Autoritati publice locale - anulare acte. Decizia 288/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIE Nr. 288/CA/2009
Ședința publică de la 04 Martie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Iosif Morcan
JUDECĂTOR 2: Gabriela Costinaș
JUDECĂTOR 3: Ioan Cibu
Grefier: - -
Pe rol se află pronunțarea asupra recursurilor declarate de reclamanta - "" - și intervenientele - "" -, - " " - și - "" - împotriva sentinței civile nr. 1054/20.06.2008 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosar nr-.
În interiorul termenului de pronunțare s-au depus la dosar concluzii scrise din partea recurentei intervenientă, comunicate prin fax și prin poștă, la care s-au anexat factura fiscală, chitanța nr. 1241/25.02.2009, bonuri fiscale pentru combustibil, extras din Anexa 1.5; din partea recurentei reclamantă, precum și din partea intimatului pârât Consiliul Local al Municipiului C - comunicate prin fax și prin e-mail.
De asemenea recurenta intervenientă a comunicat la dosar concluzii scrise, atât prin fax cât și prin poștă, la care a anexat un set de înscrisuri, jurisprudență, acte în justificarea cheltuielilor de judecată, xerocopie a publicației ziarului " " din data de 23-24 decembrie 2006.
dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 25 februarie 2009, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie.
CURTEA DE APEL
Asupra recursurilor de față:
Reclamanta - "" - a solicitat în contradictoriu cu pârâtul CONSILIUL LOCAL CL MUNICIPIULUI C anularea în parte a Hotărârii nr. 500/2006 în ceea ce privește taxa specială pentru creșterea gradului de liniște și siguranță în derularea activităților economice din C, și Sat vacanță. În motivarea acțiunii se arată că taxa contravine prevederilor art. 282 al. 3 din Codul fiscal și Legii nr. 273/2006, deoarece taxa trebuie încasată doar de la persoanele fizice și juridice care beneficiază de serviciul public. Reclamanta prestează servicii portuare și își desfășoară activitatea în portul C pe domeniul public ce aparține Ministerului Transportului, iar pentru folosința platformelor de depozitare și a magaziilor plătește taxe lunare în care este inclusă și taxa pentru asigurarea pazei. Reclamanta mai susține că potrivit HG nr. 248/2004, bunurile aflate în proprietatea sa sunt păzite de firma de pază cu care a încheiat contract, astfel că reclamanta nu este beneficiara serviciului de paza constituit la nivelul unității administrativ-teritoriale și nu se impune plata taxei.
În cauză au formulat cereri de intervenție în interes propriu și în interesul reclamantei - "" -, - " " - și - "" -. Intervenientele au arătat ca taxa contravine prevederilor art. 282 al. 3 din Codul fiscal, și 273/2006, deoarece taxa trebuie încasată doar de la persoanele fizice și juridice care beneficiază de serviciul public de pază. Intervenientele au arătat ca prestează servicii portuare și își desfășoară activitatea pe domeniul public ce aparține Administrației Porturilor Maritime, având contracte încheiate cu firme de pază.
Tribunalul Constanța -secția de contencios administrativ și fiscal prin sentința nr. 1054/20 06 2008 respins acțiunea în contencios administrativ formulata de reclamanta - - și a respins cererile de intervenție. Instanța a reținut prin considerentele expuse că hotărârea a fost adoptata de Consiliu cu respectarea dispozițiilor art. 282 din Codul fiscal, art. 30 al. 1 din 273/2006 privind finanțele publice locale, a dispozițiilor din Regulamentul adoptat de Consiliu prin care au fost stabilite sectoarele în care autoritatea publică locală poate institui taxe locale. Instanța de fond mai arata ca actul atacata are caracter normativ, astfel că situațiile speciale invocate de interveniente și de reclamanta nu pot fi analizate prin acțiunea prin care se contesta legalitatea actului supus cenzurii instanței de judecata, ci privesc situații particulare de aplicare a actului, situație in care taxa poate fi contestata în momentul impunerii.
Prin încheierea din data de 8 02 2008 instanța a admis cererile de intervenție în principiu și a respins excepția privind neîndeplinirea procedurii prealabile.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta - solicitând modificarea hotărârii și admiterea acțiunii, deoarece instanța nu a analizat probele de la dosarul cauzei, iar soluția se întemeiază pe considerente formale, străine obiectului pricinii, arătând ca hotărârea a fost adoptata cu respectarea condițiilor legale. Reclamanta arata ca prin acțiune a contestat chiar legalitatea adoptării acestei taxe, hotărârea fiind emisa cu încălcarea art. 282 din Codul fiscal, referitor la împrejurarea ca taxa se percepe doar de la persoanele ce beneficiază de serviciu public, cu încălcarea art. 30 al. 6 din 273/2006 privind serviciile publice locale, dar instanța a conchis ca părțile pot contesta taxa doar în cazul emiterii unui act de impunere. Reclamanta arata ca are calitatea de debitor pentru neplata taxei către bugetul local, iar prin actul atacat nu s-a prevăzut că aceasta taxa se percepe și pentru zona port
În drept s-au invocat dispozițiile art. 304 indice 1 din Codul d e procedură civilă.
Recursul este legal timbrat.
Împotriva aceleiași sentințe a declarat recurs și intervenienta - - C prin care solicita modificarea hotărârii și admiterea acțiunii si a cererii de intervenție, anularea parțiala a Hotărârii Consiliului local în sensul exceptării aplicării taxei speciale în ceea ce privește agenții economici care își desfășoară activitatea în Portul C și care nu beneficiază de serviciile de paza la care se refera taxa. Prin motivele de recurs intervenienta arata ca își desfășoară activitatea pe un teren ce aparține domeniului public de interes național și nu pe domeniul public de interes local, astfel ca beneficiază de serviciul de paza propriu.În cauza nu sunt respectate condițiile cerute de art. 282 din Codul fiscal și art. 30 al. 6 din 273/2006 în sensul ca aceasta taxa trebuie achitata doar de persoanele fizice și juridice ce beneficiază efectiv de serviciul înființat.
În drept s-au invocat prevederile art. 304 pct. 7,8,9 și art. 304 indice 1 din Codul d e procedura civila.
Împotriva aceleiași sentințe a declarat recurs și intervenienta - Port Operator - Constanta solicitând modificarea hotărârii și admiterea acțiunii și a cererii de intervenție, deoarece prin instituirea acestei taxe se încalcă dispozițiile art. 282 din Codul fiscal și art. 30 din 273/2006, art. 36 din 215/2001 prin faptul ca se instituie taxe ce nu se percep pentru domeniul public de interes local, ci se percep pentru bunuri ce aparțin domeniului public de interes național. Taxa are ca scop susținerea unui serviciu public facultativ privind paza bunurilor private și publice, prevenirea unor infracțiuni, combaterea comerțului stradal, prevenirea unor infracțiuni, activități ce nu pot face obiectul unui serviciu public local, exercitarea acestor activități aparținând poliției comunitare. Intervenienta susține ca agenții economici care își desfășoară activitatea în portul C nu beneficiază de aceste servicii. Intervenienta apreciază ca prin adoptarea acestui act administrativ cu caracter normativ este vătămată in drepturile și interesele sale legitime, deoarece taxa de liniște a fost instituita cu încălcarea competentelor consiliului local în posibilitatea de instituire a acestei taxe pentru bunuri ce nu aparțin domeniului public sau privat al municipiului Constanta.
Intervenienta - - a formulat recurs împotriva aceleiași sentințe, dar care nu a fost timbrat.
Curtea, examinând sentința atacata sub aspectul recursurilor declarate, constata ca acestea sunt fondate pentru următoarele considerente:
Reclamanta și intervenientele solicită anularea parțială a Hotararii Consiliului local Constanta nr. 500 anexa 1.5 pct. 7 privind instituirea taxei speciale pentru creșterea gradului de liniște și siguranță în derularea activitatilor economice în C, și Sat vacanta, în ceea ce privește agenții economici care își desfășoară activitatea în portul
Instanța de control judiciar constata ca prima instanță de fond a soluționat cauza fără ca la dosar sa existe actul administrativ ce face obiectul cauzei, prin aceea că anexa la hotărârea consiliului a fost depusă pentru prima data în recurs. Prima instanță nu a intrat în cercetarea fondului, deoarece nu a expus considerentele în fapt și în drept pentru care a apreciat ca hotărârea adoptata este legala și temeinica, doar a enunțat textele legale aplicabile și a apreciat ca părțile nu pot sa conteste legalitatea actului administrativ, ci au doar posibilitatea să conteste legalitatea taxei în momentul impunerii.
Instanța de recurs apreciază ca este necesara o noua judecata asupra fondului, pentru a nu priva părțile de un grad de jurisdicție, in care instanța sa analizeze din perspectiva normelor legale aplicabile conformitatea hotărârii consiliului local cu legea.
Instanța de fond va analiza cauza din perspectiva legislației speciale aplicabile, respectiv <LLNK 12003 45180 301 0 45>Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 45/2003 privind finanțele publice locale sau, după caz, <LLNK 52006 273 12 20 nr. 273 din 29 iunie 2006 privind finanțele publice locale, articolul 30, privind aprobarea taxelor speciale pentru funcționarea unor servicii publice locale, create în interesul persoanelor fizice și juridice, cât și potrivit art. 282 din Codul fiscal, prin raportare la Regulamentul Consiliului local prin care s-au stabilit domeniile de activitate și condițiile în care pot fi instituite taxele speciale, după stabilirea neechivocă a obiectului cauzei. Instanța va analiza condițiile în care a fost înființat serviciului public local, activitatea desfășurata și susținerea financiara efectiva din taxa instituită, dovada încasării acestei taxe între-un cont distinct al bugetului local. Instanța va analiza cauza și din perspectiva celorlalte acte normative invocate de părți în apărare și va administra orice alte probe pe care le considera pertinente, concludente și utile cauzei.
Încheierea instanței prin care Tribunalul s-a pronunțat asupra excepției privind îndeplinirea procedurii prealabile nu a fost recurată, astfel ca soluționarea excepției a devenit irevocabila și nu va mai fi cercetata de instanța de fond.
Potrivit art. 1 din 554/2004 se constata ca reclamanta și intervenientele au posibilitatea sa atace actul administrativ adoptat anterior impunerii, fiind îndeplinite condițiile legale în ceea ce privește calitatea procesuala activa si interesul.
În consecință, în temeiul art. 304 indice 1, art. 312 al.3 din Codul d e procedura civila se va admite recursul reclamantei C și a intervenientelor C și Port Operator C, se va casa sentința atacată și va fi trimisă cauza spre rejudecare Tribunalului Alba.
În temeiul art. 1 și 20 din 146/1997, OG nr. 32/1995 se va anula ca netimbrat recursul intervenientei C declarat împotriva aceleiași sentințe.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de reclamanta C și intervenientele C și Port Operator C împotriva sentinței nr. 1054/20 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr- și în consecință:
Casează sentința atacată și trimite cauza spre rejudecare Tribunalului Alba - Secția de contencios administrativ și fiscal.
Anulează ca netimbrat recursul declarat de intervenienta C împotriva aceleiași sentințe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 4 Martie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.
Tehnored./2 ex.
Jud. fond
Președinte:Iosif MorcanJudecători:Iosif Morcan, Gabriela Costinaș, Ioan Cibu