Autoritati publice locale - anulare acte. Decizia 810/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE NR. 810
Ședința din Camera de Consiliu de la 23 Aprilie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Sanda Lungu Judecător
- - - - Președinte Secție
- - - - Judecător
Grefier: -
Pe rol, rezultatul dezbaterilor din ședința publică de la data de 16 aprilie 2008, privind recursul declarat de pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice D, împotriva sentinței nr. 4692 din data de 06 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-.
La apelul nominal au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică de la data de 16 aprilie 2008, când cei prezenți au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din aceeași zi și care face parte integrantă din prezenta decizie, iar instanța în vederea deliberării a amânat pronunțarea pentru ziua de 23 aprilie 2008.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Prin sentința nr.4962 din 6 decembrie 2007, Tribunalul Dolja admis cererea reclamantei -" "SRL, în contradictoriu cu pârâta DGFP
S-a dispus anularea deciziei nr.6205/30.10.2006, a raportului de inspecție fiscală nr.6205/30.10.2006 și a deciziei nr.3/05.02.2007, emisă de pârâtă.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că în mod legal organul fiscal a respins excepțiile invocate, însă în mod greșit a respins contestația formulată de reclamantă.
Astfel, s-a reținut, în ce privește nerespectarea dispozițiile art. 102 alin 3 din Codul d e Procedură Fiscală, că verificarea contribuției în cauză pe perioada ianuarie 2003 - iulie 2006 s-a făcut o singură dată prin raportul de inspecție fiscală parțială nr. 6205/30.10.2006. Societatea reclamantă a fost verificată anterior de către pârâtă prin raportul de inspecție fiscală 4653/31.08.2005, inspecție care însă nu vizează contribuțiile reglementate e OUG 102/1999.
În privința nerespectării art. 105 alin 2 și 3 din Codul d e Procedură Fiscală, tribunalul a reținut că aspectele invocate de reclamantă sunt neîntemeiate, organul fiscal informând reclamanta la nr. de fax care figurează în declarațiile aflate în evidența acesteia până în luna August 2007, după care a fost declarat un alt număr de fax. Totodată s-a reținut că persoana care a primit invitația a confirmat-o, însă nu a informat reclamanta în timp util asupra conținutului acesteia.
În ce privește fondul, s-a constatat că în perioada supusă controlului reclamanta a solicitat AJOFM D trimestrial, repartizarea de persoane cu handicap în conformitate cu dispozițiile art. 43 alin 2 din OUG 102/1999, conform adreselor depuse la dosar.
Totodată s-a reținut din răspunsul la adresă înaintat de AJOFM Tribunalului DOLJ că pe perioada analizată nu au existat în evidența instituției persoane cu handicap care să poată îndeplinii funcția de conducător auto.
La data de 01 februarie 2008, reclamanta a formulat cerere privind completarea hotărârii nr.4692 din 06 decembrie 2007 Tribunalului Dolj.
S-a arătat că prin înscrisul intitulat "Note de ședințe" a învederat instanței faptul că prin nr.899 din 25.06.2007 a achitat suma de 78.832 lei, reprezentând obligații fiscale stabilite prin actele administrativ fiscal contestate.
A mai arătat că solicitat obligarea DGFP D la restituirea acestei sume.
A precizat că instanța a admis cererea, dar a omis să se pronunțe asupra capătului de cerere privind obligarea DGFP la restituirea sumei de 78.832 lei.
Prin sentința nr.757 din 13 martie 2008, Tribunalul Dolja admis cererea de completare formulată de reclamanta -" "SRL, a obligat pârâta să restituie reclamantului suma de 78.832 lei, reprezentând obligații fiscale stabilite prin actele administrativ fiscale contestate.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Direcția Generală a Finanțelor Publice D, criticând sentința pentru nelegalitate și netemeinicie.
S-a arătat că soluția primei instanțe este rezultatul unei erori de interpretare a prevederilor legale, deoarece din instrucțiunile 1008/220/20 mai 2003, rezultă că situația solicitării repartizării de persoane cu handicap în vederea încadrării în muncă se dovedește prin răspunsul scris al Agenției pentru Ocuparea Forței de Muncă, situație nedovedită în cauză.
S-a mai precizat că, pentru trimestrul I al anului 2005 se datorează contribuția la Fondul de solidaritate socială și cum acest fond nu a fost achitat reclamanta datorează și majorările de întârziere.
Recursul este fondat, așa cum se va arăta în continuare.
Organele de inspecție fiscală au efectuat un control sub aspectul îndepliniri obligațiilor de a vira la buget fondurile pentru persoanele cu handicap neîncadrate, context în care s-a reținut că reclamanta trebuie să achite suplimentar la bugetul de stat suma de 71.661 lei, reprezentând 41.640 lei fondul pentru persoanele cu handicap neîncadrate și 30.021 lei, majorări de întârziere.
S-a apreciat că reclamanta nu a prezentat comunicările de răspuns ale Agenției Județene a Forței de Muncă, la solicitările trimestriale făcute în vederea angajării persoanelor cu handicap, iar pentru trimestrul I 2005, societatea nu a transmis oferta pentru locuri de muncă.
Din probele administrate în cauză, rezultă că în cursul anilor 2003 și 2004 (fila 54 și următoarele dosar fond), reclamanta a solicitat Agenției județene de Ocupare a Forței de Muncă D oferta de locuri de muncă vacante pentru persoanele cu handicap.
Însă, pentru trimestrul I 2005, nu s-a făcut dovada că reclamanta și-a îndeplinit obligația prevăzută de OUG 102/1999, solicitare fiind înaintată către AJOFM D la 19.04.2005.
Față de probele administrate, Curtea reține că soluția instanței de fond este întemeiată în parte, deoarece pentru anii 2003-2004 reclamanta a făcut dovada că a solicitat repartizarea în muncă de persoane cu handicap, însă pentru trimestrul I al anului 2005 solicitarea a fost transmisă ulterior, așa încât, pentru această perioadă, reclamanta s-a aflat în situația de a nu îndeplini cerințele legii.
Astfel, în conformitate cu prevederile art.42 din OUG 102/1999, genții economici care au cel puțin 75 de angajați, precum și autoritățile și instituțiile publice care au cel puțin 25 de funcții contractuale, au obligația de a angaja persoane cu handicap cu contract individual de muncă într-un procent de cel puțin 4% din numărul total de angajați, respectiv din numărul de funcții contractuale prevăzute în statul de funcții.
Același act normativ reglementează și sancțiunile care se acordă în cazul nerespectării obligației de angajare a persoanelor cu handicap, după cum și excepțiile de la regulă.
În conformitate cu prevederile art.43 alin.1, agenții economici, autoritățile și instituțiile publice care nu respectă prevederile art. 42 alin. (1) au obligația de a plăti lunar către bugetul de stat o sumă egală cu salariul minim brut pe țară înmulțit cu numărul de locuri de muncă în care nu au încadrat persoane cu handicap.
Textul prevede că sunt exceptați de la plata obligatorie prevăzută la alin. (1) agenții economici, autoritățile și instituțiile publice care fac dovada că au solicitat trimestrial la agențiile județene de ocupare a forței de muncă, respectiv a Municipiului B, repartizarea de persoane cu handicap calificate în meseriile respective și că acestea nu au repartizat astfel de persoane în vederea angajării.
În speță, reclamanta a făcut dovada că a solicitat la AJOFM D să-i repartizeze persoane cu handicap, iar lipsa repartizării unor astfel de persoane rezultă din faptul că nu există un refuz al reclamantei privind angajarea personalului cu handicap.
Adresele aflate la dosar demonstrează că reclamanta și-a îndeplinit obligația legală, așa încât acesteia nu-i pot fi stabilite obligații suplimentare pentru anul 2003-2004.
În confirmarea soluției de mai sus este și adresa nr.16526/5.11.2007 a AJOFM D, din car rezultă că în anul 2004-2007 nu au existat în evidența AJOFM D persoane cu handicap, care să poată îndeplini funcțiile, respectiv meseriile de care avea nevoie reclamanta.
În ceea ce privește Instrucțiunile 1008/2003, conform cărora dovada îndeplinirii obligației s-ar face numai prin răspunsul scris al AJOFM, Curtea apreciază că măsurile respective cuprinse în ordin exced voinței legiuitorului.
Astfel, în situația în care un agent economic nu îndeplinește obligația prevăzută de OUG 92/1999, acestuia i se antrenează răspunderea materială, prin stabilirea unor obligații suplimentare către bugetul de stat.
Răspunderea civilă delictuală, în Dreptul civil român, este reglementată de art.998 și 999 Cod civil, care constituie temeiul pentru stabilirea condițiilor generale ale răspunderii.
Din prevederile textelor citate rezultă că, pentru a se antrena răspunderea civilă delictuală, trebuie să se întrunească cumulativ mai multe condiții: existența unui prejudiciu, a unei fapte ilicite, a raportului de cauzalitate între faptă și prejudiciu și existența vinovăției.
În ceea ce privește vinovăția, în speța de față se constată că reclamanta și-a îndeplinit obligațiile legale, așa încât nu se poate pune în discuție îndeplinirea acestei condiții.
De asemenea nu există nici o faptă ilicită, adică o faptă care să fi încălcat normele legale, motivul fiind acela că reclamanta a formulat solicitările către AJOFM.
În lipsa vinovăției și a faptei ilicite, nu poate fi antrenată răspunderea materială, respectiv obligarea la plata unor obligații suplimentare către bugetul de stat.
Din probele analizate în precedent a rezultat însă că reclamanta nu și-a îndeplinit obligația legală pentru trimestrul I 2005, motiv pentru care se va admite recursul, se va modifica sentința primei instanțe, se va admite în parte acțiunea și se va anula decizia și raportul de inspecție fiscală în parte, cu excepția sumelor aferente trimestrului I 2005, reprezentând fond de solidaritate pentru persoane cu handicap neîncadrate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice D, împotriva sentinței nr. 4692 din data de 06 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-.
Modifică sentința.
Admite în parte acțiunea reclamantei -" "SRL.
Anulează decizia, raportul de inspecție fiscală în parte, cu excepția sumelor aferente trimestrului I 2005, reprezentând fond de solidaritate pentru persoane cu handicap neîncadrate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 16 Aprilie 2008.
PREȘEDINTE: Sanda Lungu - - | JUDECĂTOR 2: Elena Canțăr - - | JUDECĂTOR 3: Iuliana Rîciu - - |
Grefier, |
Red.jud.-
3 ex/16.06.2008
Jud.fond:
Președinte:Sanda LunguJudecători:Sanda Lungu, Elena Canțăr, Iuliana Rîciu
