Autoritati publice locale - anulare acte. Decizia 341/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA OPERATOR 2928
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- - 28.01.2008
DECIZIA CIVILĂ NR.341
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 20.03.2008
PREȘEDINTE: Cristian Alexandru Dacu
JUDECĂTOR 2: Victoria Catargiu
JUDECĂTOR 3: Claudia LIBER
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul formulat de reclamanta " CONT" A împotriva sentinței civile nr.2779/22.11.2007 pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâții - intimați CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI A și MUNICIPIUL A prin PRIMAR, având ca obiect anulare act.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se constată că s-a depus la dosar prin registratura instanței, la data de 26.02.2008, din partea pârâților - intimați întâmpinare.
Nemaifiind alte cereri de formulat, probe de administrat sau excepții de invocat, instanța constată încheiată cercetarea judecătorească și reține cauza pentru dezbateri.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.2779/22.XI.2007, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Arada respins acțiunea reclamantei " CONT" A, pentru anularea în parte a A nr.1/2007.
Prima instanță a reținut în motivarea sentinței următoarele:
Examinând cu prioritate în condițiile art.137 Cod procedură civilă excepția prescripției dreptului la acțiune invocată de pârât s-a constatat că aceasta este neîntemeiată și a fost respinsă.
Potrivit prevederilor art.11 alin. 4 din Legea nr.554/2004 actele administrative cu caracter normativ care se apreciază a fi nelegale pot fi atacate oricând. În acest sens s-a pronunțat și prin Decizia nr.1912/03.04.2007 conform căreia din interpretarea art.7 și art. 11 din Legea nr.554/2004 rezultă că în cazul actelor administrative cu caracter normativ care pot fi atacate oricând în fața instanței de contencios administrativ, recursul administrativ este obligatoriu și poate fi exercitat oricând înainte de introducerea acțiunii.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține în fapt că prin Hotărârea nr.1/2007 adoptată de Consiliul Local al Municipiului A autoritatea deliberativă a stabilit impozitele și taxele pentru anul 2007, stabilind totodată cuantumul taxei speciale de salubritate, modul de declarare, calculul și achitarea taxei speciale de salubritate, conform metodologiei prevăzute în anexa nr.7.
Din documentația depusă la dosarul cauzei rezultă că la stabilirea taxei speciale de salubrizare menajere pentru anul 2007 s-a avut în vedere datele rezultate din evidențele aferente înregistrate de Direcția Venituri ale Primăriei Municipiului A rezultate din declarațiile pe proprie răspundere privind cantitățile de deșeuri menajere produse de societățile comerciale.
Potrivit art.36 alin. 4 lit. c) din Legea nr.215/2001 republicată, Consiliul Local are inițiativă și hotărăște în condițiile legii și de asemenea stabilește și aprobă impozitele și taxele locale.
Raportat la aceste dispoziții legale reclamanta nu a demonstrat existența vreunui motiv de nelegalitate, în ceea ce privește adoptarea actului administrativ atacat, iar cuantumul în lei/3de deșeu menajer stabilit prin hotărârea autorității deliberative are la bază avizele favorabile ale comisiilor de buget, finanțe, urbanism, de administrare a domeniului public și privat, de sănătate, familie, protecție socială, cultură, culte, învățământ și relații externe precum și a comisiei juridice, autoritatea administrativă având prin organul deliberativ abilitatea legală de a stabili cuantumul acesteia, astfel că instanța nu se poate substitui autorității deliberative pentru modificarea cuantumului acestei taxe speciale de salubrizare.
Potrivit art. 18 din Legea nr.554/2004 instanța este ținută să se pronunțe asupra legalității actului administrativ contestat și văzând că hotărârea adoptată de autoritatea deliberativă privind instituirea taxei de salubritate este legală în concordanță cu prevederile art. 282 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal cu modificările și completările ulterioare și a pct. 192 - 196 din nr.44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare nr.571/2003 cu modificările și completările ulterioare, motivele invocate de reclamantă, vizând aspecte ce țin de oportunitatea măsurii luate de pârât și nu de legalitatea hotărârii adoptate de acesta, instanța în temeiul art. 18 din Legea nr.554/2004 a respins acțiunea reclamantei " CONT" ca neîntemeiată.
Împotriva sentinței a declarat recurs reclamanta solicitând modificarea hotărârii, admiterea acțiunii cum a fost precizată, în sensul anulării dispoziției pct. 8 din Anexa 7.1 nr.1/2007.
A invocat nemotivarea hotărârii, (art.304 pct.7 Cod procedură civilă), evidențiind exigențele impuse de jurisprudența Curții Europene; hotărârea nu cuprinde motivele de fapt și de drept și nu rezultă îndeplinirea condițiilor legalității actului administrativ.
A susținut nelegalitatea hotărârii, întrucât nu s-a cerut modificarea cuantumului taxei speciale de salubritate, ci anularea unei dispoziții contrară legii.
A evidențiat textele din hotărârea de consiliul local și modul în care, s-au stabilit taxele în discuție, concluzionând că nr.1/2007 este nelegală, sub aspectul stabilirii unei cantități minime de deșeuri și a unei obligați de taxă minimală aferentă, în raport de condițiile pe care ar fi trebuit să le îndeplinească dispoziția respectivă, conform Codului fiscal și legii finanțelor publice locale.
Recurenta argumentează nelegalitatea hotărârii, întrucât taxa specială poate fi colectată doar în măsura în care s-a beneficiat de serviciul public respectiv, se poate stabili cantitatea de deșeuri predate efectiv, fără a fi necesară instituirea unei valori minime de declarat, iar pentru depășirea cantității declarate, se poate apela la sancțiunii contravenționale aplicate persoanelor juridice în culpă.
La dosar s-a depus întâmpinare, prin care A și municipiul A reprezentat de primar, solicită respingerea recursului.
Examinând recursul în raport de motivele invocate, cât și din oficiu, Curtea de Apel constată că nu este fondat și-l va respinge conform următoarelor considerente:
Recurenta a apreciat ca nemotivată în fapt și în drept sentința, ceea ce nu se justifică, ținând seama de argumentele reținute de instanță în hotărârea recurată. Astfel, s-a ținut seama de documentația depusă de pârâți, care a justificat adoptarea hotărârii contestate de reclamantă, prin datele evidențiate din statistica Direcției de Venituri a Primăriei. Aceste date sunt pe larg prezentate de pârâți; analiza care a fundamentat adoptarea hotărârii, comparația între asociațiile de proprietari din imobilele care au agenți economici și cele care nu au, numărul de recipiente pentru deșeuri ale agenților economici față de numărul total al societăților comerciale, toate fundamentând hotărârea; instanța a avut în vedere și celelalte documente depuse de pârâți, precum avizele comisiilor de specialitate, proiectele de hotărâri și ale înscrisuri.
Asupra nelegalității hotărârii invocate ca motiv de recurs, nu se justifică, întrucât în sentință, prima instanță a analizat motivele invocate de reclamantă, concluzionând că nu s-a dovedit vreun motiv de nelegalitate a hotărârii, ceea ce intră în sfera verificării de către instanță, conform art. 18 din Legea nr.554/2004.
Aspectele privind cuantumul taxelor, au fost analizate, ca urmare a motivelor invocate de reclamantă, unde se menționează și cuantumul taxei, raportat la cantitatea de deșeuri, dar aprecierile instanței, nu pot atrage nelegalitatea sentinței, care, în mod neechivoc, s-a pronunțat ca urmare a analizei nelegalității actului administrativ.
Prin raportarea acestui act administrativ, la prevederile art.282 din Codul fiscal și a nr.44/2004 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a Codului fiscal, nu rezultă aspecte de nelegalitate, ci, astfel cum bine a reținut prima instanță, numai discuții asupra oportunității unei astfel de taxe, ceea ce nu este permis a se verifica în contenciosul administrativ.
Pârâții, de altfel, au prezentat, prin documentațiile depuse la dosar și argumente în sprijinul oportunității stabilirii taxei speciale, motivând și justificând adoptarea măsurii.
Argumentele referitoare la posibilitățile pe care le-ar avea autoritatea publică să perceapă taxa numai de la beneficiarii serviciului, să stabilească și să determine cantitățile de deșeuri și să aplice amenzi contravenționale, nu justifică nici acestea nelegalitatea hotărârii adoptate.
Prin urmare, recursul este nefondat și va fi respins în baza art.312 (1) Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge recursul reclamantei Model Cont A împotriva sentinței civile nr.2779/2007 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Arad.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 20.III.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - - LIBER
GREFIER,
RED:/15.04.08/TEHNORED:/15.04.08 2.ex./SM/
Primă instanță: Tribunalul Arad Judecători - G/
Președinte:Cristian Alexandru DacuJudecători:Cristian Alexandru Dacu, Victoria Catargiu, Claudia
