Conflict de competență - contencios administrativ. Sentința 14/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA OPERATOR 2928
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR--3.06.2009
SENTINȚA CIVILĂ NR. 14 /
Camera de Consiliu din 8 iulie 2009
PREȘEDINTE: Olaru Rodica
GREFIER: - -
S-a luat în examinare conflictului negativ de competență materială în soluționarea cererii reconvenționale formulate de reclamanta împotriva pârâților Municipiul T prin Primar și Consiliul Local al Municipiului T, având ca obiect obligație de a face.
La apelul nominal făcut în Camera de Consiliu se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită. Dată fără citare.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care
CURTEA
Asupra conflictului negativ de competență materială de față:
Prin cererea reconvențională disjunsă din dosar nr- și înregistrată sub nr-, reclamanta a chemat în judecată pe pârâții Municipiul T reprezentat prin Primar și Consiliul Local al Municipiului T, solicitând obligarea pârâților la eliberarea autorizației privind existența construcției, în vederea înscrierii în cartea funciară nr.- T, nr. cadastral 19994/1 a dreptului sau real imobiliar.
Prin sentința civilă nr.13154/23.2008 pronunțată în dosar nr- Judecătoria Timișoara și-a declinat competența materială pentru soluționarea cererii reconvenționale în favoarea Tribunalului Timiș, secția contencios administrativ, cu motivarea că obiectul prezentei cereri îl formează eliberarea autorizației privind existența unei construcții de către o autoritate publică locală, or, potrivit art.2 alin.1 lit.d Cod procedură civilă, astfel de cereri intră în sfera litigiilor de contencios administrativ de competența tribunalului, motiv pentru care, văzând prevederile art.158 Cod procedură civilă, a admis excepția de necompetență materială a judecătoriei și a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Timiș - Secția Contencios Administrativ.
La rândul său Tribunalul Timiș, secția contencios administrative și-a declinat competența materială în favoarea Judecătoriei Timișoara, prin sentința civilă nr.386/7.VI.2009, pronunțată în dosar nr-, cu motivarea că cererea principală având ca obiect obligație de a face a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Timișoara sub nr- iar cererea reconvențională a fost disjunsă prin încheierea de ședință din 25.09.2008 fiind apoi declinată prin sentința civilă nr. 13154/23.10.2008 în favoarea Tribunalului Timiș.
În drept, potrivit art. 17 Cod de procedură civilă, cererile accesorii și incidentale sunt în căderea instanței competente să judece cererea principală. Textul este aplicabil în speță deoarece cererea reconvențională formulată de pârâta-reclamantă este o cerere incidentă judecății cererii principale.
Aceste prevederi legale instituie un caz de prorogare legală de competență atunci când cererea incidentală este de competența altei instanțe, derogând atât de la normele ce reglementează competența teritorială cât și de la cele privind competența materială, doctrina relevantă și jurisprudența fiind unanime în acest sens. Într-adevăr, așezarea art. 17 Cod de procedură civilă în Titlu III al Cărții Iac odului, intitulat "Dispoziții speciale", arată intenția clară a legiuitorului de a deroga de la dispozițiile Cărților I și II ce reglementează competența materială și teritorială a instanțelor judecătorești.
Așadar, chiar dacă cererea privind eliberarea autorizației de existență a unei construcții ar fi fost de competența tribunalului în cazul formulării acțiunii pe cale principală, atunci când acțiunea este formulată pe calea incidentală a cererii reconvenționale ea este de competența instanței care judecă cererea principală, în speță, judecătoria.
Faptul că cererea reconvențională a fost disjunsă de cererea principală este lipsit de relevanță deoarece disjungerea nu are niciun efect asupra competenței, cele două instituții de drept fiind distincte.
Aceleași concluzii se desprind și din interpretarea dispozițiilor art. 120 al. 1 și 2 Cod de procedură civilă potrivit cărora cererea reconvențională se judecă odată cu cererea principală. Când însă numai cererea principală este în stare de a fi judecată, instanța o poate judeca deosebit. Rezultă fără niciun dubiu că aceiași instanță, și nu o alta, rămâne competentă și în caz de judecată separată.
Așa fiind, în temeiul art. 158 Cod de procedură civilă, a admis excepția de necompetență materială și a declinat competența în favoarea Judecătoriei Timișoara.
Examinând conflictul negativ de competență materială invit în condițiile art.22 Cod procedură civilă, Curtea de APEL TIMIȘOARA stabilește competența materială pentru soluționarea cererii reconvenționale formulate de reclamanta împotriva pârâților Municipiul T și Consiliul Local al Municipiului T în favoarea Tribunalului Timiș, pentru că:
Este indubitabil că cererea reconvențională are caracter incidental, însă în rezolvarea problemei incidenței art.17 Cod procedură civilă, privitor la prorogarea de competență, nu se poate trece peste limitele competenței absolute, atâta timp cât în materia acestei categorii de competență nu există nicio derogare, consecința încălcării respectivei competențe fiind una singură și anume nulitatea absolută a actelor încheiate cu ignorarea acesteia.
Prin urmare, prorogarea competenței se poate realiza numai dacă astfel nu se încalcă, prin cererile incidentale, care au existență autonomă (cererea reconvențională, intervenția principală), normele imperative de competență.
În considerarea naturii imperative a normelor cu privire la competența de atribuțiune se impune următoarea interpretare: dacă nu se admite nicio abatere de la aceste norme de ordine publică atunci când se exercită cererea principală a fortiori, nu se admite nicio abatere pentru ipoteza unei cereri incidentale cu caracter autonom.
Pentru cele expuse, instanța consideră că rezolvarea cererii reconvenționale prin prorogarea de competență este posibilă numai dacă astfel nu sunt încălcate normele imperative de competență ( competență absolută, competență teritorială de excepție a instanțelor de același grad sau competența de atribuțiune a instanțelor de grade diferite).
Trebuie remarcat de asemenea, că aplicarea prevederilor art.17 și 120 alin.1 și 2 Cod procedură civilă, privind judecarea cererii reconvenționale odată cu cea principală, se referă strict la acțiunea civilă pentru că însuși Codul d e procedură civilă reglementează această categorie de acțiune, astfel că dispozițiile codului nu pot fi aplicabile, de plano, în cazul unor acțiuni care cad în competența materială a unor instanțe cu caracter special, cum este cea de contencios administrativ, întrucât art.28 alin.1 din Legea nr.554/2004 conține mențiunea că dispozițiile prezentei legi se completează cu cele din Codul d e procedură civilă în măsura în care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de putere dintre autoritățile publice, pe de o parte, și persoanele vătămate, pe de altă parte, compatibilitatea aplicării normelor de procedură civilă, stabilindu-se de instanța de contencios administrative, cu ocazia soluționării cauzei.
Deci, din conținutul acestei dispoziții legale, rezultă că singura instanță competentă în soluționarea cererilor vizând raporturile de drept administrative este cea de contencios administrative, normele de procedură stabilite prin Legea nr.554/2004 conținând incompatibilități față de cele din Codul d e procedură civilă în privința cerințelor acțiunii în contencios administrativ, a subiecților care pot avea calitatea procesuală pasivă, a termenului pentru introducerea acțiunii, a soluțiilor pe care le poate pronunța această categorie de instanțe, a caracterului hotărârilor judecătorești în materie, a consecințelor neexecutării acestora, etc.
În consecință, pentru motivele expuse dosarul se trimite spre competență soluționare Tribunalului Timiș, secția contencios administrativ și fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Stabilește competența materială pentru soluționarea cererii reconvenționale formulate de reclamanta împotriva pârâților Municipiul T și Consiliul Local al Municipiului T în favoarea Tribunalului Timiș.
Cu recurs în 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 8.VII.2009.
PREȘEDINTE GREFIER
- - - -
Se comunică:
- reclamantei -
- pârâtului - Municipiul T
- pârâtului - Consiliul Local al Municipiului
Red./09.07.2009
Tehnored. / 14.07.2009/ 5 ex.
Președinte:Olaru RodicaJudecători:Olaru Rodica
