Conflict de competență - contencios administrativ. Sentința 22/2009. Curtea de Apel Pitesti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- SENTINȚA NR. 22/F-CC
Ședința Camerei de Consiliu din 25 martie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Gina Achim judecător
Grefier: - -
S-a luat în examinare, pentru soluționare, în primă instanță, conflictul de competență ivit în cauza privind pe reclamanții și, domiciliați în Rm.V,-, -.A,.2, jud.V și pârâta PRIMĂRIA MUNICIPIULUI RM..
La apelul nominal, făcut în ședința camerei de consiliu au lipsit părțile.
Fără citarea părților.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea constată cauza în stare de judecată și se retrage pentru deliberare.
CURTEA:
Asupra conflictului negativ de competență, constată:
La data de 15.10.2008, reclamanții și, au chemat în judecată pe pârâta Primăria Rm.V - Direcția Economică Financiară, solicitând să se dispună anularea avizului de plată nr.1311/13.10.2008 lei, reprezentând impozitul în sumă de 733 lei, impus asupra locuinței situată în Rm.V,-, -0,. A,.7, județul
În motivare, reclamanții susțin, că au fost evacuați în mod abuziv din imobil, în anul 2003 și că se impune, ca plata impozitului și penalităților de întârziere, să fie suportată de către numita, aceasta fiind cea care a preluat imobilul forțat, prin spargerea locuinței.
Au solicitat, să fie absolviți de a plăti, suma, motivând că nu au posibilități materiale.
Au invocat și excepția de prescripție a executării creanței, argumentând că au trecut 5 ani, de la data stabilirii impozitului pe clădire.
Pârâta a formulat întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii formulată de reclamantă și motivând, că suma de 773 lei, (din care 223, reprezintă debite restante la impozitul pe clădiri și 550 lei,penalități calculate la acest debit), evidențiată în avizul de plată, reprezintă o informare privitoare la obligațiile către bugetul local și, nu un act de executare, ce poate fi contestat, în raport de dispozițiile art.172 Cod pr.fiscală.
A mai susținut, că debitele au mai făcut obiectul unui litigiu soluționat irevocabil, menținându-se obligația de plată a reclamanților și că, debitele sunt anterioare actului de adjudecare, prin care au pierdut proprietatea.
În ceea ce privește scutirea de la plata debitelor, a precizat, că singurul în măsură să acorde aceste facilități, este consiliul local.
Prin Sentința civilă nr.202/16.01.2009, pronunțată de Judecătoria Rm.V, a fost admisă excepția de necompetență materială și s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Vâlcea - Secția contencios administrativ.
Pentru a hotărî în acest mod, a reținut în considerente, că prin răspunsul dat de reclamanți la interogatoriul administrat, s-a precizat că obiectul litigiului, nu reprezintă o contestație la executare, ci anularea avizului de plată nr.1311/13.10.2008, prin scutirea de la plata sumei, în considerarea situației lor materiale, dovedită prin înscrisuri, care atestă că sunt insolvabili.
A reținut, că cererea de față, vizează stingerea obligațiilor fiscale din conținutul unui raport juridic de drept administrativ fiscal, ce atrage competența soluționării, în primă instanță a instanței de contencios administrativ, în conformitate cu dispozițiile art.2, pct.1, lit.d Cod pr.civilă.
Cauza a fost înaintată, Tribunalului Vâlcea, în aceste condiții, iar acesta, a pronunțat Sentința nr.345/03.03.2009 prin care a stabilit ca instanță competentă Judecătoria Rm.V, declinându-și competența și înaintând spre soluționare cauza, Curții de APEL PITEȘTI, în vederea soluționării conflictului negativ de competență.
În considerente, a reținut că avizul nr.1311/13.10.2008, este actul premergător executării silite și că reclamanții, au formulat o cerere, la data de 11.02.2009, prin care au precizat, că au solicitat să se suspende executarea popririi, fapt ce atrage competența judecătoriei, ca instanță de executare, potrivit art.168 alin.3 fin Codul d e procedură fiscală și art.400 alin.1 din Codul d e procedură civilă.
Analizând aceste susțineri, precum și probatoriul administrat, instanța apreciază că este corectă soluția pronunțată de Tribunalul Vâlcea, deoarece obiectul acțiunii cuprinde două capete de cerere și anume:
1.- obligația pârâtei de a-i scuti de plata impozitului, pe motiv că nu îl datorează, deoarece au fost evacuați forțat în anul 2003, iar dacă s-ar datora, acesta s-a prescris, prin depășirea termenului de 5 ani și datorită lipsei posibilităților materiale;
2.- suspendarea popririi, în regim de urgență.
Primul capăt de cerere, nu reprezintă o, contestație fiscală, după cum susține și pârâta, ci o contestație la executare sau cel mult obligarea pârâtei de a-i scuti de la plata impozitului (obligația de a face).
Avizul de plată, nu este titlu executoriu, în sensul dispozițiilor art.172 Cod pr.fiscală, deoarece, nu există o decizie fiscală.
Desigur, că precizarea și formularea acțiunii, nu respectă dispozițiile art.112 Cod pr.civilă, datorită nesoluționării cererii privind realizarea apărării calificate, însă se impune, ca cele două capete de cerere să fie soluționate împreună, întrucât, se află în strânsă interdependență în așa fel încât, soluționarea favorabilă a primului, l-ar face ineficient pe cel de-al doilea.
Față de cele menționate, se va stabili că judecătoria, este instanța competentă material să soluționeze acțiunea, în temeiul art.22 Cod pr.civilă și astfel fiind, se va dispune înaintarea cauzei Judecătoriei Vâlcea.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanții și, domiciliați în Rm.V,-, -.A,.2, jud.V și pârâta PRIMĂRIA MUNICIPIULUI RM., în sarcina JUDECĂTORIEI RM. V și dispune înaintarea cauzei spre soluționare.
Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 25 martie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.
Grefier,
Red.
TC/4 ex.
26.03.2009
Președinte:Gina AchimJudecători:Gina Achim