Autoritati publice locale - anulare acte. Decizia 494/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 494
Ședința publică de la 18 septembrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Dorina Vasile
JUDECĂTOR 2: Vasile Susanu
JUDECĂTOR 3: Mariana Trofimescu
Grefier - -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALA - PRIN PRIMAR, cu sediul în com., jud. B, împotriva sentinței nr.46//2008 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr-.
Dezbaterile în fond și susținerile părților au avut loc în ședința publică de la 11.09.2008, fiind consemnate în încheierea de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când, instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la 18.09.2008.
CURTEA,
Asupra recursului de față;
Prin cererea înregistrată la Tribu7nalul B sub nr- contestatoarea cu sediul în Bas olicitat anularea dispoziției 872/12.02.2007 a, decizia de impunere 77/08.01.2007 și procesul verbal cu aceeași dată în contradictoriu cu intimata Unitatea Administrativ Teritorială jud. at că a fost impusă cu suma de 4.978 lei cu titlu impozit datorat pentru terenul proprietatea sa de 93.223,52. aflat pe platforma Industrială. Motivul contestației îl constituie greșita impunere de către organele fiscale de la nivelul Comunei întrucât terenul se află pe platforma dar impozitul se plătește în mod legal la organele fiscale ale Mun.
Contestatoarea își întemeiază afirmațiile pe adresele de răspuns de la Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară B și Direcția Finanțelor Publice Locale În drept precizează disp. Legii nr. 215/2001, nr. 554/2004, codul fiscal și de procedură fiscală.
În precizări a arătat că a plătit impozitele la organele fiscale ale Mun. În caz de conflict de competență, procedura va fi derulată de organul fiscal care s-a investit primul deci Mun. B, conf. art. 37 Cod procedură fiscală.
A depus la dosar înscrisuri.
Împotriva acestor acte a formulat contestație și prin dispoziției 872/12.02.2007 a s-a respins contestația cu motivarea că există în Legea nr. 2/1968 și Legea nr. 351/2001 date conform cărora platforma este pe teritoriul administrativ al Comunei. De asemenea a cumpărat de la Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară o hartă care certifică faptul că platforma industrială se află pe teritoriul Comunei.
Intimata în combaterea susținerilor contestatoarei a depus întâmpinare arătând că petenta a fost impusă în baza legii care stabilește arondarea teritorială Legea nr. 2/1968 și nr. 351/2001 precum și a hărții furnizate de B care este organul ierarhic superior al Oficiului de cadastru local.
A solicitat respingerea contestației, invocâd prevederile Legii nr. 571/2003 și nr.HG 44/2004.
A depus înscrisuri.
În sprijinul susținerilor lor ambele părți au administrat proba cu acte.
La solicitarea instanței Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Baa rătat că teritoriul nominalizat este la municipiul
Tribunalul analizând întregul material probator administrat în cauză coroborat cu dispozițiile codului d e procedură fiscală a constatat că este întemeiată contestația formulată de contestatoarea B cu sediul în Bpentru următoarele motive:
Având în vedere răspunsul comunicat de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară B, adresa B instanța a apreciat că organul fiscal al Mun. B care a încasat până în acest moment plata impozitului și la care contestatoarea a declarat bunurile impozabile este abilitat să încaseze și de acum înainte impozitul datorat de contestatoare. Așa fiind, instanța a constatat că susținerile contestatoarei sunt întemeiate motiv pentru care a admis contestația formulată și drept urmare a dispus desființarea dispoziției nr. 872/12.02.2007 a, decizia de impunere nr. 77/08.01.2007 și procesul verbal cu aceeași dată emisă de intimată.
De altfel, intimata a fost sesizată în cuprinsul contestației făcute cu privire la necompetența teritorială, dar soluția dată nu se întemeiază pe argumente din codul fiscal sau de procedură fiscală ci exclusiv pe date fizice cuprinse în hărți și alte asemenea evidențe încă din perioada anterioară anului 1990.
Aceasta a refuzat orice motivare referitoare la actele normative prezente. Deși se apreciază a fi un conflict între administrațiile locale, Comisia Centrală Fiscală din cadrul Ministerului Finanțelor nu a soluționat conflictul de competență teritorială cu privire la taxele și impozitele locale conform art. 35 od procedură fiscală.
În conformitate cu prevederile art. 249 pct. 2 din Codul fiscal și art. 31 alin.1 raportat la art. 29 Cod procedură fiscală impozitul pe clădiri, se datorează către bugetul local al unității administrativ - teritoriale în care este amplasată clădirea respectiv Mun. De altfel, sediul societății contestatoare este B și nu s-a înregistrat nici o schimbare legislativă de competență sau o rearondare pentru ca organul administrativ încasator să se schimbe față de perioada anterioară dar ulterioară anului 1990.
Actele normative invocate de intimată referitoare la aspectele fizico - geografice ale poziționării bunurilor impozabile devin inaplicabile față de noile realități economico - financiare consacrate de normele Cod procedură fiscală.
Împotriva acestei sentințe în termen legal a declarat recurs Unitatea Administrativ Teritorială, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivare, recurenta a arătat că soluția a fost pronunțată cu încălcarea Legii nr. 7/1996, Legii nr. 351/2001,Legea nr.2/1968, precum și a codului fiscal și a codului d e procedură fiscală, motivarea instanței fiind străină de natura pricinii, deoarece terenul se află pe platforma, impozitul fiind datorat bugetului local al acestei comune.
Analizând sentința recurată, prin prisma motivelor invocate, dar și din oficiu, sub toate aspectele, conform art. 3041Cod procedură civilă, Curtea constată că prima instanță a făcut o greșită interpretare și aplicare a dispozițiilor legale în materie, și o greșită apreciere a materialului probator administrat în cauză, pronunțând o sentință nelegală și netemeinică, a cărei reformare se impune.
Criticile formulate sunt fondate pentru următoarele considerente:
Astfel,potrivit dispozițiilor art. 32 lit. b din Legea nr. 7/1996, efectul de opozabilitate al înscrierilor în cartea funciară este inoperant cu privire la sistematizarea localităților.
Potrivit dispozițiilor Legii nr.351/2001, limitele teritoriale nu pot fi determinate prin raportare la înscrierile în cartea funciară, teritoriul administrativ fiind definitiv ca "suprafața delimitată prin lege pentru județe, municipii, orașe sau comune".
Având în vedere obiectul contestației formulate de reclamant, Curtea apreciază că relevant în cauză este locul amplasării terenului.
Instanța a depus la dosarul cauzei furnizată de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară B, singura autoritate abilitată să emită hărți oficiale,conform Legii nr. 7/1996, din care rezultă că platforma industrială se află pe teritoriul comunei.
Ca atare, nu prezintă relevanță în cauză domiciliul fiscal al contribuabilului, orașul B, în speță, întrucât potrivit art. 256 Cod fiscal impozitul. se datorează către bugetul local al comunei,orașului sau al municipiului în care este amplasat terenul.
Faptul că organul fiscal al municipiului Baî ncasat până în prezent acest impozit nu poate constitui un argument în sprijinul admiterii acțiunii reclamantei,instanța de fond neobservând nici faptul că actele contestate stabileau impozitul pe terenul aparținând B, și nu pe clădirile acesteia.
Textele legale în baza cărora instanța motivează soluția,respectiv art. 249, pct. 2 Cod fiscal, coroborat cu art. 31 alin. 1 raportat la art. 29 Cod procedură fiscală, nu sunt aplicabile în speță, acestea reglementând alte situații.
Față de cele expuse, constatând că nu există alte motive de nelegalitate sau netemeinice a sentinței recurate, de natură a fi luate în discuție și din oficiu, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă, Curtea va admite recursul și va modifica sentința atacată în sensul respingerii acțiunii ca nefondate, cu obligarea intimatei, în temeiul art. 274 Cod procedură civilă, la plata cheltuielilor de judecată către recurentă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâta UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALA - PRIN PRIMAR, cu sediul în com., jud. B, împotriva sentinței nr. 46//2008 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr-.
Modifică sentința nr. 46//2008 a Tribunalului Brăila și în rejudecare respinge acțiunea ca nefondată.
Obligă intimata la 3000 lei cheltuieli de judecată către recurentă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 18 septembrie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red. /14.10.2008
Tehnored. / 2 Ex./20.10.2008
Fond: LV.-
Președinte:Dorina VasileJudecători:Dorina Vasile, Vasile Susanu, Mariana Trofimescu
