Autoritati publice locale - anulare acte. Decizia 292/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Decizia nr. 292/ DOSAR NR-
Ședința publică de la 17 Aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Marcela Comșa JUDECĂTOR 2: Silviu Gabriel Barbu Mirena
JUDECĂTORI - - - -
- -
GREFIER -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de reclamantul A împotriva sentinței civile nr. 61/CA din 21 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Brașov - secția comercială și de contencios administrativ în dosarul nr-, având ca obiect anulare act emis de autorității publice locale.
La apelul nominal făcut în ședință publică la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 14 aprilie 2009, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, iar instanța în vederea deliberării în baza art. 260 alin. 1 Cod procedură civilă, a amânat pronunțarea pentru data de 17 aprilie 2009.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Prin sentința civilă nr. 61/CA/21 ianuarie 2009, Tribunalul Brașova respins acțiunea reclamantului A în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului
În motivarea hotărârii s-a arătat că reclamantul a solicitat în principal să se constate nulitatea absolută a măsurii dreptului de a conduce autovehiculele pe drumurile publice și în subsidiar anularea măsurii suspendării ca nelegală și netemeinică.
Instanța a reținut că reclamantul a fost cercetat în dosarul penal nr. 7089/P/2007 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Brașov pentru infracțiunea prevăzută de art. 86 alin. 2 din OUG 195/2002 și a fost sancționat administrativ cu amendă, conform art. 18 indice 1 Cod penal, prin Ordonanța procurorului din 22.01.2002.
Reclamantului i-a fost comunicat prin adresa nr. 49/2008 că i s-a suspendat exercitarea dreptului de a conduce pe o perioadă de 90 zile începând cu data de 22.02.2008.
Instanța a reținut că măsura luată de intimat este conformă legii întrucât a fost luată potrivit art. 103 alin. 1 indice 1 din OUG nr. 195/2002. Suspendarea exercitării dreptului de a conduce nu este o sancțiune contravențională, ci una complementară ce poate fi luată dacă titularul permisului de conducere a săvârșit contravenții (art. 103 alin. 1 lit. a și b din OUG nr. 195/2002) și dacă fapta conducătorului auto a fost urmărită ca infracțiune la regimul circulației pe drumurile publice și ulterior s-a dispus neînceperea urmăririi penale sau scoaterea de sub urmărire penală acest ultim caz, fiind incident în speță.
Împotriva hotărârii a declarat recurs reclamantul și a solicitat modificarea acesteia în sensul admiterii acțiunii și anulării măsuri suspendării dreptului de a conduce. În dezvoltarea motivelor a arătat că nu sunt întrunite cumulativ condițiile prevăzute de art. 103 alin. 1 lit. c din OUG nr. 195/2002. A mai arătat că actul prin care i s-a suspendat exercitarea dreptului de a conduce nu i-a fost comunicat și nu este semnat de șeful poliției rutiere pe raza căreia a fost săvârșită fapta și că instanța de fond nu a reținut că în conținutul actului administrativ atacat nu este prevăzut temeiul de drept în baza căruia să se prevadă din ce motive s-a luat măsura și ce acte stau la baza acestuia.
Examinând hotărârea atacată, motivele de recurs dezvoltate de recurent și dispozițiile art. 304 indice 1 Cod procedură civilă, probele administrate în cauză, instanța de recurs constată următoarele:
Prin referatul întocmit sub nr. 49C din 19.02.2008 de Serviciul Poliției Rutiere s-a reținut că la data de 18.07.2007 reclamantului i-a fost reținut permisul de conducere întrucât a condus în timp ce avea permisul de conducere suspendat.
Prin OUG nr. 7089/P/22.01.2008 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Brașovs -a dispus scoaterea de sub urmărire penală a acestuia și aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ.
S-a propus suspendarea pentru 90 zile a dreptului de a conduce, în baza art. 103 alin. 1 lit c din OUG nr. 195/2002, întrucât sancțiunea primită atrage și această măsură complementară.
Referatul a fost aprobat de șeful serviciului și în baza acestuia s-a comunicat reclamantului prin adresa nr. 49C din 21.02.2008 faptul că i s-a suspendat acest drept.
Starea de fapt de mai sus rezultă din probele administrate și se constată că aceasta nu susține aplicarea dispozițiilor art. 103 alin. 1 lit. c din OUG nr. 195/2002.
Acest text de lege arată că "suspendarea exercitării dreptului de a conduce autovehicule se dispune pentru o perioadă de 90 de zile când fapta conducătorului de autovehicul a fost urmărită ca infracțiune la regimul circulației pe drumurile publice, precum și în cazul accidentului de circulație din care a rezultat decesul sau vătămarea corporală a un ei persoane și instanța de judecată sau procurorul a dispus neînceperea urmăririi penale, scoaterea de sub urmărire penală sau încetarea urmăririi penale, dacă pentru regula de circulație încălcată prezenta ordonanță de urgență prevede suspendarea exercitării dreptului de a conduce".
Pentru a fi aplicată această normă de drept este necesară întrunirea cumulativă a trei condiții: fapta conducătorului de autovehicul să fie urmărită ca infracțiune la regimul circulației pe drumurile publice; instanța sau procurorul să fi dispus una din soluțiile de neîncepere a urmăririi penale, scoaterea de sub urmărire penală sau încetarea urmăririi penale; pentru regula de circulație încălcată ordonanța de urgență să prevadă suspendarea exercitării dreptului de a conduce.
În speță primele două condiții sunt îndeplinite, mai puțin cea de a treia întrucât pentru infracțiunea prevăzută de art. 86 alin. 2 din OUG nr. 195/2002 nu este prevăzută suspendarea exercitării dreptului de a conduce.
În aceste condiții nu sunt îndeplinite cerințele legale pentru aplicarea art. 103 alin. 1 lit. c din OUG nr. 195/2002, astfel încât actul administrativ prin care s-a luat această măsură este anulabil pentru considerentele arătate.
Aceste motive conduc la admiterea recursului reclamantului și aplicarea dispozițiilor art. 312 alin. 3 Cod procedură civilă în sensul modificării în tot a hotărârii atacate și anulării actului administrativ numit "referat" întocmit de Serviciul poliției rutiere B prin care s-a dispus suspendarea exercitării dreptului reclamantului de a conduce un autovehicul pe drumurile publice.
Celelalte motive de recurs invocate se dovedesc fie nefondate întrucât reclamantul a fost înștiințat despre hotărârea luată, actul administrativ a fost emis de Serviciul poliției rutiere B și aprobat de șeful acestui serviciu, iar acest act are forma prevăzută de lege și face referire la temeiuri de fapt și de drept.
Se constată că recurentul reclamant nu a solicitat cheltuieli de judecată în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamantul A împotriva sentinței civile nr. 61/CA/21.01.2009 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul nr - pe care o modifică în tot în sensul că admite acțiunea reclamantului A împotriva pârâtului Inspectoratul de poliție al Județului B și, în consecință:
Dispune anularea actului administrativ numit "Referat", având nr. 49C din 19.02.2008, emis de Inspectorul de Poliție al Județului B - Serviciul Poliției Rutiere, privind suspendarea dreptului reclamantului de a conduce un autovehicul pe drumurile publice.
Fără cheltuieli de judecată
Irevocabilă
Pronunțată în ședință publică, azi, 17.04.2009.
Președinte Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier
Red. / 28.04.2009
Dact./ 29.04.2009.
- 2 ex.-
Președinte:Marcela ComșaJudecători:Marcela Comșa, Silviu Gabriel Barbu Mirena
