Autoritati publice locale - anulare acte. Decizia 47/2010. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALA,DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV SI FISCAL
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR.47
Ședința publică din data de 13 ianuarie 2010
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Maria Hrudei
JUDECĂTOR 2: Floarea Tămaș
JUDECĂTOR 3: Gabriel Adrian
GREFIER: -
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta - - CNî mpotriva sentinței civile nr. 2272 din 28.09.2009 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatele INSPECTORATUL DE POLITIE AL JUDETULUI C, intimat REGIA AUTONOMA A DOMENIULUI PU- având ca obiect anulare act emis de autorități publice locale proces verbal de ridicare a autovehiculelor.
La apelul nominal, făcut în cauză se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat este timbrat cu taxa judiciară de timbru în valoare de 4 lei și are aplicat timbru judiciar în valoare de 0,3 lei.
S-a făcut referatul cauzei ocazie cu care se învederează instanței că pricina se află la primul termen de judecată, după încuviințarea cererii de preschimbare a termenului, pentru care procedura de citare este legal îndeplinită, părțile litigante au solicitat instanței judecarea pricinii în lipsă.
Se mai menționează că la data de 19.11.2009 se înregistrează din partea intimatei, Regia Autonomă a Domeniului Public CNî ntâmpinare prin care se solicită respingerea recursului ca neîntemeiat și menținerea procesului verbal.
Instanța invocă din oficiu ca și motiv de ordine publică excepția necompetenței materiale a Tribunalului dea soluționa în primă instanță cauza și rămâne în pronunțare.
CURTEA
Din examinarea actelor dosarului constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.2272 pronunțată la data de 28.08.2009 în dosar nr- al Tribunalului Cluja fost respinsă excepția necompetenței materiale Tribunalului Cluj, admisă excepția lipsei plângerii prealabile și în consecință respinsă acțiunea formulată de reclamanta A în contradictoriu cu Inspectoratul de Poliție C și Regia Autonomă Domeniului Public C-
Pentru a dispune astfel instanța a reținut în esență că procesul verbal de ridicare autovehiculului staționat neregulamentar încheiat de IPJ C și C întrunește caracteristicile unui act administrativ așa cum este definit de art.2 alin.1 lit.c din Legea nr.554/2004 iar în acest context fiind aplicabil art.10 din Legea nr.554/2004 competența revine tribunalului.
Totodată reține instanța că potrivit art.7 raportat la art.8 din Legea nr.554/2004 acțiunea în contencios administrativ poate fi promovată doar în condițiile în care s-a formulat plângere prealabilă împotriva actului atacat și deoarece reclamanta nu a formulat plângere pentru a solicita revocarea actului întocmit nelegal, excepția este întemeiat și ca atare acțiunea va fi respinsă ca inadmisibilă.
Împotriva soluției arătate a declarat recurs A solicitând în temeiul art.312 pr.civ. fie admiterea recursului, casarea hotărârii admițând plângerea cu consecința anulării procesului verbal de ridicare autovehiculelor staționate neregulamentar, anularea sancțiunii aplicate și restituirea sumei achitate cu chitanța nr.-/25.01.2009; fie admiterea, casarea hotărârii și trimiterea spre rejudecare în vederea soluționării pe fond a plângerii formulate.
În susținerea celor solicitate recurenta a arătat că formulat plângere prealabilă și aceasta se poate dovedi.
Totodată arată recurenta că nu a putut pune concluzii cu privire la excepțiile soluționate în condițiile în care nu au fost comunicate actele depuse de pârâte la dosarul cauzei și neavând cunoștință nu a putut formula o apărare în deplină cunoștință de cauză.
Cu privire la fondul problemei arată recurenta că prin plângere a arătat că agentul constatator a procedat la sancționarea nelegală și abuzivă în condițiile în care autoturismul staționa la mai puțin de 75 de metri de trecerea de pietoni pe partea carosabilă la descrierea faptei constatate nespecificând că autovehiculul era parcat pe partea dreaptă lipit de bordură; în zona ultracentrală autovehiculul era parcat pe partea dreaptă cea cu parcările iar în zona din care a fost ridicat nu este o bandă de circulație cum a precizat agentul; aplicarea sancțiunii s-a făcut pentru o faptă neexistentă autovehiculul fiind parcat neregulamentar; aplicând sancțiunea complementară agentul a încălcat prevederile HCL nr.670/2007 și nu și-a îndeplinit obligația întocmirii procesului verbal de contravenție.
Tot astfel, arată recurenta că în zonă nu există semn de restricționare a parcării și cu atât mai mult de ridicare a autovehiculelor parcate acolo, context în care se apreciază că zona este una în care se poate parca autovehiculul paralel cu bordura, lipit de aceasta și chiar imediat după marcajul de parcare perpendicular pe axul drumului înainte de trecerea de pietoni, și de limitatoare a acesteia. Mai mult se arată în zona respectivă sunt parcate și mașinile de taxi fără a li se imputa vreo nelegalitate în acest sens, iar societatea are trei spații în zona de unde s-a ridicat autovehiculul.
Răspunzând celor invocate prin întâmpinare C-N a solicitat respingerea recursului în considerarea că cele susținute cu privire la plângerea prealabilă nu corespund realității; măsura a fost luată de agentul constatator în contextul considerării acesteia ca măsură tehnică administrativă de decongestionare a traficului nu a fost o sancțiune contravențională și din acest motiv se apreciază că Tribunalul Cluja fost competent să judece plângerea formulată.
Analizând recursul Curtea reține următoarele:
Prin demersul introductiv de instanță recurenta în contradictoriu cu IPJ C - Serviciul Poliției Rutiere și Regia Autonomă a Domeniului Public Cas olicitat anularea procesului verbal de ridicare a autovehiculului staționat neregulamentar seria - nr.-; anularea sancțiunii, restituirea sumei achitate cu chitanța -/25.01.2009; cu cheltuieli de judecată.
În susținerea celor solicitate a arătat că autovehiculul era parcat pe partea dreaptă cea cu parcările iar zona din care a fost ridicat nu este o bandă de circulație cum a precizat agentul, în această zonă toate parcările sunt la mai puțin de 25 de trecerea de pietoni astfel nefiind încălcate prevederile OUG nr.195/2002.
Agentul constatator a aplicat această sancțiune pentru o faptă inexistentă autovehiculul fiind parcat regulamentar.
Agentul constatator aplicând abuziv această sancțiune complementară încalcă astfel prevederile HCL nr.670 din 2007, art.5 de a ridica autovehicule din zonele în care sunt montate semne adiționale care avertizează despre activitatea de blocare și ridicare cu atât mai mult cu cât autoturismul era parcat regulamentar. Agentul constatator avea și obligația de a întocmi procesul verbal de constatare a contravenției prin care să stabilească fapta și sancțiunea principală care era obligatoriu. Regulamentul de aplicare a OUG nr.195/2002 art.216 și anexa 1 a acestuia prevede forma și conținutul obligatoriu al procesului verbal.
La data mai sus menționată, în zona respectivă pe paralelă cu benzile de circulație, staționau, ca aproape întotdeauna, taximetre pe lângă care de nenumărate ori trec echipajele de poliție fără a le atenționa măcar. În plus, la întrebarea adresată echipajului de poliție MAI 25861 chiar la data respectivă, dacă zona respectivă este dedicată taximetrelor i s-a răspuns că și taximetrele au voi să parcheze acolo ca în orice altă parcare publică. Nefiind în zonă nici un semn de restricționare a parcării și cu atât mai puțin de ridicare a autovehiculelor parcate acolo, și având în vedere și cele mai sus arătate, consideră că zona de mai sus este o zonă în care se poate parca autovehiculul paralel cu bordura, lipit de aceasta, chiar imediat după marcajul de parcare perpendicular pe axul drumului și înainte de trecerea de pietoni și de delimitatoare a acesteia.
Din conținutul demersului se observă că se contestă procesul-verbal încheiat de Serviciul Poliției Rutiere în comun cu Regia Autonomă a Domeniului Public C ce consemnează faptul că autovehiculul petentului a staționat neregulamentar pe drumurile publice, sens în care s-a dispus ridicarea și depozitarea într-un spațiu anume destinat, stabilindu-se în același timp și costurile aferente operațiunii. Măsura dispusă de organele arătate nu are în regim de sine stătător, independent de regimul contravențional incident în contextul ordonanțelor invocate prin demersul introductiv de instanță respectiv OG nr.2/2001. Fapta de a staționa neregulamentar este calificată de actele normative menționate faptă de natură contravențională iar măsura de ridicare este stabilită ca urmare a săvârșirii contravenției, nefiind decât o măsură de restabilire a situației anterioare încălcării ordinii de drept prin contravenție. Prin urmare măsura ridicării autoturismului este asociată constatării faptei de natură contravențională și face parte din tratamentul contravențional în ansamblu putând fi calificată ca măsură asociată celorlalte măsuri legale care configurează regimul de sine stătător răspunderii contravenționale.
Ca atare procesul verbal de ridicare a autovehiculului stabilit neregulamentar având ca premisă săvârșirea unei fapte contravenționale nu poate fi detașat de ansamblul raportului juridic contravențional și verificarea acestui raport fiind supusă controlului judiciar în materie contravențională conform ordonanței nr.2/2001 și nu controlului instanței de contencios în condițiile Legii nr.554/2004.
Prin urmare în condițiile în care măsura contestată are ca premisă constatarea mai întâi a faptei contravenționale iar această măsură face parte din câmpul măsurilor de natură contravențională în mod greșit prima instanță a reținut că revine tribunalului competența de soluționare și nu judecătoriei instanța competentă să judece în materie contravențională inclusiv a măsurii complementare în contextul contravenției constatate.
Ca atare constatând că raportat la obiectul dedus judecății competența revenea judecătoriei că în mod greșit a fost respinsă excepția necompetenței materiale a Tribunalului, Curtea în temeiul art.312 pr.civ. va admite recursul, va casa hotărârea și trimite cauza pentru judecată în primă instanță judecătoriei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de - C-N împotriva sentinței civile nr.2272 din 28.09.2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Cluj pe care o casează și trimite cauza spre judecata în primă instanță Judecătoriei Cluj -
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 13 ianuarie 2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
- - - - ---
GREFIER
-
Red./
5 ex./15.01.2010
Președinte:Maria HrudeiJudecători:Maria Hrudei, Floarea Tămaș, Gabriel Adrian
