Conflict de competență - contencios administrativ. Sentința 16/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA Nr. 16
Camera de Consiliu de la 02 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE dr. - -
Grefier - -
La ordine fiind soluționarea conflictului de competență ivit între Judecătoria Brăila și Tribunalul Brăila, cu privire la acțiunea formulată de reclamanta UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALA A COMUNEI, cu sediul în-, jud. B, în contradictoriu cu pârâtul, domiciliat în comuna, satul, jud. B, având ca obiect pretenții.
Cauza a fost soluționată conform art. 22 alin. 5 Cod procedură civilă.
CURTEA
Asupra conflictului negativ de competență ivit între Tribunalul și Judecătoria Brăila.
Din actele și lucrările dosarului rezultă următoarele:
La data de 13.05.2008 a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Brăila sub nr-, acțiunea formulată de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială comunei reprezentată prin primar în contradictoriu cu prin care solicitat obligarea pârâtului la repararea prejudiciului în cuantum de 1171,24 lei prin săvârșirea de faptă ilicită.
În motivare reclamanta a arătat că prin Dispoziția nr. 297/04.05.2004, pârâtul în calitate de primar al a dispus încetarea contractului individual de muncă al salariatei, dispoziție considerată ca fiind nelegală de către Tribunalul Brăila, care prin decizia nr. 472 pronunțată în dosarul nr. 2833/2004 a dispus anularea acesteia și reintegrarea contestatoarei în funcția deținută anterior cu obligarea la plata drepturilor salariale aferente perioadei cuprinse între data desfacerii abuzive a contractului individual de muncă și data reintegrării în muncă.
S-a mai arătat că prin procesul verbal nr. 2009 /11.07.2005 încheiat ca urmare a cercetării interne administrative s-au stabilit persoanele responsabile de producerea pagubei, respectiv Primarul emitent al dispoziției de concediere nr. 297/2004 și Secretarul comunei care a avizat ca legală dispoziția, precum și cuantumul prejudiciului cauzat.
În drept, acțiunea s-a întemeiat pe disp. art. 988 Cod civil, art. 35 din Decretul nr. 31/1954, Legea nr. 215/2001.
Prin sentința civilă nr. 4133/26.06.2008 această instanță a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Brăila cu motivarea că competența
i-ar aparține acestei instanțe, calificând litigiul drept unul de muncă, situație juridică in care competența materială este atrasă de disp. art. 2 pct. 1 lit. c din Cod procedură civilă.
La rândul său, Tribunalul Brăila secția civilă a transpus dosarul la secția comercială si de contencios administrativ, care, la rândul său sentința nr. 334/4.11.2008 a declinat competența de soluționare în favoarea, Judecătoriei Brăila declanșând în acest fel un conflict negativ de competență. Pentru a pronunța această soluție, secția civilă a apreciat că obiectul pricinii nefiind un litigiu de muncă este unul administrativ ce intră in jurisdicția secției comerciale și de contencios administrativ, iar această din urma secție a apreciat că obiectul îl constituie tragerea la răspundere civilă a pârâtului în temeiul art. 998 din Cod civil.
Investită fiind cu soluționarea acestui conflict, Curtea va stabili că aparține Judecătoriei Brăila competența de soluționare a prezentei cauze pentru considerentele ce vor urma.
Fată de obiectul acțiunii, Curtea apreciază că, competența materială este atrasă de dispozițiunile art. 1 pct. 1 din Cod procedură civilă.
Așa cum a precizat și reclamanta în acțiunea sa, temeiul acțiunii îl constituie disp. art. 998 cod civil care consacră instituția răspunderii civile delictuale. De altfel și din motivarea în fapt a acțiunii, rezultă că reclamanta a invocat fapta delictuala a pârâtului, care pretinde că s-ar face vinovat de producerea unui prejudiciu prin fapta sa ilicită.
În cauză așadar nu s-a pus problema răspunderii materiale caracteristică raporturilor de muncă ci a celei delictuale care se întemeiază pe fapta ilicită, formă de răspundere comună in dreptul civil alături de răspunderea contractuală.
Așa cum corect a stabilit și tribunalul deci, competența de soluționare a cauzei nu aparține nici secției pentru litigii de muncă și cu atât mai puțin secției comerciale și de contencios administrativ.
Or, în aceste condiții, incidente sunt normele de competență materială prevăzute de art. 1 din Cod procedură civilă care atrag competența materială a judecătoriei.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 22 alin. 5 din Cod procedură civilă, Curtea va stabili că aparține Judecătoriei Brăila competența de soluționare a cauzei de față.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Stabilește că aparține Judecătoriei Brăila competența de soluționare a cauzei privind acțiunea formulată de reclamanta UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALA A COMUNEI, cu sediul în-, jud. B, în contradictoriu cu pârâtul, domiciliat în comuna, satul, jud. B, având ca obiect pretenții.
Cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 02 2008.
PREȘEDINTE: Ioan Apostu dr. - - |
Grefier, - - |
Red. Ap./20.01.2009
Tehnored. /4 ex./22.01.2009
Comunicat 2 ex./22.01.2009
Președinte:Ioan ApostuJudecători:Ioan Apostu
