Autoritati publice locale - anulare acte. Decizia 559/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA NR.559
Ședința publică din data de 22 aprilie 2008
PREȘEDINTE: Stoicescu Maria
JUDECĂTORI: Stoicescu Maria, Nițu Teodor Tănăsică Elena
- - -
Grefier - - -
Pe rol fiind soluționarea recursurilor declarate de reclamanții și, domiciliați în B,-, jud. B și pârâtaPRIMĂRIA MUNICIPIULUI, cu sediul în B,-, jud.B, împotriva sentinței nr. 49 din data de 18 ianuarie 2008 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu pârâții și, domiciliați în B,-, jud. B, domiciliată în B,-, jud. B și reclamantaINSTITUȚIA PREFECTULUI JUDEȚULUI, cu sediul în B,-, jud.
Recursul reclamanților și fiind timbrat cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 2 lei, conform chitanței nr.- din 25 martie 2008 și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei, ce au fost anulate și atașate la dosar.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenta-reclamantă reprezentată de avocat din cadrul Baroului B, conform împuternicirii avocațiale depusă la dosar, recurentul-reclamant personal și intimatul-pârât personal, lipsă fiind recurenta-pârâtă Primăria municipiului B, intimatele-pârâte, și intimata-reclamantă Instituția Prefectului Județului
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că, prin intermediul Serviciului registratură, la dosarul cauzei s-a depus din partea recurentului-reclamant un borderou cu acte, respectiv xerocopii de pe chitanța nr.76194 din 14.03.2008, adresa nr- eliberată de Primăria municipiului B, adresa nr.4113/2008 emisă de aceeași instituție, adresa nr.14246/2007 emisă de Primăria mun. B, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr.20 din 6.08.2007, referat înregistrat sub nr. 17535/2007 emis de Primăria mun. B, plângere înregistrată sub nr. 19940 din 8.10.2007 formulată de Primarul mun. De asemenea, la dosar s-a depus din partea recurentei-pârâte Primăria municipiului B, taxa judiciară de timbru în cuantum de 2 lei, conform chitanței nr.- din 21.04.2008 și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei.
Totodată se referă instanței faptul că, prin recursul formulat, pârâta Primăria municipiului Bas olicitat și judecarea în lipsă, în conformitate cu dispozițiile art. 242 alin.2 pr.civilă.
Apărătorul recurentei-reclamante depune la dosar înscrisuri noi, respectiv un referat emis de Tribunalul Buzău, Secția Comercială și de Contencios administrativ, privind sesizarea formulată de recurentul, xerocopii de pe certificatele de absolvire a cursului de calificare emise pe numele recurenților-reclamanți, declară că nu mai are alte cereri de formulat și solicită cuvântul în susținerea recursului.
Recurentul declară că nu mai are alte cereri de formulat solicitând cuvântul în susținerea recursului.
Intimatul-pârât depune la dosar xerocopie de pe decizia nr.1261 din 29 septembrie 2006 pronunțată de Curtea de Apel și de pe schița întocmită de expert în dosarul nr- al Judecătoriei Buzău, declară că nu mai are alte cereri de formulat și solicită cuvântul în combaterea recursului formulat de reclamanți.
Curtea ia act de susținerile părților, analizând actele și lucrările dosarului, apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătorul recurentei-reclamante dezvoltă pe larg motivele în fapt și în drept care au fundamentat recursul, arătând în esență că instanța de fond în mod nelegal nu a acordat în totalitate cheltuielile făcute în cauză, așa cum rezultă și din referatul depus la acest termen, documentele au fost depuse la Arhiva ribunalului Buzău, însă acestea nu au ajuns la dosar, nefiind luate în calcul cu ocazia pronunțării hotărârii.
De asemenea, instanța de fond nu a admis cererea de despăgubiri cu titlu de daune materiale, cu înscrisurile noi dovedind că recurenților li s-au adus o serie de prejudicii, prin edificarea acestei construcții. Reclamanții nu și-au putut renova imobilul, fiind imposibil accesul camioanelor în incinta acestuia.
Pe de altă parte, reclamanții au irosit timp cu toate demersurile făcute la primărie, poliție, pentru a stopa edificarea construcției, timp în care puteau întreprinde activități care să le aducă venituri suplimentare.
Privitor la respingerea capătului de cerere referitor la demolarea construcției ridicate abuziv și refacerea celei anterioare, arată că, instanța de fond nu a ținut cont de prevederile Legii nr.50/1991 raportat la art.28 alin.1,2 și 3, care specifică condițiile, când și cine poate lua măsura demolării.
În consecință, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, modificarea sentinței recurate, în sensul admiterii pe fond a capetelor de cerere privitoare la demolarea construcției edificate abuziv și acordarea cheltuielilor de judecată de la fond și din recurs. Depune la dosar notă de cheltuieli.
Recurentul-reclamant declară că are calitate procesuală activă în prezenta cauză, întrucât a investit alături de soția sa pentru îmbunătățirea construcției, fiind singurul salariat.
De asemenea, recurenta-pârâtă este cea care a greșit provocându-le prejudicii morale și materiale.
Solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat și respingerea recursului formulat de pârâtă.
Intimatul-pârât solicită respingerea recursului formulat de reclamanți, niciuna din afirmațiile acestora nefiind adevărate, el este cel care deține acte corecte de proprietate, este proprietarul imobilului. Mai arată că nu se află în culpă, atâta vreme cât a obținut autorizația de construcție.
CURTEA:
Asupra recursului de față, reține următoarele:
Prin sentința nr.49 din 18 ianuarie 2008 Tribunalul Buzăua respins excepția lipsei calității procesuale active invocată de pârâta Primăria B, a admis în parte acțiunea formulată de reclamanții, Instituția Prefectului Județului B în contradictoriu cu pârâții, Primăria municipiului B și, a dispus anularea autorizației de construcție nr.333/10.07.2007 și certificatului de urbanism nr.608/11.06.2007, fiind obligată pârâta Primăria B la 1000 lei cu titlu de despăgubiri reprezentând daune morale, de asemenea, a respins capătul de cerere privind demolarea construcției edificate și refacerea construcției anterioare fiind obligată pârâta Primăria B la 339,3 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că, privitor la excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului, invocată de pârâta Primăria B, aceasta nu este întemeiată, fiind respinsă.
S-a reținut că toate cererile adresate de reclamanți ce se constituie în plângere prealabilă, precum și răspunsurile emise de pârâta Primăria B privesc atât pe reclamanta, cât și pe reclamantul, care locuiesc împreună în-.
Ca urmare a cererii înregistrată sub nr.12150/27.06.2007 la Primăria, formulată de pârâții și, prin care s-a solicitat eliberarea unei autorizații de construire împrejmuire pentru imobilul teren și construcții situat în- din B, pârâta a emis certificatul de urbanism nr.608/19.06.2007 și autorizația de construire nr.333/10.07.2007, autorizarea lucrărilor de construire fiind semnată de către reprezentanții pârâtei Primăria B sub condiția existenței acordului reclamantei și a respectării Codului civil.
Conform dispoziției art. 7 alin.1 lit.b din Legea nr.50/29.07.1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, pentru emiterea autorizației de construirii, pârâta Primăria B trebuia să aibă în vedere și dovada titlului asupra terenului pe care urma să construiască împrejmuirea, ori, chiar din răspunsul pârâtei nr.12821 și nr.13813/23.07.2007 emis după eliberarea autorizației nr.333/10.07.2007, rezultă că pârâții dețineau terenul în indiviziune cu reclamanta, sens în care i-a fost cerut acordul autentic, iar faptul că pârâții nu dețineau un titlu asupra terenului în discuție este dovedit și prin sentința rămasă irevocabilă nr.6485/3.12.2004, pronunțată de Judecătoria Buzău în dosarul nr.10888/2004.
S-a mai reținut că reclamanții nu au dovedit în ce au constat prejudiciile materiale produse prin emiterea actelor administrative atacate și în consecință, urmând a fi respinsă solicitarea privind obligarea pârâtei Primăria B la plata sumei de 4000 lei daune materiale.
În ceea ce privește capătul de cerere privind demolarea construcției edificate și refacerea construcției anterioare, tribunalul a constatat că nu este întemeiat, respingându-l, întrucât dispoziția art.12 alin.1 din Legea nr.50/1991, precizează întinderea obiectului litigiului în speță, anulare autorizație, la care se poate adăuga conform art. 2, pronunțarea asupra suspendării autorizației de construire și oprirea lucrărilor, până la soluționarea pe fond a cauzei, cereri care nu au fost formulate.
Împotriva sentinței au declarat recurs reclamanții și și pârâta Primăria municipiului B, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, după cum urmează:
Pârâta Primăria municipiului B precizează că respingerea excepției lipsei calității procesuale active a lui este neîntemeiată, având în vedere că terenul în suprafață de 71,00 mp este proprietatea exclusivă a reclamantei, iar soțul acesteia nu poate invoca un drept cu privire la acest teren, cererea acestuia fiind lipsită de interes.
Se mai arată că a fost de acord cu capetele de cerere privind anularea Certificatului de urbanism nr.608 din 11 iunie 2007 și a Autorizației de construire nr. 333 din 10 iulie 2007 emise de Primăria municipiului B, pentru că, în acțiunea formulată, reclamanta a susținut că nu a dorit eliberarea unui certificat de urbanism, ci a fost trecută în cererea înregistrată la Primăria municipiului B de unul dintre soții, iar pe de altă parte, pentru că una dintre condițiile prevăzute în autorizația de construire privea obținerea acordului reclamantei, iar acesta nu a fost obținut.
Se mai susține că nu fost puși în întârziere prin cererea înregistrată la Primăria municipiului B sub nr.12.821 din 5 iulie 2007, întrucât prin aceasta reclamanții nu au anunțat că au intenția de a declanșa un litigiu în situația în care nu se anulează Certificatul de urbanism nr.608 din 11 iunie 2007. Totodată se arată că, nu pot fi considerați puși în întârziere și pentru că solicitările care intră în Primărie au un anumit circuit, iar datorită faptului că cererea nr.12.821/5.07.2007 a fost depusă la sfârșitul săptămânii, în ziua de vineri, care este zi cu program scurt, urmând apoi zilele nelucrătoare, fapt pentru care a întârziat, ajungând la Serviciul care a eliberat autorizația după ce aceasta fusese eliberată.
De asemenea, se susține că nu pot fi acuzați că nu s-a ținut cont de cererea nr.12.821 din 5 iulie 2007 și deci, nu pot fi obligați la plata sumei de 1000 lei cu titlu de despăgubiri reprezentând daune morale, întrucât, repararea unui prejudiciu de natură morală este condiționată de constatarea existenței unui refuz nejustificat, ori nu a fost refuzată anularea celor două acte, fiind de acord cu acțiunea reclamanților.
Se solicită admiterea recursului, modificarea în parte a sentinței nr.49 din 18 ianuarie 2008 pronunțată de Tribunalul Buzău, în sensul admiterii excepției lipsei calității procesuale active a lui și de a nu fi obligați la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 1000 lei, reprezentând daune morale.
În ceea ce privește recursul declarat de reclamanții și, se susține că la 14.01.2008 au depus la Registratura ribunalului Buzău concluzii scrise cu ultimele cheltuieli făcute în cauză, documente care nu au ajuns la dosar, nefiind luate în calcul cu ocazia pronunțării hotărârii.
De asemenea, instanța de fond a respins cererea de despăgubiri cu titlul de daune materiale, motivându-se că nu au produs dovezi din care să reiasă prejudiciul. Ori și în concluziile scrise s-a precizat faptul că din cauza imposibilității accesului în imobil cu autovehicul mare în perioada iulie 2007 și până în prezent, neputând să facă aprovizionarea cu lemne de foc, nici consolidarea casei nu s-a putut face din același motiv, demersurile făcute la instituțiile avizate, au irosit un timp considerabil, care putea fi materializat în ore de muncă, de pe urma cărora ar fi obținut venituri suplimentare.
Cât privește respingerea capătului de cerere referitor la demolarea construcției ridicate abuziv și refacerea celei anterioare, se arată că instanța nu a ținut cont de prevederile Legii 50/1991 raportat la art. 28 alin.1,2 și 3, care specifică condițiile, când și cine poate lua măsura demolării, făcându-se referiri numai la art.12 alin.1 și 2 privitor la autorizație.
Se solicită admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul admiterii pe fond a capetelor de cerere privitoare la demolarea construcției ridicate abuziv și refacerea construcției anterioare din același material și la aceleași dimensiuni, acordarea în totalitate a prejudiciilor materiale solicitate și a cheltuielilor de judecată.
Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs, în raport cu legislația incidentă în cauză, precum și actele și lucrările dosarului avute în vedere de instanța de fond, se constată că recursurile sunt fondate pentru următoarele considerente:
Referitor la recursul declarat de reclamanții și, acesta este întemeiat numai în ceea ce privește cheltuielile de judecată.
Apreciem că instanța de fond a considerat în mod legal faptul că nu se poate dispune demolarea construcției ridicată abuziv, în opinia recurenților, respectiv refacerea gardului pe amplasamentul anterior și la aceleași dimensiuni, precum și faptul că nu au dreptul și nu au dovedit existența condițiilor răspunderii civile delictuale în sarcina intimaților și, în special nu au dovedit cuantumul și existența prejudiciului cauzat.
În atare context, urmează ca în temeiul art. 304 pct.8 cu aplic. art. 312 alin.2,3 pr.civilă să se admită recursul acestora numai în ceea ce privește cheltuielile de judecată datorate de Primăria municipiului B în sumă de 22 lei.
Cu privire la recursul formulat de Primăria municipiului B, acesta este fondat în ceea ce privește obligarea la plata daunelor morale de 1000 lei către recurenții-reclamanți și, instanța de fond acordând aceste daune fără nicio justificare legală și probațională în speța de față.
Se poate observa că recurenta a ținut cont de cererea formulată de reclamanții și, respectiv cu 12.821 din 5 iulie 2007 luând măsurile legale ce se impun, mai ales că, repararea unui prejudiciu de natură morală este condiționată de constatarea existenței unui refuz nejustificat, ori, recurenta nu a refuzat anularea celor două acte, respectiv Certificatul de urbanism nr. 608 din 11 iunie 2007 și a Autorizației de construire nr.333 din 10 iulie 2007 emise de Primăria municipiului
Ca atare, în speță instanța de fond în mod greșit a făcut aplicațiune disp.art.18 alin.1 și 3 din Legea nr.554/2004, recurenta făcând tot posibilul pentru a rezolva în termen util cererea formulată de recurenții reclamanți.
Ținând seama de cele învederate mai sus, urmează ca, în baza art. 304 pct.8 cu aplicare art. 312 alin.2,3 pr.civilă, să se admită recursul Primăriei municipiului B, se va modifica în parte sentința atacată în sensul că se va înlătura obligarea Primăriei municipiului B la plata daunelor morale de 1000 lei, către recurenții reclamanți și.
Datorită faptului că recursul reclamanților a fost admis în parte numai pentru diferența de cheltuieli de judecată de la fond și nu în totalitate, aceștia nu beneficiază de cheltuielile de judecată solicitate în recurs, nefiind îndeplinite rigorile disp.art.274 și următoarele pr.civilă, ceea ce va determina respingerea acestei cereri ca neîntemeiată.
Văzând că recursurile au fost legal timbrate,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de reclamanții și, domiciliați în B,-, jud. B și pârâta PRIMĂRIA MUNICIPIULUI, cu sediul în B,-, jud.B, împotriva sentinței nr. 49 din data de 18 ianuarie 2008 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu pârâții și, domiciliați în B,-, jud. B, domiciliată în B,-, jud. B și reclamantaINSTITUȚIA PREFECTULUI JUDEȚULUI, cu sediul în B,-, jud.
Modifică în parte sentința, în sensul că obligă intimata-recurentă Primăria municipiului B să plătească reclamanților-recurenți și suma de 22 lei cheltuieli de judecată la fond.
Înlătură obligarea Primăriei municipiului B la plata daunelor morale de 1000 lei către recurenții-reclamanți și.
Menține restul dispozițiilor sentinței atacată.
Respinge ca nefondată cererea recurenților și pentru cheltuielile de judecată din recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 22 aprilie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Stoicescu Maria, Nițu Teodor Tănăsică Elena
- - - - - -
GREFIER,
- -
Red.
Tehnored.
3ex./8.05.2008
f- - Tribunalul Buzău
,
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
Președinte:Stoicescu MariaJudecători:Stoicescu Maria, Nițu Teodor Tănăsică Elena
