Autoritati publice locale - anulare acte. Decizia 618/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA Nr. 618/CA
Ședința publică de la 11 noiembrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Leocadia Roșculeț
JUDECĂTOR 2: Violeta Elena Pinte
JUDECĂTOR 3: Obreja
Grefier -
Pe rol fiind judecarea cauzei de contencios administrativ și fiscal privind pe recurentul, domiciliat în I,-, județul I, în contradictoriu cu intimații Consiliul Local al Municipiului I și SC " " SRL, având ca obiect anulare act emis de autorități publice locale - recurs împotriva sentinței civile nr.315/CA din 14.04.2009 pronunțată de Tribunalul Iași.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care arată că dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din 02.11.2009, susținerile părților prezente fiind cuprinse în încheierea din acea zi, parte integrantă din prezenta decizie, când, din lipsă de timp pentru deliberare și pentru a se da posibilitatea părților de a depune note de concluzii scrise, văzând și dispozițiile art. 260 Cod procedură civilă, s-a amânat pronunțarea pentru data de 09.11.2009, și pentru aceleași motive, pentru astăzi, 11 noiembrie 2009.
După deliberare;
CURTEA DE APEL:
Asupra recursului de față;
Prin sentința nr. 315/ca/14.04.2009 Tribunalul Iașia admis excepțiile
Admite excepțiile lipsei de interes și a lipsei calității procesuale active a reclamantului, invocate de pârât și de intervenientul principal și accesoriu.
A respins cererea formulată de reclamantul, cu domiciliul în I,-, jud. I în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Local al Municipiului I, cu sediul în I, B-dul - C M și nr. 11, jud.
A admis cererea de intervenție în interesul pârâtului formulată de " ", cu sediul în I,-, jud.
A respins excepțiile inadmisibilității cererii de intervenție în nume propriu și lipsei calității procesuale active a intervenientului principal, invocate de reclamant.
A respins cererea de intervenție în nume propriu formulată de " "
În motivarea sentinței reține instanța că prin cererea înregistrată la Tribunalul Iași sub nr-, reclamantul a chemat în judecată pe pârâtul Consiliul Local al Municipiului I, solicitând anularea Hotărârii nr. 104 adoptate de plenul Consiliul Local I în data de 19.03.2007, referitoare la Planul Urbanistic de Detaliu REABILITAREA PĂRȚII A ZONEI CENTRALE SUD a mun. I, a hotărârii nr. 105 adoptate de plenul Consiliul Local I în data de 19.03.2007, referitoare la Planul Urbanistic de Detaliu reabilitarea părții estice a zonei centrale sud a mun. I,a hotărârii nr. 106 adoptate de plenul Consiliul Local I în data de 19.03.2007, referitoare la Planul Urbanistic de Detaliu REABILITAREA PĂRȚII A ZONEI CENTRALE SUD A MUN.
În motivarea cererii sale, reclamantul arătat că elaborarea și aprobarea Planurilor Urbanistice de Detaliu () aprobate prin Hotărârile menționate anterior, a fost realizată în mod ilegal prin nesocotirea dispozițiilor legale cu privire la protejarea monumentelor istorice și anume prin neîntocmirea și aprobarea unui Plan Urbanistic pentru Zona construită protejată (), așa cum este prevăzut de dispozițiile Legii 5/ 2000 și tehnice din 20.10.2003 privind "Metodologia de elaborare și conținutul - cadru al documentațiilor de urbanism pentru zone construite protejate".
Zona Palatului Culturii cuprinde 3 obiective culturale majore pentru care se instituie protecție specială, evidențiate în Lista monumentelor istorice a Ministerului Culturii - Institutul Național al monumentelor istorice, după cum urmează:
- Palatului Culturii, având numărul de ordine 1150.
- Palatul Culturii, având numărul de ordine 1151.
- Curții, având numărul de ordine 1152.
Pentru a da eficiență principiului protejării monumentelor istorice, legiuitorul a atribuit ca sarcină pentru autoritățile administrației locale (consiliile locale) să pună în practică în mod efectiv acest principiu.
Raportat la cazul proiectului PALAS, reclamantul a mai precizat că întreaga procedură legală obligatorie de aplicat de către Consiliul Local I, lipsește cu desăvârșire și că, ignorând actele normative mai sus - precizate, s-au parcurs etapele procedurale urbanistice, ca și cum acestea s-au efectuat în mod legal.
Pârâtul, prin reprezentant, a formulat întâmpinare invocând excepțiile lipsei de interes și a lipsei calității procesuale active a reclamantului, motivat de faptul că, deși se pretinde a fi reprezentantul comunității locale în promovarea prezentei acțiuni, nu poate să facă dovada mandatului de reprezentare, el nefăcând dovada încălcării unui drept propriu subiectiv sau interes legitim privat pentru a putea invoca, doar în subsidiar, apărarea unui interes legitim public.
" " a formulat cerere de intervenție în nume propriu și în interesul pârâtului, arătând că interesul său propriu este determinat de împrejurarea că a solicitat aprobarea Planului Urbanistic de Detaliu privind reabilitarea părții sudice, estice și vestice a zonei centrale sud a mun. I, cerere ce a fost înregistrată sub nr. 56493 în data 27.07.2006, și care a stat la baza emiterii Hotărârilor Consiliului Local a căror anulare se solicită, precum și de faptul că este parte contractantă în contractul de asociere în participațiune nr. 8329/3.02.2005 încheiat cu Consiliul Local.
De asemenea, " " a invocat cele două excepții de procedură amintite mai sus.
Prin încheierea pronunțată în ședința publică din 5.03.2008, au fost admise în principiu cererile de intervenție formulate pentru motivele indicate în cuprinsul încheierii menționate.
Reclamantul a formulat întâmpinare la cererea de intervenție în interes propriu, invocând excepția inadmisibilității acesteia și excepția lipsei calității procesuale active a intervenientului în nume propriu.
Prin Decizia nr. 66/15.01.2009, Curtea Constituțională a respins excepția de neconstituționalitate invocată de reclamant cu privire la disp. art. 8 alin. 11din Legea nr. 554/2004.
Procedând la soluționarea cu prioritate a excepțiilor de procedură invocate în cauză, potrivit prev. art. 137 alin. 1 Cod procedură civilă, instanța a făcut aprecierile ce urmează a fi prezentate.
Astfel, reclamantul își justifică interesul în promovarea acțiunii de față prin invocarea art. 8 alin. 1 ind. 1 din Legea nr. 554/ 2004, potrivit căruia persoanele fizice și persoanele juridice de drept privat pot formula capete de cerere prin care invocă apărarea unui interes legitim public numai în subsidiar, în măsura în care vătămarea interesului legitim public decurge logic din încălcarea dreptului subiectiv sau a interesului legitim privat.
Reclamantul nu a făcut însă dovada că i-a fost încălcat un drept subiectiv sau un interes legitim privat, neputând, pe cale de consecință, să apere un interes legitim public.
De altfel, potrivit precizărilor făcute mai sus, Curtea Constituțională a hotărât că textul legal invocat de către reclamant este constituțional.
În ceea ce privește cerința ca interesul să fie personal, instanța apreciază că această condiție nu este îndeplinită, reclamantul promovând prezenta acțiune în numele municipiului I, fără a avea mandat de reprezentare în acest sens, afirmațiile sale că, în calitate de cetățean cu inițiativă și membru cunoscut al comunității ieșene, vătămarea adusă interesului general al acestei comunități reprezintă implicit o vătămare a intereselor sale proprii de cetățean al municipiului I, nesuplinind condiția de a face dovada mandatului.
De asemenea, interesul invocat de reclamant nu este născut și actual, deoarece nu a făcut dovada prejudiciului la care s-ar expune dacă nu ar fi recurs la acțiunea de față la acest moment.
Împotriva sentinței civile nr. 315/ca/14.04.2009 a Tribunalului Iașia declarat recurs reclamantul.
Arată reclamantă că nu s-a.răspuns motivelor invocate, instanța limitându-se la afirmația, preluată din întâmpinare, potrivit căreia: "în ceea ce privește cerința ca interesul să fie personal [] această condiție nu este îndeplinită, reclamantul promovând prezenta acțiune în numele mun. I, fără a avea mandat de reprezentare în acest sens".
Deși s-a invocat neconstituționalitatea dispozițiilor art. 8 alin. 1(1)din Legea nr. 554/2004, recurentul nu a afirmat că acesta ar fi temeiul juridic al cererii sale.
Vătămarea recurentului-reclamant nu este de ordin pecuniar, ci de ordin legal, prin aceea că, în calitate de cetățean al mun. I, are dreptul și poate pretinde autorităților publice locale să respecte ordinea de drept prin respectarea legislației speciale în materia protecției monumentelor istorice.
Interesul legitim al reclamantului se raportează la respectarea legii în procedura de aprobare a -urilor, ori s-a invocat încălcarea în mod flagrant a dispozițiilor legii speciale în materia protecției monumentelor istorice.
De asemenea, interesul în cauza de față se raportează la patrimoniul public al Mun. I, pe care se edifică proiectul Palas și, pe cale de consecință, interesul este născut și actual cu privire la administrarea acestui patrimoniu.
Mai arată recurentul că se impune ca autoritatea publică emitentă a unui act să dea socoteală în fața oricărui cetățean al comunității locale în privința actelor prin care se administrează patrimoniul public, cu atât mai mult cu cât în cauza de față se invocă o ilegalitate de ordin obiectiv.
Prin acțiune se invocă încălcare interesului legitim public, iar acest aspect trebuie analizat prin prisma afectării patrimoniului Mun.
Prin apanajul excepției lipsei de interes se împiedică verificarea legalității actului în justiție, cu atât mai mult cu cât există multiple indicii ale nelegalității actelor emise de către
Mai susține recurentul că are calitate procesuală activă în cauză, ca orice persoană, din moment ce proiectul Palas este edificat pe un teren proprietatea mun. I, adus ca aport în această asociere.
Administrarea necorespunzătoare a patrimoniului mun. I prin acte de dispoziție ilegale asupra acestui teren este o vătămare a intereselor legitime ale reclamantului, care, în calitate de cetățean al mun. I, are interes ca actele și faptele administrației locale privind patrimoniul orașului I să fie emise în condiții de legalitate.
Prin întâmpinarea depusă în cauză intimata " " I arată că reclamantul, ca persoană fizică, nu a făcut dovada că i-a fost încălcat un drept subiectiv sau un interes legitim privat și, pe cale de consecință, să apere un interes legitim public. "Administrarea necorespunzătoare a patrimoniului mun. I", noțiune folosită de recurent la modul generic, nu este de natură să dovedească interesul legitim public lezat sau interesul privat lezat.
Reclamantul nu a dovedit că s-au încălcat dispozițiile Legii nr. 5/2000, nu a făcut dovada vreunui prejudiciu nici personal, nici pe cea a încălcării unui interes public proteguit de lege.
Intimatul I susține, prin întâmpinare, că reclamantul se erijează fără drept în apărător al intereselor comunității, fără a invoca vreun drept sau interes personal, sens în care invocă practica, în sensul că vătămarea unui interes public printr-un act administrativ poate fi invocată doar de organisme sociale, în timp ce o persoană fizică sau juridică ori un grup de persoane fizice pot invoca numai vătămarea unor drepturi subiective sau interese legitime private.
Se mai susține de către intimatul I că reclamantul nu a făcut dovada mandatului de reprezentare din partea comunității, nu se poate erija în proteguitorul interesului general al acesteia, iar presupusele efecte negative pe care hotărârile I le-ar avea asupra societății ieșene nu îl îndreptățesc pe recurent în a susține un interes public.
Interesul reclamantului a fost analizat de către instanță în temeiul art. 1 din Legea nr. 554/2004, reținându-se corect excepția lipsei de interes și a calității procesuale active.
Analizând actele și lucrările cauzei prin prisma criticilor formulate și în lumina dispozițiilor legale aplicabile, Curtea apreciază că recursul este fondat.
Reclamantul a chemat în judecată pe Consiliul Local I, solicitând anularea Hotărârilor nr. 104/19.03.2007, 105/19.03.2007, 106/19.03.2007,hotărâri referitoare la reabilitarea părții sudice a zonei centrale Sud a mun. I, susținând, în esență, că elaborarea și aprobarea planurilor urbanistice de detaliu s-a făcut cu nesocotirea dispozițiilor legale privind protejarea monumentelor istorice, prin neaprobarea unui plan urbanistic pentru zona construită protejată (), așa cum este prevăzut prin dispozițiile Legii nr. 5/2000 și prin cele ale tehnice din 20.10.2003 privind "Metodologia de elaborare și conținutul cadru al documentațiilor de urbanism pentru zonele construite protejate".
Potrivit dispozițiilor art. 8 alin. 1(1)din Legea nr. 554/2004: "Persoanele fizice și persoanele juridice de drept privat pot formula capete de cerere prin care invocă apărarea unui interes legitim public numai în subsidiar, în măsura în care vătămarea interesului legitim public decurge logic din încălcarea dreptului subiectiv sau a interesului legitim privat".
Conform art. 1 din același act normativ, text de lege pe care recurentul-reclamant pretinde că și-a întemeiat cererea "Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competentă pentru anularea actului" [].
Se poate adresa instanței de contencios administrativ și persoana vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim printr-un act individual, adresat altui subiect de drept.
Dreptul pretins de reclamant a-i fi fost vătămat prin emiterea hotărârilor de Consiliul Local contestate constă în respectarea, de către autoritățile publice locale, a ordinii de drept stabilită prin legislația în materia protecției monumentelor istorice, dar și prin însăși Constituția României.
Atât timp cât se invocă o încălcare gravă și flagrantă a legilor speciale și a legii fundamentale, care este de natură a avea drept consecință punerea în pericol iminent a unui monument istoric, în protejarea și conservarea căruia orice cetățean al municipiului are un interes subiectiv de necontestat, pentru a promova acțiune în justiție pe calea contenciosului administrativ reclamantul nu mai era ținut să dovedească un alt drept subiectiv.
Interesul legitim privat al reclamantului este strâns legat de dreptul său, ca cetățean al orașului de a se respecta legislația privind protecția monumentelor istorice în situația unui proiect de natura și anvergura proiectului "Palas", desfășurat în imediata vecinătate a celui mai M monument istoric al orașului, aflat în patrimoniul public.
Este de observat că reclamantul nu a formulat acțiune în numele mun. I, fără a avea mandat de reprezentare în acest sens", așa precum consideră instanța de fond, ci în nume propriu, ca persoană fizică, astfel încât cerința "interesului personal" nu poate fi examinată prin prisma inexistenței mandatului de reprezentare din partea mun.
Ca atare, din modul în care reclamantul s-a adresat instanței și din aspectele susținute, rezultă că el a invocat vătămarea unui drept recunoscut de lege și a unui interes legitim privat putând astfel reclama vătămarea interesului legitim public.
Autoritatea publică locală administrează patrimoniul public al unit. administrativ-teritoriale în numele cetățenilor, iar nerespectarea cadrului legal în materia în care a fost emis actul administrativ poate crea grave prejudicii întregii comunități și fiecărui cetățean în parte.
În considerarea realizării unui drept fundamental care se exercită în colectiv și în considerarea apărării unui interes public (cum sunt dreptul asupra patrimoniului public al mun. și interesul privind conservarea și buna administrare a acestuia), persoanele fizice pot introduce acțiune în contencios administrativ, ca o primă măsură de a se înlătura eventual abuzuri ale ordinii publice, cu atât mai mult cu cât interesul legitim public are în vedere și interesele legitime private ale unei persoane.
Dispozițiile art. 8 alin. 1(1)din Legea nr. 554/2004 nu sunt edictate în scopul de a înlătura posibilitatea verificării în justiție a unor acte ale autorității administrative pretins a fi nelegale, ci în considerarea prezumției de legalitate de care se bucură actele administrative.
Apreciind că în cauză se impunea respingerea excepțiilor invocate, privind lipsa calității procesuale a reclamantului și a interesului său în formularea acțiunii, în temeiul dispozițiilor art. 312, rap. la art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă,Curtea va admite recursul, va casa sentința atacată și va trimite cauza spre rejudecare pe fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite recursul declarat de către reclamantul împotriva sentinței civile nr. 315/ca/14.04.2009 pronunțată de Tribunalul Iași, sentință pe care o casează.
Trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, Tribunalul Iași.
Irevocabilă,
Pronunțată în ședință publică, azi 11.11.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - --- -- -
Grefier,
-
Red. -
Tehnored.
Tribunalul Iași:
14.12.2009
2 ex.
Președinte:Leocadia RoșculețJudecători:Leocadia Roșculeț, Violeta Elena Pinte, Obreja
