Autoritati publice locale - anulare acte. Decizia 796/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 796
Ședința publică de la 23 Aprilie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Iuliana Rîciu JUDECĂTOR 2: Elena Canțăr
-- - - Președinte Secție
-- - - JUDECĂTOR 3: Sanda Lungu
Grefier -
XXXX
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta Instituția Prefectului - Județul O, împotriva sentinței nr. 66 din data de 25 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-.
La apelul nominal s-a prezentat avocat pentru intimatul pârât Sindicatul din Administrația Publică O Consilium, lipsind recurenta reclamantă Instituția Prefectului - Județul O, intimații pârâți Primarul Comunei și Consiliul Local al Comunei.
Procedura legal îndeplinită.
S-a prezentat referatul cauzei, arătându-se că recursul a fost declarat în termen legal, că a fost depus la instanța a cărei hotărâre se atacă, potrivit art. 302 și este scutit de taxa de timbru.
S-a referit că intimata reclamantă a solicitat judecarea cauzei în lipsă, conform prevederilor art. 242 pct. 2
Curtea apreciind cauza în stare de judecată, a pus recursul în dezbaterea părții prezente:
Avocat pentru intimatul pârât Sindicatul din Administrația Publică O Consilium invocă excepția tardivității recursului.
Instanța unește excepția cu fondul și acordă cuvântul părții prezente.
Avocat pentru intimatul pârât Sindicatul din Administrația Publică O Consilium cu privire la excepția tardivității recursului pune concluzii de admiterea acesteia și pe cale de consecință respingerea recursului ca tardiv. Pe fond solicită respingerea recursului ca netemeinic și nelegal, menținerea sentinței atacate, ca legală și temeinică, cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Olt sub nr-, reclamanta Instituția Prefectului - Județul Oac hemat în judecată Consiliul, pentru a se anula Hotărârile nr.33/23.08.2007 și nr. 40/16.10.2007 prin care s-a aprobat încheierea Acordului/Contractului Colectiv de Muncă" pentru personalul încadrat în aparatul propriu al Consiliului local al Comunei și pentru personalul contractual.
Reclamanta a motivat că actul administrativ este nelegal, deoarece la adoptarea acestuia s-au încălcat dispozițiile art. 4 din Legea nr. 188/1999 R, potrivit căruia, raporturile de serviciu ale funcționarilor publici se și se exercită pe baza actului administrativ de numire, emis în condițiile legii, astfel că pentru această categorie de personal, respectiv funcționari publici sunt aplicabile actele normative în domeniul funcției publice.
De asemenea, nu au fost respectate dispozițiile art. 31 din Legea 188/1999 R ce se referă la salarizarea funcționarilor publici, iar alte drepturi salariale de asemenea se stabilesc în condițiile legii, că prin HCL s-au stabilit o serie de drepturi de natură salarială și într-un cuantum diferit față de dispozițiile legale în vigoare, respectiv OG nr. 6/2007 și OUG nr. 99/2000.
Potrivit art. 72 din aceiași lege, autoritățile publice pot încheia anual în condițiile legii acordul cu sindicatele reprezentative ale funcționarilor publici, dar care trebuie să cuprindă numai măsurile cuprinse în lege și nu drepturile de natură salarială.
De asemenea, art. 12 din Legea nr. 130/1996 R prevede posibilitatea încheierii contractelor de muncă și pentru salariații instituțiilor bugetare, dar prin acestea nu se pot negocia clauze referitoare la drepturi a căror acordare este stabilită prin dispoziții legale.
Prin aprobarea acestui contract colectiv, s-au stabilit o serie de drepturi în favoarea funcționarilor publici din cadrul Primăriei Comunei de natură salarială, care exced dispozițiilor legale enunțate și sunt exemplificative articolele 23 - art. 45 din contract.
ANFP care monitorizează și controlează modul de aplicare a legislației privind funcționarii publici prin adresa nr. -/23.05.2007 precizează că nu este posibilă acordarea unor drepturi salariale suplimentare de natura celor prevăzute în contractul colectiv de muncă, deoarece regimul juridic al raporturilor de serviciu este stabilit numai prin Legea nr. 188/1999
A apreciat că acest contract este de natură administrativă, întrucât una din părți este autoritatea administrației publice locale, astfel că ar fi incidente dispozițiile art. 8 din Legea 554/2004.
Consiliul local al Comunei a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale active a Instituției Prefectului județului O întrucât, prin hotărârile contestate în cauza de față a fost ratificat un document legal încheiat între primar și salariați, reglementat legal atât prin Legea 130/1996 R privind contractele colective de muncă cât și prin prevederile Legii 188/1999 R, privind Statutul funcționarilor publici.
Acest document negociat și semnat, în condițiile legii speciale a fost înregistrat la Direcția de Muncă, Solidaritate Socială și Familie O l - instituție abilitată de lege să verifice legalitatea contractelor colective de muncă și să le înregistreze, iar în cauza de față nici una din părțile contractante nu a contestat înregistrarea acestuia.
A mai susținut intimatul Consiliu local că are competența exclusivă de a verifica legalitatea contractului colectiv de muncă, deoarece într-un stat de drept controlul nu poate și nu trebuie să se suprapună din partea a două sau mai multe instituții publice pe același obiect, astfel încât prefectul nu poate ataca în instanța de contencios un contract colectiv de muncă.
Pe fond, s-a motivat că hotărârea prin care a fost aprobat acordul/contractul colectiv de muncă a avut în vedere dispozițiile Legii 188/1999, ale codului muncii, ale Legii nr. 130/1996 R, a sindicatelor nr. 54/2003, cât și Ordonanțele de Guvern referitoare la creșterile salariale și la sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul din sectorul bugetar și cel contractual.
Contractul colectiv de muncă ratificat prin hotărârea Consiliului Local a fost verificat în privința legalității clauzelor sale, conform prevederilor art. 8, art. 12, art. 26 și art. 27 din Legea nr. 130/1996 de către O, instituție care și- exprimat acordul în vederea înregistrării acestui contract.
Potrivit Legii nr. 188/1999 R, privind statutul funcționarilor publici, aceștia beneficiază de prime și alte drepturi salariale în condițiile legii și de asemenea autoritățile publice pot încheia anual tot în condițiile legii acordul cu sindicatele reprezentative ale acestora.
Primele și drepturile salariale menționate în acordul / contract colectiv de muncă, sunt prevăzute în legislația în vigoare și anume art. 19 și 20 din OG nr. 6/2007, art. 40 din Legea nr. 188/1999, art. 155 din Legea nr. 53/2003 privind codul muncii, astfel că nu a existat o încălcare a legii așa cum se susține de către petentă.
Prin sentința nr. 66 din 25 ianuarie 2008, Tribunalul Olta respins acțiunea, formulată de reclamanta Instituția Prefectului Județului
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:
Pe fondul cauzei, s-a constatat că, la încheierea acordul / contract colectiv de muncă al personalului încadrat în aparatul propriu al consiliului local al Comunei P și personalul contractual, au fost avute în vedere atât dispozițiile Legii nr. 188/1999 R privind statutul funcționarilor publici cât și codul muncii aprobat prin Legea nr. 53/2003.
Potrivit art. 26 și 27 din Legea nr. 130/1996 R, ce se referă la contractul colectiv de muncă, acest contract a fost înregistrat la O, recunoscându-se de instituția abilitată, legalitatea contractului.
Prin art. 31 din Legea nr. 188/1999, se prevede posibilitatea pentru funcționarii publici de a beneficia de prime și alte drepturi salariale, în condițiile legii, iar conform art. 72 din aceiași lege, această categorie profesională poate încheia anual acorduri cu sindicatele reprezentative care să cuprindă măsuri referitoare la constituirea și folosirea fondurilor destinate îmbunătățirii condițiilor la locul de muncă precum și sănătatea și securitatea în muncă.
Primele și alte drepturi salariale sunt reglementate atât în legile specifice de salarizare ale funcționarilor publici, așa cum este OG nr. 6/2007, cât și ale OUG Nr. 123/2003 privind salariile ce se acordă personalului din sectorul bugetar.
Dispozițiile art. 155 din Legea nr. 53/2003 menționează că salariul se constituie din salariul de bază, indemnizații, sporuri,precum și alte adaosuri.
Având în vedere aceste legi, se constată că se dă posibilitatea angajatorului, care are calitate de ordonator de credite, în limite legale, să acorde tuturor categoriilor de salariați ai autorității publice anumite premii și stimulente.
In consecință s-a reținut neîntemeiată susținerea reclamantei că, prin acest acord/contract au fost stabilite o serie de drepturi de natură salarială în favoarea funcționarilor publici din cadrul instituției, într-un cuantum diferit față de dispozițiile legale enunțate, atâta timp cât dispozițiile art. 72 din Legea nr. 188/1999 R, prevede posibilitatea încheierii de acorduri cu sindicatele reprezentative ale funcționarilor publici și în care sunt menționate măsurile referitoare la constituirea și folosirea de fonduri.
Pe de altă parte, contractul încheiat face referire și la personalul contractual al autorității publice, nu numai la funcționarii publici, situație în care devin aplicabile dispozițiile art. 155 din Legea nr. 53/2003 privind codul muncii.
Împotriva sentinței Tribunalului Olts -a declarat recurs de către reclamanta Instituția Prefectului Județului
S-a arătat că la adoptarea soluției de către prima instanță s-au nesocotit prevederile rt.4 din Legea 188/1999, art.12 din Legea 130/1999, precum și art.72 din Legea 188/1999
S-a detaliat, arătându-se că în acordul semnat au fost prevăzute drepturi de natură salarială, precum gratuități la eliberarea de acte de către autoritatea unde funcționează, drepturi speciale pentru menținerea sănătății, sporul de solicitare neuropsihică, acoperirea unei părți din cheltuielile de hrană, etc, drepturi care exced prevederilor legale, respectiv OG 6/2007 și OUG 99/2000.
Examinând recursul, Curtea îl găsește fondat.
Prin hotărârile nr. 33/23.08.2007 și nr. 40/16.10.2007, Consiliul Local al Comunei a aprobat acordul/contractul colectiv de muncă al personalului încadrat în aparatul propriu al Consiliului Local al Comunei și personalul contractual.
Instanța a fost sesizată cu analiza legalității HCL nr. 33/23.08.2007 și nr. 40/16.10.2007.
Pentru aceasta, este necesar a se examina acordul/contractul colectiv de muncă, care a format obiectul aprobării prin hotărârea consiliului local, precum și prevederile legale aplicabile în materia încheierii acordului sau contractului colectiv de muncă.
În continuare, Curtea va expune prevederile legale aplicabile în domeniul supus analizei.
Regimul general al raporturilor juridice dintre funcționarii publici și stat sau administrația publică locală, denumite și raportul de serviciu, sunt reglementate prin Legea 188/1999 care constituie cadrul general privind statutul funcționarilor publici.
In cuprinsul Legii 188/1999 R, articolul 72 reglementează posibilitatea încheierii acordurilor colective.
Astfel, textul precizează că autoritățile publice pot încheia, anual, în condițiile legii, acorduri cu sindicatele reprezentative ale funcționarilor publici sau cu reprezentanții acestora, care să cuprindă numai măsuri referitoare la constituirea și folosirea fondurilor destinate îmbunătățiri condițiilor la locul de muncă; sănătatea și securitatea în muncă, programul zilnic de lucru, perfecționarea profesională, măsuri, altele decât cele prevăzute în lege, privind protecția celor aleși în organele de conducere ale organizațiilor sindicale.
Din observarea textului, se constată că acordurile colective pot să cuprindă numai măsuri de natura celor de mai sus.
În ceea ce privește salarizarea funcționarilor publici, prin art.31 din Legea 188/1999 R se prevede expres modul de compunere al salariului funcționarului public.
Același text dispune că primele și alte drepturi salariale se acordă funcționarilor publici, numai în condițiile legii, iar salarizarea funcționarilor publici se face conform cu prevederile Legii privind stabilirea sistemului unitar de salarizare, pentru funcționarii publici.
De asemenea, prin OG nr.6/2007, au fost reglementate drepturile salariale și alte drepturi ale funcționarilor publici, până la intrarea în vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare și alte drepturi ale funcționarilor publici.
Din expunerea textelor enunțate, respectiv art.31 coroborat cu prevederile OG 6/2007, rezultă că în România salarizarea funcționarilor publici este guvernată de principiul legalității, și nu al consensualismului.
Analiza acordului/contractului colectiv de muncă, aprobat prin HCL 14/2007 demonstrează că în afara unor elemente care țin de organizarea internă a activității, acest acord conține și elemente de reglementare pe cale convențională, precum salarii, sporuri, etc.
Acestea nu pot să formeze obiectul convenției părților, deoarece în materia salarizării se aplică exclusiv normele din legile care reglementează domeniul respectiv.
De asemenea, se poate observa că în cuprinsul acordului, în capitolul precum "Sănătatea și securitatea în muncă" sunt prevăzute drepturi de natură salarială, precum acoperirea unor cheltuieli de hrană, spor de solicitare neuropsihică.
Precizăm că astfel de drepturi nu se circumscriu noțiunii de sănătate și securitate în muncă, aspectul respectiv privind luarea de către părțile contractante a unor măsuri de a asigura condiții care să protejeze sănătatea angajaților și să asigure securitatea în muncă.
În materia perfecționării profesionale, acordurile trebuie să fie în strictă concordanță cu prevederile art.51 din Legea 188/1999 R, ori în cazul analizat în prezent se constată derogări evidente de la prevederile textului enunțat.
Cele arătate mai sus se constituie în exemple de încălcare a prevederilor legale în materia dreptului autorităților publice de a încheia acorduri cu sindicatele sau reprezentanții funcționarilor publici.
În ceea ce privește componenta referitoare la contractul colectiv de muncă. Curtea reține că autoritățile publice pot să încheie contracte colective de muncă cu personalul contractual, însă, șa cum se arată în art.12 din legea 130/1996, invocat atât în acțiune cât și în motivele de recurs, prin aceste contracte nu se pot negocia clauze referitoare la drepturile a căror acordare și cuantum sunt stabilite prin dispoziții legale.
Din analiza efectuată mai sus, rezultă că OG 6/2007 și Legea 188/1999 reglementează sistemul de salarizare al funcționarilor publici din cadrul și al autorităților administrative locale, așa încât printr-un contract sau acord nu se poate deroga de la lege.
Cum acordul conține multiple derogări de la lege, pe care le-am enunțat cu titlu de exemplu în prezenta hotărâre, Curtea apreciază că HCL nr. 33/23.08.2007 și nr. 40/16.10.2007 ale Consiliului Local sunt nelegale, așa cum s-a susținut în acțiune și în motivele de recurs, nelegalitate determinată de faptul că acordul aprobat conține multiple derogări de la lege și că reglementează în domenii nepermise de legiuitor.
Având în vedere toate motivele mai sus enunțate, Curtea, în baza art.322 Cod pr.civilă, va admite recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanta Instituția Prefectului Județului O, împotriva sentinței nr. 66 din 25 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-.
Modifică sentința.
Admite acțiunea.
Anulează nr.33/23.08.2007 și nr. 40/16.10.2007.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 23 Aprilie 2008
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Red.
Dact. G / 2 ex. / 07.05.2008
Președinte:Iuliana RîciuJudecători:Iuliana Rîciu, Elena Canțăr, Sanda Lungu
