Autoritati publice locale - anulare acte. Decizia 497/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA OPERATOR 2928
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr- - 27.04.2006
DECIZIA CIVILÂ Nr. 497
Ședința publică din data de 17 Aprilie 2008:
PREȘEDINTE: Cristian Alexandru Dacu
JUDECĂTOR 2: Claudia LIBER
JUDECĂTOR 3: Catargiu Victoria
GREFIER:- -
S-a luat în examinare recursul pârâtului Primarul municipiului T împotriva sentinței civile nr. 142/2008 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Timiș,privind pe intimata reclamantă - SRL T, având ca obiect anulare act emis de autorități publice locale
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru recurent consilier juridic, lipsă fiind intimata reclamantă.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care nemaifiind depuse alte cereri sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Reprezentanta recurentului solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, pentru motivele arătate în scris.
CURTEA
Deliberând asupra recursului, constată următoarele
Prin sentința civilă nr. 142/CA din 5.II.2008 pronunțată în dosarul nr- Tribunalul Timiș a admis acțiunea formulată de reclamanta - SRL împotriva pârâtei Primăria Municipiului T reprezentată de Primarul Municipiului T, Direcția Economică Serviciul de impunere clădiri terenuri și alte taxe persoane juridice.
A dispus anularea în tot a Deciziei nr. 62/10.01.2006 emisă de către Primarul Municipiului T în procedură prealabilă administrativă și anularea în parte Procesului - verbal nr. 78/17.11.2005 cu Anexa 2 la acest proces - verbal emise de către Direcția Economică Serviciul de impunere clădiri terenuri și alte taxe persoane juridice, în sensul exonerării reclamantei de obligația de plată a sumei de 53.513 lei impozit pe clădiri, 11.481,54 lei dobânzi, 3.471,82 lei penalități de întârziere; precum și a anulării obligației reclamantei de depune declarații rectificative aferente anului 2004 si 2005 cu privire la impozitul pe clădiri, menținând în rest PV.
A obligat pârâta la plata sumei de 40,95 lei reprezentând cheltuieli de judecată către reclamantă
S-a reținut că prin Decizia nr.62/10.01.2006 ( filele 13 - 14 dosar nr- al Tribunalului Timiș ) pronunțată în procedură prealabilă administrativă a fost respinsă contestația reclamantei privind constatările reținute în urma controlului efectuat de către inspectorii de specialitate din cadrul instituției pârâte referitoare la stabilirea în sarcina reclamantei de debite restante la impozitul pe clădiri în suma de 53.513 lei, dobânzi aferente în cuantum de 11.481,54 lei, precum și penalități de întârziere în suma de 3.471,82 lei, constatări în baza cărora s-a încheiat Procesul verbal de control nr. E 12005-16072/17.11.2005.
Împotriva procesului verbal de control nr. E 12005-16072/17.11.2005 reclamanta a formulat contestație înregistrată la Primăria Mun., contestația având ca obiect anularea în parte a Procesului verbal nr.78/17.11.2005 dresat reclamantei de către Direcția Economică Serviciul de impunere clădiri terenuri și alte taxe persoane juridice, în baza constatărilor din procesul verbal de control nr. E 12005-16072/17.11.2005 ( filele 6 - 12 dosar nr- al Tribunalului Timiș ) și anexa 2 la acest proces verbal, solicitând să se dispună exonerarea sa de la plata sumei de 53.513 lei cu titlu de impozit pe clădiri, a sumei de 11.481,54 lei dobânzi, precum si penalități de întârziere în sumă de 3.471,82 lei și anularea obligației de depunere a obligațiilor rectificative aferente anului 2004 si 2005 cu privire la impozitul pe clădiri.
În baza Autorizației de construcție nr.1698/07.08.2003 reclamanta a beneficiat de realizarea unor lucrări la hala industrială și spațiile administrative situate în T, Calea DN 59,km.8. județ T, lucrări constând în: centură conducte pentru hidranți incendiu, lucrări instalație alimentare apă, montare pompe apă, puțuri forate de apă, etc.
Această autorizație de construcție a fost eliberată pentru o perioada de 6 luni, începând cu data de 7.08.2003, perioada de valabilitate urmând să expire la data de 7.02.2004. Valoarea declarată prin solicitarea acestei autorizații de construcție a fost de 793.859,30 lei. Se reține că nu s-a solicitat prelungirea autorizației de construcție, lucrările de îmbunătățiri edilitare nu au fost finalizate la data expirării validității autorizației de construcție și reclamanta nu a procedat la declararea în vederea impozitării a acestor lucrări edilitare. Anterior datei de 30.06.2005 au fost finalizate aceste lucrări, procedându-se cu această ocazie la efectuarea procesului verbal de recepție finală, în data de 30.06.2005. A fost emisă și factura fiscală nr.-/30.06.2005, cu valoare finală de 2.863.788 lei, procedându-se totodată la înregistrarea ei in evidența contabilă reclamantei - SRL.
În baza autorizației nr.1698/07.08.2003 reclamanta a efectuat modificări materializate în fapt prin îmbunătățiri la construcțiile deja declarate și înregistrate în evidența pârâtei, deci la clădiri care deja au fost declarate pârâtei în vederea impozitării.
Astfel încât, văzând specificul lucrărilor efectuate de către reclamantă în baza autorizației individualizate supra, se constată că sunt aplicabile prev.art.254 pct.4 si 6 din Codul fiscal, raportate la disp.art.64 din Normele de aplicare, aceste dispoziții făcând referire la recalcularea impozitului pentru clădirea la care s-au adus respectivele îmbunătățiri:
"Art. 254 Cod fiscal - Dobândirea, înstrăinarea și modificarea clădirilor.
(4) În cazul extinderii, îmbunătățirii, distrugerii parțiale sau al altor modificări aduse unei clădiri existente, impozitul pe clădire se recalculează începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care a fost finalizată modificarea.
(6) Orice persoană care extinde, îmbunătățește, demolează, distruge sau modifică în alt mod o clădire existentă are obligația să depună o declarație în acest sens la compartimentul de specialitate al autorității administrației publice locale în termen de 30 de zile de la data la care s-au produs aceste modificări."
Această dispoziție legală indicată supra se aplică speței de față și ea este în acord și cu prevederea art. 267 pct. 11:
"Art. 267 - Taxa pentru eliberarea certificatelor de urbanism, a autorizațiilor de construire și a altor avize asemănătoare.
(11) Taxa pentru eliberarea unei autorizații privind lucrările de racorduri și branșamente la rețele publice de apă, canalizare, gaze, termice, energie electrică, telefonie și televiziune prin cablu se stabilește de consiliul local și este de până la 75.000 lei pentru fiecare racord." Cu privire la aceste prevederi, art. 141 din Normele de aplicare prevăd că aceste autorizații sunt solicitate de către furnizorii de servicii, având practic caracterul unei declarații fiscale.
Atât prev.art.254 pct.4 din Codul fiscal cât și prev.art.64 din Normele de aplicare dispun, în cazul efectuării de îmbunătățiri că " impozitul pe clădire se recalculează începând cu data de întâi a lunii următoare în care a fost finalizată modificarea ".
În situația reclamantei data finalizării îmbunătățirilor este data de 30.06.2005 respectiv data efectuării procesului verbal de recepție finală a lucrărilor edilitare și ca atare de la aceasta dată curgea obligația ca, în termen de 30 de zile să depună o declarație în acest sens, la compartimentul de specialitate din cadrul intimatei.
La data finalizării lucrărilor edilitare, acestea urmează a fi declarate în fața compartimentelor de resort din cadrul pârâtei, impozitul fiind recalculat pentru clădirea respectivă în funcție de valoarea îmbunătățirilor aduse, în conformitate cu prev.art.254 pct.4 și 6, procedura diferită de cea considerată de către pârâtă ca fiind aplicabilă, adică cea prevăzută de art.254 pct.1.
În situația de față în fapt și în drept, în mod greșit pârâta a calculat majorări și penalitatea de întârziere de la data de 01.03.2004, acestea putând fi calculate cel mult de la data 01.07.2005. Pe de altă parte, pârâta a recalculat impozitul datorat de reclamantă pentru aceste îmbunătățiri la imobilele deja existente și declarate anterior în vederea impozitării, începând cu data de 01.03.2004, folosind ca bază de calcul valoarea acestor lucrări edilitare la data de 30.06.2005, data efectuării recepției lor, respectiv valoarea de 2.863.788,63 lei.
Luând în considerare și concluziile expertizei contabile judiciare efectuate de către expert contabil, aflată la filele 37 - 40 dosar nr- al Tribunalului Timiș, precum și răspunsul la obiecțiuni, aflat la filele 52 - 53 ale aceluiași dosar, se constată încheierea nelegală a actelor atacate, respectiv în parte cu privire la Procesul verbal nr.78/17.11.2005 privind suma de 53.513 lei - impozitul pe clădiri, dobânzi aferente în cuantum de 11.481,54 lei, precum și penalități de întârziere în suma de 3.471,82 lei și referitor la stabilirea obligației de depunere a obligațiilor rectificative aferente anului 2004 si 2005 cu privire la impozitul pe clădiri. Expertul arată că lucrările ce fac obiectul AC 1698/2003 se încadrează la art. 254 alin. 4 și 6 din Legea nr.571/2003 și se declară în termen de 60 de zile de la data în care se termină lucrarea la autoritatea locală.
În mod greșit aplică prin actele atacate pârâtul prevederile art.254 pct.1.din Codul fiscal reținând o stare de fapt eronată și efectuând calculul de la data dobândirii clădirii, câtă vreme în speța de față este vorba doar de " îmbunătățiri - modificări aduse unei construcții existente deja" în baza AC 1698/2003, nu este vorba de " dobândirea unei clădiri ori edificarea unei noi construcții". Această delimitare de reprezentare faptică diferită de către cele două părți litigante a născut prezentul litigiu întrucât a determinat o aplicare diferită a textului de lege, cu consecințe în planul calculului obligațiilor bugetare.
Concluzionând, se impune admiterea acțiunii reclamantei astfel cum a fost formulată, în sensul de a se dispune anularea în tot a Deciziei nr.62/10.01.2006 pronunțată în procedură prealabilă administrativă, anularea în parte a Procesului verbal nr.78/17.11.2005 în sensul exonerării reclamantei de la plata sumei de 53.513 lei - impozitul pe clădiri, dobânzi aferente în cuantum de 11.481,54 lei, precum și penalități de întârziere în suma de 3.471,82 lei și anularea obligației de depunere a obligațiilor rectificative aferente anului 2004 si 2005 cu privire la impozitul pe clădiri.
Față de prevederile art. 274 Cod procedură civilă, raportat la chitanțele justificative aflate la dosar reprezentând timbru judiciar și taxă judiciară de timbru,a obligat pârâta la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 40,95 lei, constatând lipsa de la dosar a chitanțelor pentru onorariul de avocat și cel de expert contabil. Aceste din urmă chitanțe nu au fost atașate nici concluziilor scrise depuse pentru data de 5 februarie 2008, pentru când s-a amânat pronunțarea și nu se regăsesc nici în dosarele atașate celui de față.
Împotriva sentinței a declarat recurs pârâtul, solicitând modificarea în tot a sentinței, în sensul respingerii acțiunii.
Recurentul a prezentat starea de fapt și modul în care a apreciat că reclamanta a încălcat dispozițiile legale, neprezentând procesul verbal de recepție și documente justificative privind valoarea lucrărilor de construcție, susținând legalitatea actelor administrative întocmite cu ocazia controlului.
A criticat soluția primei instanțe,care a ținut seama numai de expertiză, nu și de obiecțiile formulate de recurentă și de prevederile legale incidente, menționând că sunt aplicabile prevederile pct. 62 alin. 1 lit. c din HG 44/2004, care stabilesc momentul din care se datorează impozitul pentru construcții, și art.254 pct.1 din Legea 571/2003.
Examinând recursul, în raport de motivele invocate cât și din oficiu,Curtea de Apel constată că nu este fondat și-l va respinge conform următoarelor considerente:
Elementele esențiale în soluționarea contestației reclamantei au fost corect constatate de prima instanță, respectiv incidența prevederilor legale care reglementează impozitul datorat ca urmare a efectuării unor modificări îmbunătățiri construcțiilor deja existent, care au fost anterior declarate ți înregistrate în evidența primăriei pentru impozit.
Atât în actele primare, cât și în fața instanței, pârâta a susținut aplicabilitatea unor taxe carenu-și au incidența în cauză, întrucât nu se pune problema dobândirii unei clădiri și a edificării unei noi construcții, ci, așa cum s-a prevăzut și în autorizația de construcție,s-au efectuat îmbunătățiri și modificări ale unor construcții deja existente,declarate și impozitate.
Aceste susțineri sunt reiterate și în motivarea recursului, astfel că,văzând și concluziile expertizei tehnice, care se coroborează cu celelalte probe administrate,urmează a se aprecia recursul ca nefundat.
În speță sunt aplicabile prevederile art. 254 pct.4 și 6 din Codul Fiscal, și art. 64 din Normele de aplicare care reglementează recalcularea impozitului în situația dată, o clădire la care s-au adus îmbunătățiri.
Prin urmare, în baza art. 312(1) Cod procedură civilă,recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul pârâtului Primarul municipiului T împotriva sentinței civile nr. 142/2008 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Timiș.
Irevocabilă
Pronunțată în ședința publică din data de 17 Aprilie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - LIBER - - -
GREFIER
- -
Prima instanță - Tribunalul Timiș - judecător,
Red.-26.05.2008
Tehnored LM- 26.05.2008
2 expl./SM
Președinte:Cristian Alexandru DacuJudecători:Cristian Alexandru Dacu, Claudia, Catargiu Victoria
