Autoritati publice locale - anulare acte. Decizia 4312/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 4312
Ședința publică de la 27 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Daniela Vijloi
JUDECĂTOR 2: Costinel Moțîrlichie
JUDECĂTOR 3: Gabriela Carneluti
Grefier - -
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta PRIMĂRIA COMUNEI și CONSILIUL LOCAL împotriva sentinței nr. 415 din 22 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă INSTITUȚIA PREFECTULUI JUDEȚULUI
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns consilier juridic pentru recurenta pârâtă PRIMĂRIA COMUNEI și CONSILIUL LOCAL, lipsind intimata reclamantă INSTITUȚIA PREFECTULUI JUDEȚULUI
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează că recursul a fost declarat în termen legal și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru, iar Consiliul Local nu a fost parte în sentința recurată.
Curtea apreciază cauza în stare de soluționare și acordă cuvântul asupra recursului de față.
Consilier juridic pentru recurenta pârâtă PRIMĂRIA COMUNEI solicită admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii.
În ceea ce privește CONSILIUL LOCAL arată că acesta nu are calitate procesuală în cauză.
CURTEA
Asupra cauzei de față:
Prin sentința nr. 415 din 22 mai 2009 pronunțată în dosarul nr- Tribunalul Olta admis acțiunea formulată de reclamanta Instituția Prefectului Județului O și a anulat Dispoziția nr.15/20.01.2009 emisă de pârâtul Primarul comunei.
La pronunțarea acestei sentințe, instanța de fond a reținut că actul normativ care reglementează sporul de dispozitiv ce se acordă personalului civil ce își desfășoară activitatea în domeniul administrației publice este ordinul 496 din 28.07.2003 emis de Ministerul Administrației și Internelor și acesta exclude personalul aparatului de specialitate al primarului de la beneficierea de acest drept.
In atare condiții, în mod greșit prin dispoziție s-a acordat sporul de dispozitiv, constând în 15%, respectiv 25% din salariul de bază pentru un nr. de 10 salariați din cadrul Primăriei comunei.
In mod greșit s-au interpretat dispozițiile Legii 138/1999 în sensul că sporul de dispozitiv reglementat de ordinul 496/2003, poate fi acordat personalului din domeniul administrației publice dacă autoritatea dispune de fonduri financiare, deoarece legea este emisă anterior ordinului iar dacă legiuitorul ar fi dorit ca de acest spor să beneficieze și alte persoane decât cele limitativ prevăzute la pct. 31.1, ar fi prevăzut în mod expres aceasta.
Împotriva sentinței Tribunalului Olt au declarat recurs pârâta Primăria comunei și Consiliul Local, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivele de recurs s-a arătat că instanța de fond nu a luat în considerare faptul că dispoziția a fost emisă de primar în baza Hotărârii Consiliului Local nr.47/27.12.2007, hotărâre apreciată ca legală atât de către Tribunalul Olt prin sentința nr.532/01.10.2008 cât și de către Curtea de Apel Craiova prin decizia nr.836/19.02.2009. În baza hotărârii Consiliului Local a fost emisă dispoziția primarului nr.14/28.01.2008 prin care s-a acordat spor de dispozitiv unui număr de 10 salariați ai primăriei funcționari publici și personalul contractual pentru anul 2008, iar prin dispoziția nr.15/20.01.2009 emisă tot în baza HCL 47/2007 s-a decis ca salariații să primească spor de dispozitiv și în anul 2009.
S-a susținut că însăși Instituția Prefectului Județului O, la 24.03.2009, în urma unui control al legalității actelor administrative emise/adoptate de Primarul comunei și Consiliul Local a dispus aplicarea sentinței nr.532/01.10.2008 a Tribunalului Olt și a deciziei nr.836/19.02.2009 a Curții de Apel Craiova în sensul acordării sporului de dispozitiv tuturor salariaților și funcționarilor publici ai primăriei.
S-a arătat că în baza acestor constatări la data de 28.04.2009 primarul a emis dispoziția nr.51, încetându-și aplicabilitatea dispoziția nr.15/20.01.2009.
Examinând recursul prin prisma motivelor invocate și a legislației aplicabile, Curtea reține:
Prin Dispoziția nr.15/20.01.2009, Primarul Comunei a aprobat acordarea indemnizației de dispozitiv în procent de 25% din salariul de bază, pentru un număr de 10 salariați din cadrul Primăriei comunei începând cu 01.01.2009, în baza Legii nr.188/199, Legii nr. 138/1999, Legii nr. 53/2003, OG137/2000, Ordinului MAI nr. 496/2003.
Indemnizația de dispozitiv reglementată de art. 13 din Legea nr. 138/1999, este instituită ca un spor salarial specific personalului militar (cadrelor militare în activitate, militarii asigurați pe bază de contract) și salariaților civili din instituțiile publice ale apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale.
Ordinul MAI nr. 496, pct. 9.2 prevede că indemnizația de dispozitiv se acordă personalului care-și desfășoară activitatea în domeniul administrației publice, iar prin personal civil, în sensul acestui ordin, (pct. 31.1) se intelege funcționarii publici și personalul contractual din Ministerul Administrației și Internelor.
Curtea apreciază că indemnizația de dispozitiv este un spor specific doar cadrelor militare și personalului civil definit la pct. 31.1 din Ordinul nr. 496/2003 care desfășoară activități în condiții similare cu cele ale cadrelor militare, astfel că salariaților din cadrul unei autorități a administrației publice locale nu le este aplicabil Ordinul nr. 496/2003 întrucât nu sunt angajați ai Ministerului Administrației si Internelor.
Autoritățile și instituțiile administrației publice locale nu sunt subordonate Ministerului Administrației si Internelor, întrucât așa cum rezultă din art. 3 alin. 1 lit. a pct. 4 din OUG nr. 30/2007 privind organizarea și funcționarea MIRA, acest minister are doar atribuția de a îndruma și sprijini autoritățile publice locale și aparatul de specialitate al acestora în aplicarea corectă și unitară a prevederilor legale și în îndeplinirea atribuțiilor ce le sunt conferite prin lege.
Din analiza dispozițiilor art. 12 alin. 1 și 2 din OUG 30/2007, coroborate cu anexa 1 nr. 4161/2007, organele administrației publice locale nu fac parte din instituțiile sau structurile aflate în subordinea Ministerului Administrației si Internelor, iar existența în cadrul ministerului a unor direcții care coordonează relațiile cu aceste instituții nu determină un raport de subordonare, ci, asigură realizarea atribuției de îndrumare prevăzută în sarcina ministerului d e actele normative în vigoare.
De altfel, art. 1 din Legea nr. 215/2001 Republicată -legea administrației publice locale - dispune ca administrația publică în unitățile administrativ teritoriale funcționează printre altele în temeiul principiilor descentralizării și autonomiei locale, iar potrivit art. 4 din lege, autonomia locală este administrativă și financiară și se exercită în baza și în limitele prevăzute de lege.
Dispozițiile legale invocate în adoptarea Hotărârii nr.15/2009 nu asimilează situația salariaților din cadrul Primăriei cu cea a personalului civil din instituțiile publice ale apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale care-și desfășoară activitatea în condiții similare cu cele ale cadrelor militare și care beneficiată de sporul de dispozitiv.
Cum indemnizația de dispozitiv este un spor specific personalului militar ce nu se aplică instituțiilor cu caracter eminamente civil, în lipsa unui fundament juridic care să reglementeze acordarea sporului de dispozitiv în mod expres și angajaților unei autorități publice locale, Curtea apreciază că Hotărârea nr.15/2009 este nelegală.
Deși jurisprudența Curții de Apel Craiova în această materie a fost contrară soluției adoptate în prezenta cauză, necesitatea schimbării acesteia s-a impus atât prin prisma dispozițiilor art. 18 alin. 2din Legea nr. 304/2004 cât și a jurisprudenței CEDO, care în hotărârea din 6 decembrie 2007, pronunțată în cauza Beian împotriva României statuat "că divergențele de jurisprudență constituie, prin natură, consecința inerentă a oricărui sistem judiciar care se bazează pe un ansamblu de instanțe de fond având autoritate asupra competenței lor teritoriale. Cu toate acestea, rolul unei instanțe supreme este tocmai acela de a reglementa aceste contradicții ale jurisprudenței".
În consecință, având în vedere considerentele expuse, Curtea în temeiul art. 312 alin. 1 Cod pr. Civilă va respinge recursul declarat de pârâta Primăria comunei.
În ceea ce privește recurentul Consiliul Local,curtea constata ca acesta nu a fost parte in proces, si-n consecinta nu are dreptul de a face recurs,chiar daca are un interes in cauza,dreptul de a ataca pe calea recursului o hotarare de fond apartine numai partilor litigante,adica persoanelor care au participat la dezbaterea cauzei..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta PRIMĂRIA COMUNEI și CONSILIUL LOCAL împotriva sentinței nr. 415 din 22 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă INSTITUȚIA PREFECTULUI JUDEȚULUI
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 27 Octombrie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red. jud. -
Tehn.2ex/ 10 2009
Jud. fond
Președinte:Daniela VijloiJudecători:Daniela Vijloi, Costinel Moțîrlichie, Gabriela Carneluti
