Conflict de competență - contencios administrativ. Sentința 22/2008. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA COMERCIALĂ DE contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 22/CC
Ședința din Camera de Consiliu din 14 aprilie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Gabriela Mona Ciopraga judecător
- - - judecător
Grefier: - -
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
S-a luat în examinare conflictul negativ de competență ivit între Tribunalul Bacău și Judecătoria Onești, în cauza privind acțiunea formulată de reclamanta -" CANAL"SA O, în contradictoriu cu pârâta -""SA.
Procedura completă, fără citarea părților.
S-a expus referatul oral asupra cauzei, după care:
S-au verificat actele și lucrările dosarului, s-a constatat cauza în stare de judecată și s-a reținut în pronunțare.
CURTEA
-deliberând -
Asupra conflictului negativ de față constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Judecătoria Onești sub nr- reclamanta Canal Oac hemat în judecată pe pârâta O pentru ca prin hotărâre aceasta să fie obligată la plata debitului de 3.649,58 lei reprezentând penalități de întârziere la plata facturilor pentru furnizarea apei potabile și evacuarea apelor reziduale.
Prin sentința civilă nr. 551/21.02.2008 Judecătoria Onești și-a declinat competența în favoarea Tribunalului Bacău - Secția de contencios administrativ. Pentru a hotărî astfel, judecătoria a reținut următoarele:
Potrivit art. 51 alin. 3 din Legea nr.51/2006 privind serviciile comunitare de utilități publice "Soluționarea litigiilor patrimoniale și nepatrimoniale legate de încheierea, executarea contractelor reglementate de prezenta lege, precum și a celor izvorâte din neplata contravalorii serviciilor furnizate/prestate este de competența instanțelor de contencios administrativ și se face, cu precădere, în procedură de urgență".
La rândul său, Tribunalul Bacăua pus în discuție excepția necompetenței sale materiale. Prin sentința civilă nr. 188 din 26.03.2008 tribunalul a admis excepția, declinându-și competența în favoarea Judecătoriei Onești; a constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat dosarul Curții de APEL BACĂU pentru soluționarea conflictului. Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut următoarele:
Art. 51 alin.3 a fost modificat astfel încât litigiile între operator și contestator cad în competența instanțelor de drept comun, instanța de contencios administrativ fiind competentă a soluționa doar litigiile între unitățile administrativ teritoriale și operatori conform art.51 alin.31.
Având a se pronunța, în temeiul art. 22 alin. 2 și 5 din Codul d e procedură civilă, asupra conflictului negativ de competență ivit între Tribunalul Neamț și Judecătoria Piatra Neamț, curtea de apel constată următoarele:
Prin art. 1 alin. (2), Legea nr. 51/2006 definește serviciile publice comunitare ca fiind totalitatea activităților de utilitate și interes public general, desfășurate la nivelul comunelor, orașelor, municipiilor sau județelor, sub conducerea și responsabilitatea autorităților administrației publice locale, în scopul satisfacerii cerințelor comunităților locale, prin care se asigură utilitățile enumerate la lit. a- În alin. (1), art. 1 prevede că această lege stabilește cadrul juridic instituțional unitar, obiectivele, competențele, atribuțiile și instrumentele specifice necesare înființării, organizării, gestionării, finanțării, exploatării, monitorizării și controlul funcționării serviciilor comunitare de utilități publice.
Legea nr. 51/2006 reglementează mai multe categorii de raporturi: raporturi juridice de natură administrativă, supuse normelor juridice de drept public, respectiv raporturile juridice dintre autoritățile administrației publice locale și utilizatori - art. 9 alin. (1); raporturile juridice dintre autoritățile administrației publice locale și operatori sunt supuse normelor juridice de drept public sau privat, după caz, în funcție de forma de gestiune adoptată - art. 9 alin. (2); raporturi juridice dintre autoritățile administrației publice locale și asociațiile de dezvoltare comunitară (definite, prin art. 10 alin. 3, ca instituții publice de cooperare intercomunitară) - art. 24; raporturile juridice dintre operatorii serviciilor de utilități publice și utilizatorii acestor servicii sunt raporturi contractuale desfășurate în baza contractului-cadru de furnizare/prestare a serviciilor de utilități publice, elaborat de autoritatea de reglementare competentă, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, a regulamentelor serviciilor și a caietelor de sarcini specifice acestora - art. 24 alin. (2); raporturile juridice dintre operatorii și utilizatorii serviciilor de utilități publice sunt raporturi juridice de natură contractuală și sunt supuse normelor de drept privat - art. 36 alin. (1).
Analizând conținutul art. 3 alin. (5), a art. 8 alin. (1) și art. 30 alin. (3) din Legea nr. 51/2006 rezultă că operatorii serviciilor de utilități publice au doar calitatea de intermediari între autoritățile administrației publice locale - care au competență exclusivă, în condițiile legii, în tot ceea ce privește înființarea, organizarea, coordonarea, monitorizarea și controlul funcționării serviciilor de utilități publice, precum și în ceea ce privește crearea, dezvoltarea, modernizarea, administrarea și exploatarea bunurilor proprietate publică sau privată a unităților administrativ-teritoriale, aferente sistemelor de utilități publice - și utilizatori, aceștia (operatorii) asigurând nemijlocit gestiunea propriu-zisă a serviciilor, precum și administrarea și exploatarea infrastructurii tehnico-edilitare aferente acestora.
Potrivit art. 23 alin. (2) gestiunea serviciilor de utilități publice se realizează fie prin gestiune directă - caz în care, potrivit art. 24 alin. (1), raporturile juridice dintre autoritățile administrației publice locale sau asociațiile de dezvoltare comunitară, după caz, și operatorii serviciilor de utilități publice sunt reglementate prinhotărâre de dare în administrare- fie prin gestiune delegată - caz în care, potrivit art. 24 alin. (1), raporturile juridice dintre autoritățile administrației publice locale sau asociațiile de dezvoltare comunitară, după caz, și operatorii serviciilor de utilități publice sunt reglementate prinhotărâri și contracte prin care se deleagă gestiunea serviciilor.
În cazul gestiunii directe, calitatea de operator, toate sarcinile și responsabilitățile cu privire la furnizarea/prestarea serviciilor de utilități publice și la administrarea și exploatarea sistemelor de utilități publice aferente este asumată, potrivit art. 29 alin. (1), de autoritățile administrației publice locale sau asociațiile de dezvoltare comunitară. Potrivit alin. (2) al aceluiași text, gestiunea directă se realizează prin structuri proprii ale autorităților administrației publice locale sau ale asociațiilor de dezvoltare comunitară, înființate prin hotărâri ale consiliilor locale, ale consiliilor județene, ale Consiliului General al Municipiului B sau ale asociațiilor de dezvoltare comunitară.
Gestiunea delegată este, potrivit art. 30 alin. (1), modalitatea de gestiune în care autoritățile administrației publice locale sau asociațiile de dezvoltare comunitară, după caz, transferă unuia sau mai multor operatori toate sarcinile și responsabilitățile privind furnizarea/prestarea serviciilor de utilități publice, precum și administrarea și exploatarea sistemelor de utilități publice aferente acestora, pe baza unui contract,contract de delegare a gestiunii. În cauza pendinte, reclamanta prestează serviciile a căror contravaloare face obiectul acțiunii în temeiul unui astfel de contract de delegare a gestiunii.
Însă, litigiul de față nu s-a născut în legătură cu contractul de delegare a gestiunii pentru a se putea reține, în temeiul art. 51 alin. (3), competența instanțelor de contencios administrativ. Litigiul s-a născut ca urmare a neplății de către un utilizator individual a contravalorii serviciilor care i-au fost prestate, raporturile procesuale fiind transpunerea raporturilor juridice de natură contractuală supuse normelor de drept privat reglementate de art. 36 alin. (1), ceea ce determină ca soluționarea litigiilor izvorâte din modul de derulare a acestor raporturi să cadă în competența instanțelor de drept comun, în temeiul art. 51 alin. (4) din Legea nr. 51/2006 coroborate cu dispozițiile art. 1 pct. 1 și art. 2 pct. 1 lit. a) din Codul d e procedură civilă.
Prin urmare, având în vedere valoarea obiectului acțiunii și dispozițiile anterior menționate, instanța competentă este Judecătoria Onești căreia îi va fi trimisă cauza spre soluționare în primă instanță.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Stabilește competența de soluționare a cauzei privind acțiunea formulată de reclamanta -" CANAL"SA O, cu sediul în O,-, județul B, în contradictoriu cu pârâta -""SA O, cu sediul în O,-, județul B, în favoarea Judecătoriei Onești.
Cu drept de recurs, în termen de 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 14 aprilie 2008.
PREȘEDINTE: Gabriela Mona Ciopraga
JUDECĂTOR 2: Morina Napa
GREFIER,
Red.- -
Tehnored./ - ex.4
24/24 aprilie 2008
Președinte:Gabriela Mona CiopragaJudecători:Gabriela Mona Ciopraga, Morina Napa
