinica, iar instanta de fond a facut o aplicare gresita a legii contenciosului administrativ, respectiv a legii administratiei publice locale, apreciind ca excesul de putere al autoritatii publice locale nu poate fi cenzurat de către instanta.
Respingerea proiectului, prin revocarea hotararii de aprobare a PUZ este nelegala si creeaza grave prejudicii și patrimoniul investitorului SERV, care a elaborat treptat acest proiect, a achizitionat terenuri de la locuitorii comunei, a popularizat proiectul pentru a informa cetatenii comunei si s-a bazat permanent pe sprijinul autoritatilor locale din
Pentru a putea supune acest proiect atentiei autoritatilor locale din M, beneficiarul Serv a pregatit temeinic toate demersurile catre institutiile implicate in aprobare si autorizare ( Agentia Regionala pentru Protectia Mediului C N, Garda Nationala de Mediu, Directia Sanitara Veterinara, Directia de Sanatate Publica, Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta, Directia M etc), a efectuat studii pedologice si agrochimice pentru stabilirea proprietatilor fizico-chimice ale solului unde urmeaza sa fie amplasata investitia, a efectuat studii de impact asupra mediului inconjurator, a elaborat proiectul propriu-zis cu sprijinul unei societatii specializate din Austria, societate care este lider european in materie de tehnologie nepoluanta pentru ferme de crestere a animalelor.
Mai mult, proiectul a fost aprobat la plata de AGENTIA DE PLATI PENTRU DEZVOLTARE RURALA SI PESCUIT, conform programului national pentru dezvoltare rurala si adresei nr.- care a fost anexată.
Referitor la problemele de mediu ridicate de unii dintre consilierii comunei, Planul Urbanistic Zonal face referire la relatia cadru - cadru construit si specifica ca sunt respectate distantele legale de minim 1.000 între zona construita si zonele protejate înconjuratoare, adica amplasamentul fermei este situat la o distanta de 1.085 de limita localitatii si la 1.455 fata de
Se mai arată că este respectată distanța minimă și față de rezervatia a Padurea și că viitoarea ferma se va realiza cu tehnologie nepoluanta care presupune ca dejectiile animalelor sunt tratate cu anumite substante active care impiedica fermentatia si care conduc automat la inexistenta gazelor de fermentatie.
Referitor la pretinsa poluare a solului si a panzei freatice, s-a precizat ca si aceasta poate fi discutata doar la nivel teoretic, intrucat societatea investitoare dispune de sute de hectare de teren agricol pentru deversarea dejectiilor (o suprafata mult mai M decat cel necesara), terenuri care sunt situate departe de intravilanul localitatilor. Astfel, nu numai că deversarea dejectiilor nu va contamina panza freatica, dar balegarul ca ingrasamant va imbunatati performantele terenurilor agricole.
Mai mult, exista institutii de specialitate, in speta Directia, care raspunde de integritatea ariilor protejate si care si-a exprimat avizul favorabil fata de proiect, constat ca nu exista nici un risc asupra si faunei din apropiere.
Se mai subliniază că raspunsul la interogatoriu al pârâtei nu respecta exigentele proceduale in sensul de a se oferi raspunsuri succinte prin da sau nu si contine doar opiniile personale ale dlui. viceprimar, care semneaza unilateral in numele organului colectiv cu care se judeca: Consiliul Local al Comunei Titularul răspunsurilor ignora rolul Consiliului Local si minimalizeaza interesul economic-financiar al proiectului, care chipurile nu ar fi compatibil si cu interesul populatiei pentru protectia mediului;
Nu exista nici un proiect comunitar in derulare in comuna M si nici anterior nu au fost proiecte care sa fi absorbit fonduri europene. si interesele personale ale persoanei viceprimarului sunt mai importante decat interesele comunei. Populația este dezinformata datorita excesului de zel al viceprimarului si abundentei informatiilor eronate pe care le raspandeste.
S-a apreciat ca atitudinea Consiliului Local al Comunei M de a respinge acest proiect, dupa ce anterior I-a aprobat si a promovat ideea atragerii de noi investitori in zona, reprezinta un abuz de drept incalificabil, cu atat mai mult cu cat toate celelalte institutii implicate si-au exprimat avizul favorabil fata de investitie si au apreciat ca nu exista riscuri sau consecinte negative asupra sanatatii populatiei sau asupra mediului inconjurator si ca a fost respectata de investitor toate legislatia incidenta.
Prin întâmpinarea depusă, intimata Comuna M, prin Consiliul Local al Comunei, a invocat excepția nemotivarii recursului, exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a intimatei parate-intimate COMUNA M, avand in vedere faptul ca obiectul cauzei deduse judecatii in constituie o cerere de anulare a unei hotarari emise de catre CONSILIUL LOCAL, in calitatea sa de autoritate publica deliberativa.
Mai mult, nici "Comuna" ca unitate administrativ-teritoriala nu poate sta in judecata in sine, ci doar prin reprezentantul legal al acesteia, care este Primarul, conform prevederilor art. 21 aliniat 2 din Legea nr.215/200 1 administratiei publice locale, si nicidecum Consiliul local. Asadar, nici sub acest aspect cadrul procesual in care se deruleaza prezenta cauza nu este cel legal, deoarece reclamanta-recurenta a inteles sa promoveze actiunea in contradictoriu cu Comuna M, reprezentata prin Consiliul Local al Comunei M, o forma de exprimare hibrida care nu acopera juridic lipsa calitatii procesuale pasive a persoanei citate in cauza.
Raportat la aspectele de fond invederate prin recurs, s-a arătat ca toate sustinerile reclamantei-recurente privind starea de fapt nu corespund realitatii, că revocarea hotărârii de aprobare a PUZ a avut loc conform voinței cetățenilor din comună, pentru motive de oportunitate, cu atât mai mult cu cât această documentație urbanistică era afectată de vicii importante, de natură a se răsfrânge asupra mediului înconjurător și a sănătății populației.
La rândul său, reclamanta a invocat excepția lipsei dovezii calității de reprezentanți ai intimatei-pârâte, în ceea ce îi privește pe cei doi mandatari ai acesteia (87).
Prin înscrisul depus ulterior acestui moment la dosarul de recurs, intimata Comuna Maa rătat că acest incident procedural este invocat tardiv, raportat la stadiul procesual al dosarului și a invocat excepția inadmisibilității, derivând din lipsa plângerii prealabile, în ceea ce privește HCL nr. 33/15.09.2008.
Excepțiile lipsei dovezii calității de reprezentant și a nulității recursului au fost respinse de către instanță, pentru motivele consemnate în practicaua prezentei, iar asupra excepțiilor lipsei calității procesuale pasive a Comunei M, reprezentată prin Consiliul local și a inadmisibilității, Curtea urmează a se pronunța conform celor mai jos expuse.
Analizând recursul declarat în cauză, Curtea reține că el este nefondat, pentru următoarele considerente:
Prin acțiunea formulată, reclamanta - Serv SRL BMa chemat în judecată Comuna M, prin Consiliul Local al Comunei M, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea Hotărârilor nr. 29/12.08.2008 și 33/15.09.2008 ale Consiliului Local al comunei M și, pe cale de consecință, menținerea dispozițiilor luate prin Hotărârea nr. 27/15.07.2008 prin care a fost aprobat Planul Urbanistic Zonal pentru construirea fermei de creștere și îngrășare a porcilor aparținând beneficiarului - Serv SRL.
În motivarea acțiunii, reclamanta a susținut în esență că la 15.07.2008 Consiliul Local al Comunei Maa probat Planul Urbanistic Zonal (PUZ) pentru construirea unei ferme de porci al cărui beneficiar urma să fie reclamanta, dar la mai puțin de o lună de la data aprobării și anume, la 12.08.2008, hotărârea de aprobare a fost revocată fără nici o motivare.
În fapt, la data de 15.07.2008, Consiliul Local al Comunei M, întrunit în ședință ordinară, a decis aprobarea Planului Urbanistic Zonal (PUZ) pentru proiectul aparținând investitorului SERV referitor la ferma de creștere si îngrășare a porcilor (4.000 de capete), situata pe raza comunei M, între localitățile M și.
Acest plan a fost aprobat pe baza documentației tehnice ntocmite de către, conform mențiunilor cuprinse in certificatul de urbanism nr.119/12.05.2008 eliberat de Consiliul Județean M, precum si pe baza avizului comisiei de specialitate din cadrul Consiliului Local si a avizului secretarului unității administrativ-teritoriale.
La data de 12.08.2008, consiliul local, întrunit din nou in ședință, decide, în temeiul aceleiași documentații tehnice, revocarea hotărârii anterioare privind aprobarea PUZ pentru ferma de creștere si îngrășare a porcilor.
La data de 22.08.2008, societatea investitoare demarează procedura prealabilă pentru revocarea acestei din urmă hotarari, iar la data de 22.09.2009, consiliul local comunică reclamantei răspunsul negativ, prin care arată că își menține poziția, adoptând, in acest sens, o noua hotărâre, nr.33/2008.
Prima instanță a respins acțiunea, reținând că revocarea HCL 27/2008 s-a bazat pe motive de oportunitate, care nu pot fi cenzurate de către instanță.
Prin recursul declarat, se critică această abordare, relevându-se că este evident abuzul de drept al autorității locale, raportat la demersurile întreprinse de către reclamantă pentru demararea proiectului, la pierderile cauzate patrimoniului societății, la faptul că a obținut toate avizele și acordurile necesare pentru investiție, precum și la împrejurarea că PUZ-ul aprobat a fost elaborat cu respectarea tuturor prevederilor legale, ferma ce se dorește a fi construită nefiind în măsură să afecteze mediul înconjurător sau sănătatea populației.
Intimata Comuna Mai nvocat excepția lipsei calității procesuale pasive a unității administrativ-teritoriale și a solicitat respingerea, ca atare, a acțiunii formulate, în condițiile în care emitentul celor două acte contestate este consiliul local, care nu a fost chemat în judecată în nume propriu.
Deși Curtea achiesează la considerentele referitoare la viciile de redactare a acțiunii introductive, legate de o exprimare nefericită și deficitară, din perspectiva indicării părții pârâte, care apare ca fiind Comuna M, prin Consiliul Local al Comunei M, raportat la derularea procedurii în fața tribunalului, la modul în care s-a realizat reprezentarea intereselor părții pârâte și la sentința recurată, apreciază că acestea nu sunt în măsură să justifice soluția de respingere a acțiunii formulate, pentru lipsa calității procesuale pasive.
Pentru a dispune astfel, s-a luat act de faptul că, în fața instanței de fond, interesele pârâtei Comuna M, prin Consiliul Local al Comunei M, au fost reprezentate de către d-nul avocat avocat, care a indicat și probat în fața Curții că mandatul său a emanat din partea Consiliului Local și a Primarului Comunei M și a arătat că înțelege să se prevaleze de acest mandat și în fața instanței de recurs.
Ca atare, nu se poate discuta despre o eventuală lipsă de procedură sau de încălcarea dreptului la apărare al pârâtei/pârâților, care a/au fost legal reprezentați în fața tribunalului, raportat și la prev. art. 21 alin. 2 din Legea nr. 215/2001.
Pe de altă parte, din dispozitivul sentinței recurate, rezultă că a fost respinsă acțiunea reclamantei, formulată împotriva pârâtului Consiliul local al Comunei M, ceea ce atestă că a fost indicată în mod corect partea care are calitate procesuală pasivă, în acord cu mențiunile din cerere.
Astfel, Curtea apreciază că rezultă fără dubiu voința reclamantei de a se judeca în contradictoriu (și) cu consiliul local, ceea ce, din perspectiva Legii nr. 554/2204 și a Legii nr. 215/2001, este corect, din punct de vedere al dreptului material și procesual, astfel încât, raportat la participarea autorității deliberative la judecată, admiterea excepției nu poate avea consecințele vizate de către intimată.
Pentru a dispune astfel, s-a luat în considerare că, independent de valențele ce pot fi date indicării Comunei M în cererea introductivă, respectiv o eroare materială, sau intenția reclamantei de a se judeca în contradictoriu cu unitatea administrativ-teritorială, alături de consiliul local, admiterea excepției nu este în măsură să ducă la respingerea cererii, deoarece a fost împrocesuat și emitentul actelor contestate.
Din această perspectivă, nu au relevanță nici aprecierile pe care le face intimata, în ceea ce privește greșita indicare a subiectului de drept care are prerogativa legală de a reprezenta interesele unității administrativ-teritoriale, în condițiile în care, chiar dacă se achiesează la cea de-a doua variantă mai sus arătată, ambii pârâți au fost legal reprezentați, atât la fond, cât și în recurs.
Așa fiind, deși în cea de-a doua ipoteză, excepția lipsei calității procesuale pasive a comunei este întemeiată, ea poate avea drept consecință doar respingerea cererii, formulată în contradictoriu cu această parte, iar nu în întregul său, iar din această perspectivă, motivarea instanței de fond va fi amendată.
Curtea apreciază că nu este incidentă nici excepția inadmisibilității cererii, pentru lipsa plângerii prealabile, în ceea ce privește HCL nr. 33/15.09.2008, întrucât acest act nu are, în opinia instanței, valențele unui act administrativ, în accepțiunea art. 2 lit. c din Legea nr. 554/2004.
Astfel, așa cum se arată și în acțiunea introductivă, actul vizat a fost emis în urma soluționării plângerii prealabile formulate de către reclamantă împotriva HCL nr. 29/2008, reprezentând, în esență, răspunsul autorității la aceasta.
Or, obiectul acțiunii în contencios administrativ este conturat prin prev.art.1 al.1, art.8 al.1 și art.18 al.1 din Legea nr.554/2004, al.2 a ultimului dintre aceste texte legale, prevăzând doar posibilitatea analizării legalității operațiunilor administrative care au stat la baza emiterii actului supus judecății, iar nu și a celor ulterioare, cum ar fi adresa de răspuns la plângerea prealabilă.
De altfel, drepturile și interesele legitime ale reclamantei au fost vătămate prin HCL nr. 27/2008, iar nu HCL nr. 33/2008, acest din urmă act nefiind unul administrativ și, ca atare, nefiind supus rigorilor procedurale impuse de art. 7 din Legea nr. 554/2004.
În concluzie, plângerea prealabilă nu era necesară, motiv pentru care excepția inadmisibilității, invocată pe acest unic considerent, iar nu pe acela al lipsei valențelor unui act administrativ, va fi respinsă.
Pe fondul cauzei, raportat la limitele în care a fost învestită prima instanță și cea de recurs, se reține că nu au fost formulate critici în ceea ce privește statuarea instanței de fond conform căreia HCL nr. 27/15.07.2008 a fost revocată de către emitentul său pe considerente de oportunitate.
În acest context, nu pot fi reținute alegațiile reclamantei, legate de nulitatea HCL nr. 29/12.08.2009, datorită nemotivării actului, întrucât, din analiza lui și a procesului-verbal de ședință rezultă că s-a constatat că realizarea unei investiții de natura celei propuse de petentă nu este oportună și nu se suprapune concepției de dezvoltare durabilă a comunității.
De asemenea, Curtea ia act de faptul că actul atacat a fost emis la presiunea și solicitarea mai multor locuitori de pe raza comunei M, care au arătat că hotărârea este contrară intereselor lor, deoarece activitatea ce ar urma să se desfășoare odată cu ridicarea proiectului ar fi poluantă. În acest sens, la dosarul de fond au fost depuse tabele nominale cu semnăturile a peste 300 de cetățeni ( 137-150), care cer anularea aprobării proiectului pentru construirea fermei de porci.
Fiind astfel fixate fiind limitele controlului exercitat de către C, se constată că, prin probațiunea administrată, nu s-a făcut dovada unui abuz de drept din partea autorității, la momentul revocării HCL nr. 27/2008 și nici dovada faptului că această hotărâre nu ar fi putut fi revocată, datorită intrării ei în circuitul civil.
În ceea ce privește primul dintre aceste aspecte, problema de drept care se ridică în speță este admisibilitatea controlului judecătoresc exercitat în materie de contencios administrativ asupra oportunității/inoportunității actelor administrative.
Actele administrative se bucură de prezumția de legalitate, dar, pentru a fi pe deplin eficiente ele trebuie adaptatecondițiilor concrete, astfel încât ele să devină si oportune sau actuale. exprimă deplina concordanță, în cadrul si în limitele legii, a actului cu sarcinile care revin organelor administrative, respectiv concordanța dintre drept șinecesitățile reale.
Deși teoria legalitate-oportunitate a fost construită în mod diferit în doctrina dreptului administrativ, Curtea achiesează la opinia conform căreiaactul administrativ emis în exercitarea unei puteri de apreciere pe care o are autoritatea publică, a unui drept de opțiune a acestuia între mai multe soluții legale posibile, nu poate fi anulat de către instanța de contencios administrativ(,Introducere în teoria și practica statului de drept, Ed., 1992, p. 201).
Așadar, instanța de contencios administrativ exercită un control de legalitate asupra actelor administrative, iar nu un control de oportunitate, iar așa zisa oportunitate care să poată face obiectul controlului instanței se referă la situațiile în care starea de inoportunitate este atât de flagrantă încât ar conduce la ilegalitate, respectiv emiterea actului prin deturnare de putere sau cu încălcarea competenței.
Or, intimații subliniază în mod pertinent faptul că nici una dintre aceste situații nu se regăsește în cauza de față, nefiind reliefate prin motivele de recurs.
Astfel, se constată că avizul de mediu a fost obținut abia la data de 14.09.2009, în condițiile în care recursul a fost promovat la data de 3.06.2009. De asemenea, se ia act de faptul că depunerea cererii de finanțare a proiectului, prin intermediul Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, s-a realizat după momentul emiterii HCL nr. 29/2008, iar nu în intervalul 15.07.2008-12.08.2009 ( 155 și urm. dosar fond).
Mai mult, din cuprinsul adresei depuse la fila 34 rezultă că proiectul recurentei a fost doar selectat, acest statut necertificând accesul la fondurile nerambursabile, anterior parcurgerii etapei de contractare, respectiv a semnării contractului între si beneficiar.
Așa fiind, aceste susțineri nu pot fi luate în considerare nici din perspectiva incidenței prev. art. 1 alin. 6 și art. 7 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, în acest context Curtea constatând și că, prin recursul declarat, nu se fac apărări pertinente în ceea ce privește intrarea în circuitul civil a HCL nr. 27/2008.
Totodată, starea de alertă a populației din comuna M pare a fi justificată din perspectiva susținerilor contradictorii ale părților, legate de respectarea/nerespectarea distanțelor legale de minim 1.000 între zona construită și zonele protejate înconjurătoare, de imposibilitatea preluării suprafeței de teren necesare pentru înființarea fermei, în condiții de siguranță a solului ( 46 și urm), precum și de neînscrierea creșterii intensive a porcinelor printre domeniile pe care locuitorii comunei, prin reprezentanții aleși in consiliul local, le-au desemnat în cadrul strategiei de dezvoltare a comunei.
Așadar, este necesar să se sublinieze că locuitorii comunei M nu sunt de acord cu înființarea unei noi ferme de porcine, aspecte sesizate în mod corect de către instanța de fond, iar faptul că această atitudine se datorează prezumtivei dezinformări a populației nu interesează în prezenta cauză. De altfel, chiar dacă aceste susțineri ar fi adevărate, nu sunt prezentate motivele care au împiedicat-o pe reclamantă să deruleze, la rândul său, o campanie de informare completă și corectă a populației din zonă și nu s-a indicat care este procentul locuitorilor care agreează implementarea proiectului.
Din această perspectivă, apar ca fiind întemeiate apărările conform cărora consilierii locali au datoria legală și morală să respecte voința celor care i-au ales să le reprezinte interesele, și, ca atare, organul deliberativ nu poate lua măsuri care contravin în mod flagrant intereselor locuitorilor comunei M, care au fost clar exprimate.
De altfel, principiul prevalenței interesului colectivității locale reprezintă una dintre liniile directoare ale activității autorităților administrației publice locale, așa cum rezultă din textul art. 2 alin. 1 și art. 3 alin. 1 din Legea nr. 215/2001.
În acest context, nu pot fi validate susținerile din recurs conform cărora consiliul local își depășește atribuțiile atunci când respinge prin vot un plan urbanistic zonal referitor la o investiție viitoare, avizată de către toate instituțiile abilitate, întrucât el reprezintă o autoritate căreia i se impune, în primul rând și în mod imperativ, respectarea acestui principiu. Totodată, nu pot fi reținute nici criticile legate de modul în care pârâtul a răspuns la interogatoriul administrat în fața instanței de fond, cu atât mai mult cu cât acesta nu a fost reținut de către instanța de fond ca argument pentru adoptarea soluției de respingere a acțiunii.
În egală măsură, nu sunt îndreptățite nici apărările referitoare la sumele mari investite de către reclamantă în derularea procedurilor de autorizare și avizare, întrucât, pe de o parte, acestea nu constituie obiectul prezentului litigiu, iar pe de altă parte, aceste demersuri au fost inițiate anterior HCL nr. 27/2008, iar dat fiind intervalul scurt dintre data emiterii și data revocării acestui act, operațiunile întreprinse strict în acest interval nu au fost probate, iar cele ulterioare nu sunt relevante pentru a aprecia că actul atacat este netemeinic.
Pentru toate aceste considerente, recursul declarat de către reclamantă urmează a fi respins, în baza prev. art. 312 alin. 1.pr.civ. și art. 20 din Legea nr. 554/2004, luându-se act și de faptul că nu s-a solicitat acordarea cheltuielilor de judecată pentru această fază procesuală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamanta - SERV SRL împotriva sentinței civile nr. 897 din 8.04.2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Maramureș, pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 16 noiembrie 2009
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
- - - - - -
GREFIER
- -
RED.MB/MB
08.12.09/4 ex.
jud.fond:Șt.
Președinte:Mirela BudiuJudecători:Mirela Budiu, Augusta Chichișan, Mihaela Sărăcuț
