Comunicare informații de interes public (legea nr.544/2001). Decizia 821/2009. Curtea de Apel Alba Iulia

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr-

DECIZIA NR. 821/CA/2009

Ședința publică de la 10 Iunie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Ioan Cibu

JUDECĂTOR 2: Iosif Morcan

JUDECĂTOR 3: Gabriela Costinaș

Grefier: - -

Pe rol se află pronunțarea asupra contestației în anulare și cererii de revizuire formulate de recurenții PRIN PREȘEDINTE și împotriva deciziei civile nr. 1161R/CA/2008 pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIA în dosar nr-.

În interiorul termenului de pronunțare s-au depus la dosar: notă scrisă comunicată de prin e-mail; concluzii scrise și nota de cheltuieli, având anexată factura fiscală nr. 394/03.06.2009 în cuantum de 1190 lei - comunicate prin fax de mandatarul intimaților Primarul Municipiului D și; note scrise comunicate prin e-mail de către mandatara revizuentelor contestatoare / interveniente în interes propriu și adresă comunicată de revizuenta prin e-mail prin care arată că își însușește Notele scrise formulate de revizuente prin avocat G și solicită cheltuieli de judecată în cuantum de 534,5 lei.

dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 3 iunie 2009, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie.

CURTEA DE APEL

Asupra cauzei de față:

Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin decizia nr. 1161/R/CA/28 octombrie 2008 pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIA - Secția de Contencios Administrativ și Fiscal în dosarul nr- s-au respins ca nefondate recursurile declarate de reclamanta și intervenienții și, precum și recursul declarat de pârâtul Primarul municipiului D împotriva sentinței nr. 984/CA/18.04.2008 pronunțată de Tribunal H - Secția Comercială și Contencios Administrativ și Fiscal în dosarul nr-.

Prin aceeași decizie s-a respins cererea intimatului Primarul municipiului D privind cheltuielile de judecată în recurs și au fost obligați recurenții, și să plătească intimatului câte 300 lei RON fiecare cu titlu cheltuieli de judecată în recurs, iar recurentul Primarul municipiului Daf ost obligat să plătească intimaților, și câte 100 lei RON cu titlu cheltuieli de judecată în recurs.

Pentru a pronunța această decizie instanța de recurs a reținut următoarele:

Prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată sub dosar nr- al Tribunalului Hunedoara reclamanta Organizația pentru Respectarea Drepturilor și ale Drepturilor Omului - prin președinte a chemat în judecată pe pârâții: Primarul Municipiului D și în baza 544/2001, solicitând să se constate că au refuzat în mod nejustificat să-i răspundă la cererea nr-, la audiența nr. 1/11 01 2008 și la reclamația administrativă nr. 1960/2008, întrucât pe fond răspunsurile pe care le-a primit nu se referă la obiectul cererii sale.

A arătat că a solicitat confirmarea unor informații de interes public aflate în arhiva - și legate de emiterea unei autorizații de construire, dar nu i s-a răspuns la obiect.

A solicitat și obligarea în solidar a pârâților la daune morale.

În cauză au formulat cerere de intervenție în interes propriu intervenienții și care au arătat că-și însușesc întreaga acțiune a reclamantei, având aceleași solicitări, precum și daune morale.

Pârâtul Primarul Municipiului D și pârâtul au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, invocând și excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului.

Prin sentința nr. 984/CA/2008 au fost respinse atât cererea principală cât și cererile de intervenție în interes propriu.

Tribunalul a reținut în considerentele sentinței că au fost comunicate reclamantei informațiile solicitate cu adresa -.

Împotriva sentinței au declarat recurs reclamanta, intervenienții și pârâtul Primarul Municipiului

În recursul său reclamanta a solicitat casarea hotărârii în baza art. 304 pct. 4, 7,8 și 9, 304 indice 1 Cod procedură civilă, iar pe fond admiterea acțiunii formulate.

În dezvoltarea motivelor de recurs a susținut că motivarea sentinței este confuză, nu s-a consemnat exact obiectul cererii sale de chemare în judecată, iar soluția este netemeinică întrucât din actele dosarului reiese că de fapt nu i s-a răspuns la cele solicitate în baza 544/2001.

Prin aceiași cerere de recurs s-a solicitat și de către intervenienții în interes propriu desființarea hotărârii atacate, din aceleași considerente și cu aceeași motivare în drept.

Recurentul Primarul Municipiului Das olicitat modificarea în parte a sentinței în sensul admiterii cererii de acordare a cheltuielilor de judecată, arătând că este îndreptățit la acestea conform actelor justificative pe care le-a depus la dosar.

Părțile au formulat întâmpinări prin care au solicitat fiecare respingerea recursului părții adverse.

Analizând sentința atacată raportat la motivele de recurs formulate, având în vedere actele dosarului și dispozițiile 544/2001, Curtea a reținut următoarele:

Reclamanta prin Președinta a solicitat comunicarea unor informații de interes public în baza 544/2001 și anume Primarul Municipiului D să-i răspundă la cerere confirmând sau infirmând următoarele informații de interes public:

"Proiectul nr. 414/2006 pentru obținerea AC nr.487/07 09 2007 pe numele, privind imobilul din D,-, s-a întregit cu următoarele documente, aflate la dosarul în baza căruia s-a emis AC:

- certificat de urbanism nr. 429/16 06 2006, prelungit până la data de 16 06 2008;

- avizat de OCPIH cu nr. 5989/23 06 2005;

- avizat de OCPIH nr. 7318/21 08 2007;

- Plan de situație din martie 2007."

Cererea petentei a fost înregistrată la Primăria sub numărul -007.

Sub același număr a primit în 03 01 2008 răspunsul Primăriei Municipiului D, în care compartimentul de specialitate i-a făcut cunoscut că la baza emiterii autorizației de construire obligatoriu se află o documentație conținând Certificat de urbanism, plan topografic sau cadastral vizat de Oficiul Județean de cadastru și plan de situație.

Urmare reclamației administrative nr-008 i s-a răspuns prin Adresa nr-008 că documentația care a stat la baza emiterii autorizației de construire nr. 487/2007 cuprinde toate actele necesare conform prevederilor legale, respectiv certificat de urbanism, plan topografic vizat de Oficiul Județean de Cadastru și plan de situație.

Față de aceste două răspunsuri primite de reclamantă, se constată că în mod just Tribunalul a reținut că reclamanta a primit informațiile solicitate.

Curtea a făcut această constatare prin coroborarea răspunsurilor susmenționate cu celelalte acte depuse de părți la dosar, din care reiese că a avut acces direct la documentația care a stat la baza obținerii autorizației AC nr. 487/2007 și a putut astfel lua cunoștință de conținutul acestei documentații încă din anul 2007, făcându-și copii după actele despre care ulterior a solicitat informații.

În acest sens se constată că în chiar cuprinsul cererii de chemare în judecată la fila 2 din dosar fond, reclamanta precizează că informațiile solicitate există în această formă în arhiva - și că a luat cunoștință de ele cu ocazia consultării documentelor care au stat la baza emiterii AC nr. 487/2007, cerere de consultare admisă de pârâți în septembrie 2007.

De asemenea la dosarul instanței de recurs fila 58 se află adresa nr. 21778/33 din 25 06 2008 prin care președinta este invitată să consulte din documentația care a stat la baza eliberării AC nr. 487/2007. Pe această adresă președinta Organizației a semnat de primire în 26 06 2008, iar după consultare a făcut următoarea mențiune: "am consultat documentația și am găsit anexat AC nr. 487/2007, proiectul nr. 414/2006 care conține aviz OCPIH nr. 5989/2005, aviz 7318/2007 și plan situație nr. pl. din 30 05 2007. Cererea de obținere a CU 429/2006 nu s-a găsit la dosarul CU." Mențiunea este semnată de președinta și datată 26 06 2008. Mai mult, la dosarul instanței de fond fila 70 se află cererea petentei prin președinte înregistrată sub nr-007 și care poartă de asemenea mențiunea că susnumita a consultat documentația care a stat la baza autorizației de construcție nr. 487/2007, iar în continuare la filele 71-76 se află cererea de emitere a certificatului de urbanism nr.15249/2006 a petentului, certificatul de urbanism nr. 429/2006 titulari și, vizat de OCPIH sub nr. 5989/23 06 2005, memoriu justificativ pentru obținerea prelungirii certificatului de urbanism al acelorași beneficiari și cu aviz tehnic OCPIH nr. 7318/21 06 2007, toate aceste acte fiind certificate și depuse la dosar chiar de reclamantă prin președinta.

Din cele sus redate reiese cu prisosință că reclamanta a intrat în posesia informațiilor solicitate prin cererea sa nr-, iar hotărârea judecătorească de respingere a acțiunii sale și în consecință și a cererii de intervenție este legală și temeinică, fiind la adăpost de criticile formulate de reclamantă și intervenienți prin cererea de recurs comună, în baza art. 304 și 304 indice 1 Cod procedură civilă, astfel că recursul reclamantei și interveniențiilor fiind nefundat, se impune a fi respins, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă.

Cât privește recursul pârâtului Primarul Municipiului D, instanța de recurs a constatat că într-adevăr sentința a fost dată fără cheltuieli de judecată, dar nici nu s-au justificat de către acest pârât cheltuielile solicitate.

În acest sens s-a constatat că pârâtul Primarul Municipiului Das olicitat cheltuieli de judecată în valoare de 1190 RON reprezentând onorar de avocat, dar nu a făcut dovada plății efective a acestei sume, întrucât factura fiscală nr. 248/2008 depusă nu ține loc de chitanță.

Pârâtul, care a solicitat de asemenea cheltuieli de judecată și a depus o chitanță justificativă, nu are cerere de recurs.

În consecință, se impune a fi respins și recursul declarat de pârâtul Primarul Municipiului D împotriva sentinței, în baza art. 312 Cod procedură civilă.

Cu referire la cheltuielile de judecată solicitate în recurs de părți, instanța de recurs a constatat că ambele părți adverse au solicitat cheltuieli, reclamanta a justificat cheltuieli în sumă de 223 lei, intervenienții și au justificat cheltuieli totale de 400 lei, intimatul a justificat cheltuieli în sumă de 1785 lei cu chitanța nr. 186/2008, iar intimatul Primarul Municipiului D deși a solicitat cheltuieli nu a depus document justificativ de plată, ci numai factură fiscală.

Față de cele de mai sus și având în vedere că recurenții au avut în același timp și calitate de intimați față de recursul adversarilor, iar cheltuielile de judecată au fost efectuate atât cu redactarea și susținerea recursurilor cât și cu formularea apărărilor ca intimați, de asemenea luând în considerare și munca depusă de avocat în ce-l privește pe intimatul, Curtea făcând aplicarea dispozițiilor art. 276 și 274 alin.3 Cod procedură civilă a obligat pe recurenții, și să plătească intimatului câte 300 Ron fiecare cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs, iar recurentul Primarul Municipiului D să plătească fiecăruia dintre intimații, și câte 100 RON cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs.

Cererea intimatului Primarul Municipiului D privind acordarea de cheltuieli de judecată în recurs, s-a reținut că nu este dovedită și ca urmare a fost respinsă.

Împotriva acestei decizii reclamanta recurentă prin președinta și intervenienta recurentă au depus, în data de 17.03.2009, Contestație în anulare și Revizuire.

Prin contestația în anulare se invocă faptul că instanța de recurs nu a cercetat motivele de casare sau modificare invocate la filele 7 punctele 1 și 5 și 8 punctele 1-3 - dosar recurs și de asemenea nici nu a motivat vreo respingere a acestor motive de casare sau modificare a hotărârii atacate, iar referitoare la excepția invocată privind imposibilitatea reprezentării ambilor pârâți de către același avocat, instanța de recurs nu face vorbire.

În drept invocă prevederile art. 318 Cod procedură civilă și Hotărârea CSM nr. 10/2008.

Prin cererea de revizuire se invocă faptul că instanța nu s-a pronunțat asupra petitului acțiunii ci asupra unui obiect care nu există în cauză, obiectul acțiunii fiind cererea de confirmare a existenței în actele a avizului OCPIH nr. 7318/2007 și nu obligarea de a permite accesul la informațiile și actele care au stat la baza emiterii Autorizației nr. 487/2007, deoarece au avut acces la aceste informații și în urma acestui acces au constatat că Autorizația de Construire s-a emis pe baza unui act fals - avizul OCPIH nr. 7318/2007, despre care OCPIH - prin adresa nr- - a afirmat că nu există un astfel de aviz, astfel că revizuentele trebuie să se asigure că acest act, presupus fals, nu va fi sustras ulterior din actele aflate la:

În legătură cu cheltuielile de judecată stabilite de către instanța de recurs, revizuentele arată de asemenea că s-a dat ce nu s-a cerut în timpul judecării recursului, întrucât în ședința publică nu s-au justificat și nu s-au susținut și nu s-au depus acte privind cheltuielile de judecată ale intimatului, astfel că nu se putea face compensarea cheltuielilor de judecată, compensarea nefiind dezbătură nici în ședința publică, iar hotărârea nu poate fi dată pe bază de acte noi depuse după dezbateri, cererile în afara judecății nu se iau în considerare, intimatul neavând vreo cerere de acordare a cheltuielilor în sumă de 1785 lei.

În drept invocă prevederile art. 322 pct. 2 Cod procedură civilă.

Având în vedere prevederile art. 22 al. 5 din Legea nr. 544/2001prezenta contestație în anulare și revizuire este scutită de taxa de timbru.

Întrucât intervenientul recurent a decedat la data de 20.01.2009, în cauză a fost introdusă și, născută, în calitate de fiica, care a acceptat moștenirea defunctului alături de și.

Pârâții Primarul municipiului și, prin întâmpinările depuse la dosar și concluziile orale expuse de avocatul ales, au solicitat respingerea contestației în anulare ca tardiv formulată, iar pe fond ca neîntemeiată și respingerea cererii de revizuire ca fiind tardivă și inadmisibilă, invocând prevederile art. 319 alin. 2 raportat la art. 3712Cod procedură civilă și art. 324 alin. 1 raportat la art. 322 alin. 1 pct. 2 Cod procedură civilă și art. 322 alin. 1 Cod procedură civilă.

Examinând excepția tardivității contestației în anulare, în raport cu prevederile art. 319 alin. 2 și art. 3712Cod procedură civilă și actele dosarului instanța constată că este neîntemeiată și ca urmare va fi respinsă pentru următoarele considerente:

Potrivit dispozițiilor art. 319 alin. 2 Cod procedură civilă contestația în anulare se poate face oricând înainte de începutul executării silite, iar în timpul ei, până la împlinirea termenului stabilit la art. 401 alin. 1 lit. b sau Împotriva hotărârilor irevocabile care nu se aduc la îndeplinire pe cale de executare silită, contestația în anulare poate fi introdusă în termen de 15 zile de la data când contestatorul a luat cunoștință de hotărâre, dar nu mai târziu de un an de la data când hotărârea a rămas irevocabilă.

În articolul 401 alin. 1 lit. b Cod procedură civilă se prevede că termenul de 15 zile în care se poate introduce contestație se calculează de la data când cel interesat a primit, după caz, comunicarea sau înștiințarea privind înființarea popririi, iar în art. 401 alin. 1 lit. c Cod procedură civilă se prevede că termenul de 15 zile se calculează de la data când debitorul care contestă executarea însăți a primit somația ori de la data când a luat cunoștință de primul act de executare, în cazurile în care nu a primit somația sau executarea se face fără somație.

În speță, întrucât s-a respins acțiunea și recursurile și s-au stabilit cheltuieli de judecată în recurs, decizia atacată - în ce privesc cheltuielile de judecată - se execută potrivit dreptului comun, după cum rezultă din articolul 22 din Legea nr. 554/2004, privind contenciosul administrativ.

Întrucât nu s-a făcut dovada începerii executării silite sau împlinirea termenului de 15 zile prevăzut de art. 401 alin. 1 lit. b și c Cod procedură civilă, contestația în anulare depusă în data de 17.03.2009, este în termen, astfel că excepția tardivității invocată de pârâți este neîntemeiată și ca urmare va fi respinsă.

Examinând pe fond contestația în anulare se constată că instanța de recurs s-a pronunțat pe larg asupra motivelor de recurs, cu excepția cererii de la punctul 5, însă această cerere de constatare a incompatibilității avocatului pârâților nu constituie motiv de casare sau modificare a sentinței, întrucât instanța de judecată nu are competența să constate incompatibilitatea unui avocat într-o cauză, pe motiv de interese contrare sau alte motive, în asemenea situații, conform art. 264 din Statutul profesiei de avocat și art. 70 alin.2 - 3 din Legea nr. 51/1995 republicată pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, numai Consiliul Baroului este competent să se pronunțe dacă avocatul a încălcat prevederile art. 44 alin. 1 din Legea nr. 51/1995 republicată.

Cum reclamanta nu a solicitat instanței de fond, în mod expres, sesizarea Baroului de Avocați H și amânarea ori suspendarea judecării cauzei până la data pronunțării Consiliului Baroului asupra plângerii împotriva avocatului, instanța de fond neavând competența să se pronunțe dacă avocatul pârâților a încălcat prevederile art. 44 alin. 1 din Legea nr. 51/1995 republicată, a trecut la judecarea cauzei pe fond și ca urmare nici instanța de recurs nu poate să examineze pe fond o cerere și să constate că avocatul a încălcat prevederile legale menționate.

În ce privește motivarea deciziei instanței de recurs privind apărările susținute prin motivele de recurs, acest aspect nu poate constitui motiv de contestație în anulare, conform prevederilor art. 317-318 Cod procedură civilă și ca urmare nici nu poate fi analizat în această cale extraordinară de atac, în caz contrar s-ar transforma în recurs împotriva hotărârii pronunțată în recurs - situație inadmisibilă procedural.

Pentru considerentele arătate contestația în anulare de față se impune a fi respinsă ca neîntemeiată.

Examinând cererea de revizuire sub aspectul excepției inadmisibilității instanța reține următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 322-328 Cod procedură civilă revizuirea este o cale extraordinară de atac, care se poate exercita numai împotriva hotărârilor definitive, în cazurile și condițiile expres prevăzute de lege.

Articolul 322 alin. 1 din același cod prevede că obiectul cererii de revizuire îl formează hotărârile rămase definitive în instanța de apel sau prin neapelare, precum și hotărârile date de instanțele de recurs, atunci când evocă fondul.

O instanță de recurs evocă fondul atunci când reapreciază probele administrate în cauză, schimbând deci situația de fapt stabilită de instanța a cărei hotărâre a fost atacată și soluția adoptată sau hotărârile prin care instanța rejudecă fondul după casare.

În speță, prin Decizia nr. 1161/R/CA/28 octombrie 2008, cărei revizuire se cere, au fost respinse ca nefondate recursurile declarate de reclamantă, intervenienți și pârât împotriva sentinței nr. 984/CA/18.04.2008 pronunțată de Tribunal H - Secția Comercială și Contencios Administrativ și ca urmare, potrivit textului legal menționat, o astfel de hotărâre nu poate forma obiectul unei cereri de revizuire.

În consecință, prezenta cerere de revizuire se impune a fi respinsă ca inadmisibilă.

Așa fiind, întrucât cererea de revizuire este inadmisibilă, excepția tardivității nu se mai impune a fi examinată, având în vedere că primează excepția inadmisibilității, iar o acțiune sau o cerere poate fi respinsă ca tardivă numai atunci când, în principiu, este admisibilă pe fond.

De asemenea, conform prevederilor art. 137 Cod procedură civilă, având în vedere că s-a admis excepția inadmisibilității cererii de revizuire, nu mai pot fi examinate motivele de fond invocate în cererea de revizuire și încadrate în prevederile art. 322 pct. 2 Cod procedură civilă.

Pârâții intimați, prin avocatul lor, au solicitat obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată în sumă totală de 2380 lei, reprezentând onorar avocațial.

În baza art. 274 Cod procedură civilă reclamanta contestatoare și revizuentă va fi obligată să plătească intimatului Primarul municipiului D suma de 1190 lei cheltuieli de judecată, reprezentând onorar avocațial, dovedit cu factura depusă la fila 73 din dosar.

În ce privește obligarea la plata aceleiași sume de 1190 lei cheltuieli de judecată către pârâtul intimat, pârâtul nu a depus la dosar niciun act justificativ, respectiv chitanță, prin care să dovedească plata acestei sume cu titlul onorar avocațial, astfel că nu vor fi acordate.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge excepția tardivității contestației în anulare.

Respinge contestația în anulare declarată de contestatoarele Organizația pentru Respectarea Drepturilor și ale Drepturilor Omului și împotriva deciziei nr. 1161/28.10.2008 pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIA în dosarul nr-.

Respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuentele Organizația pentru Respectarea Drepturilor și ale Drepturilor Omului și împotriva deciziei nr. 1161/28.10.2008 pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIA în dosarul nr-.

Obligă să plătească intimatului primarul municipiului D suma de 1190 lei cheltuieli de judecată în căile extraordinare de atac.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 10 Iunie 2009.

Președinte,

- -

Judecător,

- -

Judecător,

- -

Grefier,

- -

Red.

Dact. / 2 ex./15.07.2009

Jud. recurs, E,

Președinte:Ioan Cibu
Judecători:Ioan Cibu, Iosif Morcan, Gabriela Costinaș

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Comunicare informații de interes public (legea nr.544/2001). Decizia 821/2009. Curtea de Apel Alba Iulia