Cetățenie contencios administrativ. Sentința 150/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
- Secția de contencios administrativ și fiscal
Sentința nr. 150/F/2009 Dosar nr-
Ședința publică din data de16 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Maria Ioniche judecător
- - - - grefier
Pe rol fiind soluționarea acțiunii formulate de reclamanta în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR și INSPECTORATUL NAȚIONAL PENTRU EVIDENȚA PERSOANELOR, având ca obiect "cetățenie".
La apelul nominal făcut în ședința publică, se constată lipsa reclamantei, precum și a pârâților Ministerul Justiției și Libertăților și Inspectoratul Național pentru Evidența Persoanelor.
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Se constată depusă la dosar, prin serviciul Registratură al instanței, Notă de ședință formulată de Inspectoratul Național pentru Evidența Persoanelor, prin care s-a invocat excepția necompetenței materiale a Curții de Apel Brașov, de soluționare a cauzei
La data de 16 noiembrie 2009 s-a depus la dosar prin serviciul de registratură al instanței punct de vedere cu privire la excepția necompetenței materiale a Curții de Apel Brașov de a soluționa cauza, invocată din oficiu de instanță.
În baza art. 137alin.1 Cod procedură civilă, instanța, față de excepția necompetenței materiale și teritoriale a Curții de Apel Brașov, de soluționare a cauzei, invocată din oficiu de aceasta și față de excepția inadmisibilității invocată de pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților rămâne în pronunțare asupra acestora.
CURTEA,
Asupra acțiunii în contencios administrativ de față constată că:
La data de 27 iulie 2009, reclamanta din Republica M, cu domiciliul ales în localitatea, județ a chemat în judecată pe pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților și Inspectoratul Național pentru Evidența Persoanelor B solicitând
- obligarea pârâtului Ministerul Justiției și Libertăților să emită un act administrativ de autoritate publică individual prin acre să recunoască calitatea reclamantului de cetățean de jure al României;
- obligarea pârâtei Inspectoratul Național pentru Evidența Persoanelor B, să-o înregistreze pe reclamantă în evidențele sale de specialitate prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 97/2005, drept cetățean român.
În motivarea acțiunii se arată că, bunicii săi au fost cetățeni români, și că această calitate au păstrat-o și părinții săi și ea (reclamanta).
Aceasta se găsește în situația prevăzută de Lege nr. 21/1991, completată și modificată, precum reiese din actele anexate acțiunii introductive și pârâtele au refuzat să îi soluționeze problema cetățeniei române potrivit legii. Apreciază că este îndreptățită să solicite pronunțarea unei hotărârii care să impună pârâtelor soluționarea cererii sale conform normelor în vigoare.
Conform art. 8 din Legea contenciosului administrativ, litigiile legale de refuzul autorităților publice de a recunoaște un drept.
Interesul său de a promova acțiunea introductivă este unul legitim și juridic, personal și direct, născut și actual, în sensul art. 3 alin (2) din Decretul nr. 31/1954.
În sprijinul acțiunii sale a invocat jurisprudența CEDO și Declarația Drepturilor Omului.
A invocat prevederile art. 3 și 4 din Decretul nr. 31/1954 și art. 21, art. 148, alin. 2, art. 20 alin. 2 din Constituție și art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului precum și prevederile Legii nr. 21/1991, ale Legii nr. 554/2004, art. 8.
În concluzie, a solicitat admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată.
În cauză, pârâtul Inspectoratul Național pentru Evidența Persoanelor B, a formulat Întâmpinare prin care a ridicat excepția lipsei calității procesuale pasive a acesteia și respingerea acțiunii ca fiind formulată împotriva unei persoane ca fără calitate procesuală pasivă, față de obiectul acțiunii acela al cererii reclamantului de "constatarea cetățeniei române" (19-21).
La rândul său pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților a formulat Întâmpinare ( 29-30), acesta a solicitat respingerea acțiunii ca inadmisibilă, față de prevederile Legii nr. 21/1.03.1991- modificată și completată prin Legea nr. 171/2009, arătând că în evidența acestui Minister nu există vreo cerere a reclamantului pentru redobândirea cetățeniei
Reclamanta a formulat la fila 24 depus o precizare de acțiune, prin care a invocat ca și temei de drept prevăzut art. 1073, Cod civil, art. 111, Cod procedură civilă.
Față de această precizare de acțiune instanța a citat părțile pentru a-și formula punct de vedere pe excepția necompetenței materiale a Curții de Apel d e soluționare a cauzei.
În cauză, pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților, a formulat Note de ședință ( 51-52) prin care și-a spus părerea pe excepția necompetenței, materiale și teritoriale invocată de instanță din oficiu, în sensul respingerii acestor excepții, iar pe fond, respingerea ca inadmisibilă a acțiunii reclamantei pentru neîndeplinirea procedurii administrative prevăzute de Legea nr. 21/1991.
Inspectoratul Național pentru Evidența Persoanelor B, a formulat punct de vedere pe excepția necompetenței materiale a instanței, în sensul respingerii excepției, dar privind acțiunea reclamantei s-a invocat inadmisibilitatea acțiunii acesteia, depunând în cauză minuta Comisiei și a Președintelui, secției civile a Înalta Curte de Casație și Justiție pentru practică unitară. (49-50).
Curtea, analizând actele și lucrărilor dosarului, raportat la obiectul acțiunii reclamantei și față de prevederile Legii nr. 21/1991, modificată prin Legea nr. 171/2009, constată următoarele:
Întrucât în cauză s-au invocat excepția necompetenței materiale, de reclamantă prin precizările de acțiune, solicitând declinarea cauzei la instanța de drept comun, și excepția necompetenței materiale de către instanța de contencios administrativ prevăzute de art. 18 din Legea nr. 21/1991, instanța se va pronunța mai întâi asupra acestei excepții conform prevederile art. 137 Cod procedură civilă.
Astfel, față de obiectul acțiunii obligarea pârâtului Ministerul Justiției și Libertăților de a emite un act administrativ de recunoaștere a calității reclamantei de cetățean român, instanța apreciază că în fapt și în drept această acțiune este de competența Curții de Apel - secția contencios administrativ, ca o instanță de fond.
Cât privește competența teritorială a instanței, aspect invocat pe excepție de instanță, se reține că, întrucât reclamanta a sesizat această instanță cu acțiunea sa nu se mai pune problema declinării competenței teritoriale la o altă instanță, deoarece reclamanta a ales să depună acțiunea la această instanță care rămâne sesizată legal.
Așa fiind, se vor respinge excepția necompetenței materiale și teritoriale a Curții de Apel Brașov pentru soluționarea cauzei.
În ce privește acțiunea reclamantei, sub aspectul obiectului acțiunii întemeiat pe dispozițiile Legii nr. 21/1991 modificate, instanța constată că excepția inadmisibilității acțiunii invocată de Ministerul Justiției și Libertăților și cei doi pârâți prin Notele de ședință este întemeiată, urmând a fi admisă excepția inadmisibilității acțiunii pentru următoarele considerente.
Reclamanta a cerut admiterea acțiunii recunoașterea calității sale de cetățean român, și a depus o serie de înscrisuri acte de stare civilă, dar nu a făcut dovada că s-a adresat pe cale administrativă cu o cerere la pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților.
Astfel, conform art. 13-19 din Legea nr. 21/1991, rezultă că cetățenia se acordă prin Ordinul al Ministrului Justiției, pe baza unui raport întocmit de Comisia pentru cetățenie din cadrul Direcției Cetățenie a Ministerului Justiției.
Dacă reclamanta ar fi depus o cerere cu înscrisuri justificative, iar pârâtul i-ar fi respins cererea printr-un ordin, atunci acest ordin putea fi atacat conform art. 18, în termen de 15 zile de la data comunicării la secția contencios administrativ a Curții de Apel, de la domiciliul, sau reședința reclamantei.
Cum în cauză nu există nici o cerere înregistrată de reclamantă la pârât și nici un act administrativ de refuz, desigur că acțiunea reclamantei apare ca inadmisibilă.
Tot în sensul respingerii acțiunii reclamantei ca inadmisibilă se rețin și următoarele:
"Cererea de constatare a calității de cetățean român constituie o chestiune diferită dar strâns legată de cea a aprobării calității de cetățean român, întrucât "idem est non esse aut non probari", iar în aceste condiții, unei persoane care se pretinde cetățean român, dar nu dispune și nu poate obține mijloace de probă pentru dovedirea acestei calității nu i se poate recunoaște această calitate pe calea unei acțiuni în constatare, formulată în condițiile art. 111 Cod procedură civilă.
Pentru recunoașterea calității de cetățean român, persoana în cauză trebuie să urmeze procedura prevăzută de art. 13-19 din Legea nr. 21/1991 a cetățeniei române, cu modificările și completările ulterioare, pentru obținerea calității de cetățean român.
Procedura de soluționare a cererii de acordare a cetățeniei române se desfășoară în fața unor autorități administrative, respectiv în fața comisiei pentru cetățenie, din cadrul Ministerul Justiției și Libertăților și este lipsită de caracter jurisdicțional".
Având în vedere cele de mai sus, instanța va respinge ca inadmisibilă acțiunea reclamantei în contradictoriu cu cele două pârâte.
Ținând cont de cele două petite ale acțiunii reclamantei, instanța a apreciat că ambii pârâții au calitatea de pârâți în cauză sens în care prezenta s-a pronunțat față de ambii pârâți.
Față de considerentele de fapt și de drept, instanța va înlătura susținerile reclamantei ca nejustificate și nelegale.
Cât privește apărarea pârâților pe excepția sus menționată se vor reține ca justificate și legale, în sensul expus mai sus.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘ T E:
Respinge excepția necompetenței materiale și teritoriale a Curții de Apel Brașov de soluționare a cauzei.
Admite excepția inadmisibilității acțiunii reclamantei, invocată de pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților și în consecință:
Respinge ca inadmisibilă acțiunea formulată și precizată de reclamanta cu domiciliul ales în,-, jud. în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției și Libertăților cu sediul B- sector 5 și Inspectoratul Național pentru Evidența Persoanelor cu sediul în B,-, sector 6, având ca obiect
- obligarea pârâtului Ministerul Justiției și Libertăților, să emită un act administrativ de autoritate publică, individual prin care să recunoască calitatea reclamantei, de cetățean de jure al României,
- obligarea pârâtului Inspectoratul Național pentru Evidența Persoanelor, să o înregistreze în evidențele sale de specialitate prevăzute de Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 97/2005, drept cetățean român.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs, în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică astăzi 16 noiembrie 2009.
Președinte, Grefier,
- - - -
Red. - 7.12.2009
Dact. - - 8.12.2009/5 ex.
Președinte:Maria IonicheJudecători:Maria Ioniche, Doina Tiu
