Autoritati publice locale - anulare acte. Decizia 435/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA NR. 435/
Ședința publică din 13 octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Iustinian Obreja Manolache
JUDECĂTOR 2: Leocadia Roșculeț
JUDECĂTOR 3: Violeta
Grefier -
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 653/ din 23 mai 2008 Tribunalului Iași, pronunțată în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, lipsesc părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinita.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, din care rezultă că dezbaterile au avut loc în ședința publică din 6 octombrie 2008, susținerile părții prezente fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Din lipsă de timp pentru deliberare și pentru a se da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise, instanța a amânat pronunțarea pentru astăzi, 13 octombrie 2008.
După deliberare,
CURTEA D APEL,
Asupra recursului civil de față;
Prin sentința civilă nr. 653/CA/23.05.2008 Tribunalul Iași - Comercial și Contencios administrativ a respins excepția autorității de lucru judecat și excepția de nelegalitate a Hotărârilor Consiliului Local al comunei, județul I nr. 32/28.06.2001, nr. 37/31.07.2001 și 57/19.11.2001, invocate de reclamantul.
În motivarea acestei sentințe a reținut instanța că prin încheierea pronunțată de Curtea de APEL IAȘI - Secția civilă la data de 11.07.2007 s-a dispus trimiterea cauzei la instanța de contencios administrativ pentru soluționarea excepției de nelegalitate invocată de către reclamant în cauza civilă.
În fața instanței de contencios administrativ reclamantul a invocat pi excepția autorității de lucru judecat, respinsă de către instanță cu motivarea că hotărârile invocate de reclamant se referă la cererea acestuia, Primăria comunei de reziliere a contractului de închiriere nr. 674/15.05.1992 încheiat cu pârâtul și la calea de atac a apelului iar cererea e față are alt obiect, neexistând nici identitate de părți.
Actele administrative c privire la care a fost invocată nelegalitatea se referă la aprobarea vânzării. nr. 4,. 1 din blocul nr. 2, către chiriașul, conform Decetului-Lege nr. 61/1990 și Legii nr. 85/1992, prețul fiind stabilit în funcție de valoarea imobilului indicat în raportul de evaluare întocmit de Corpul Tehnici din România - Filiala I, fixându-se și termenul de încheiere a contractului de vânzare-cumpărare pentru data de 30.12.2001, în caz de neprezentare urmând a se proceda la vânzarea prin licitație.
Nemulțumirea reclamantului cu privire la acele acte administrative constă în prețul stabilit în mod unilateral de către autoritatea publică, neimpunându-se recalcularea acestuia la nivelul anului 2001, atât timp cât în 1995 valoarea apartamentului a fost apreciată la 500.000 lei Rol, din care a achitat un avans de 30%.
Verificând înscrisurile cauzei, instanța de contencios administrativ a constatat că Primăria comunei a dispus vânzarea apartamentului către reclamant la prețul de 500.000 lei Rol,fără acordul Consiliului Local, încălcând astfel dispozițiile art. 36 alin. 5 lit. "b" din Legea nr. 215/2001. pe de altă parte,chitanța de achitare a avansului nu face dovada încheierii unui contract sau antecontract de vânzare-cumpărare, astfel încât în anul 1945 nu s-a încheiat între părți o convenție valabilă privind vânzarea apartamentului.
Primirea avansului de către Consiliul Local nu echivalează cu acordul acestuia pentru vânzare, acord ce trebuia exprimat prin
În condițiile în care, până la data intrării în vigoare a Legii nr. 85/1992 nu s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare, evaluarea și vânzarea locuinței se face, conform art. 7 alin. 4 din același act normativ, astfel încât Consiliul Local a adoptat nr. 37, 32 și 57 din 2001 cu respectarea prevederilor imperative ale Legii nr. 215/2001.
Împotriva sentinței civile nr. 653/CA/23.05.2008 a Tribunalului Iașia formulat recurs reclamantul.
Susține recurentul următoarele critici:
- nu au fost luate în considerare dovezile administrate și instanța s-a împotrivit administrării probelor de către intimatul Primarul comunei;
- sentința a fost dată de un complet neinvestit prin repartizare aleatorie, dosarul fiind "strămutat" de la completul comercial la cel de contencios administrativ;
- sentința nu are forța executorie a hotărârii judecătorești prevăzute de art. 258 alin. 1 și 260 alin. 2 Cod procedură civilă prin lipsa judecătorului de fond la ședințele din 18.04.2008, 16.05.2008, 23.05.2008;
- hotărârea s-a dat în temeiul a două înscrisuri declarate fals intelectual în cursul judecății și motivată conform Decretului nr. 93/1977 modificată prin Decretul nr. 256/1984, abrogat prin art. 73 din Legea nr. 114/1996;
- nu s-au respectat regulile obligatorii de către expertul, nu a fost verificat titlul de proprietate privind apartamentul în litigiu și nu s-au efectuat măsurători.
În dezvoltarea motivelor, recurentul face ample referiri și solicitări cu privire la fondul litigiului, aflat pe rolul instanței civile, solicită sancționarea persoanelor vătămate din aparatul Primăriei și indică multiple texte din diferite acte normative pretins a fi fost încălcate de completele de judecată.
Analizând actele și lucrările cauzei prin prisma criticilor formulate, în lumina dispozițiilor legale aplicabile și în limitele investirii instanței de contencios administrativ, Curtea apreciază că recursul nu este fondat.
Prin încheierea pronunțată la data de 11.07.2007 în dosarul civil nr- având ca obiect recursul promovat de recurentul împotriva sentinței civile nr. 18/12.01.2007 al Judecătoriei Pașcani, instanța civilă a trimis tribunalului, secția contencios administrativ, spre competentă soluționare, excepția de nelegalitate a nr. 37/31.07.2001, 57/19.11.2001 și 32/28.06.2001, excepție invocată de către recurent în cadrul cauzei având drept obiect reziliere contract.
Pe rolul Tribunalului Iași, Secția Contencios administrativ, cauza a fost înregistrată sub nr-.
Încă de la primul termen de judecată, dosarul a fost repartizat aleatoriu cu respectarea dispozițiilor procedurale în această materie, iar la termenele ulterioare succedarea completelor de judecată a urmărit respectarea principiului continuității, în raport și de planificările ședințelor la nivelul instanței și de succesiunea și întinderea termenelor acordate. De altfel, se observă că prin prezența aceluiași președinte de complet de la al doilea termen din 02.11.2007, care a și pronunțat sentința, principiul continuității completului de judecată a fost respectat.
Nemenționarea celui de al doilea judecător în complet începând cu data de 18.04.2008 este justificată de modificările legislative procedurale ce au intervenit prin Legea nr. 97/15.04.2008 privind aprobarea OUG nr. 100/2007 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției, cauzele de natura celei deduse judecății la tribunal, contencios administrativ, impunându-se a fi soluționate de un singur judecător.
Cu privire la fondul litigiului, ce are ca obiect doar excepția de nelegalitate invocată de recurentul în cauza civilă, Curtea reține că s-a apreciat în mod corect asupra legalității celor 3 hotărâri ale Consiliului Local contestate.
Instanța de contencios administrativ investită cu soluționarea excepției de nelegalitate trebuie să verifice concordanța actului administrativ supus analizei cu actele normative cu forță juridică superioară în temeiul și în executarea cărora a fost emis, ținând seama de principiul ierarhiei și forței juridice a actelor normative, consacrat în art. 1 alin. 5 din Constituția României, republicate și art. 4 alin. 3 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicat.
S-a apreciat în mod just că prețul de vânzare a apartamentului al cărui chiriaș a fost reclamantul, s-a impus a fi stabilit conform prevederilor Decretului-Lege nr. 61/1990 și ale Legii nr. 85/1992, în funcție de valoarea imobilului stabilită prin expertiză și în considerarea dispozițiilor art. 36 alin. 5 lit. "b" din Legea nr. 215/2001, potrivit cărora vânzarea bunurilor proprietate privată a comunei se poate face numai în baza hotărârilor Consiliului Local.
Examinând întreg probatoriul administrat în cauză, corect a concluzionat instanța că, în lipsa aprobării Consiliului Local pentru vânzare, plata avansului nu face dovada convenției legale intervenită între părțile care pot încheia un asemenea act, prețul impunându-se a fi ulterior stabilit conform art. 7 alin. 4 din Legea nr. 85/1992.
Celelalte critici formulate de recurent privind modul de desfășurare a expertizei, sancționarea unor funcționari, etc. nu pot fi supuse analizei în prezenta cauză, limitată doar la analiza excepției de nelegalitate a hotărârilor Consiliului Local.
Astfel fiind, în temeiul dispozițiilor art. 312 Cod procedură civilă, Curtea va respinge recursul ca nefondat și va menține sentința atacată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge recursul declarat de către împotriva sentinței civile nr. 653/CA/23.05.2008 pronunțate de Tribunalul Iași, sentință pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 13.10.2008.-
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- -
Grefier,
Red. -
07.11.2008
Tehnored.
Tribunalul Iași:
10.11.2008
2 ex.-
Președinte:Iustinian Obreja ManolacheJudecători:Iustinian Obreja Manolache, Leocadia Roșculeț, Violeta
