Conflict de competență - contencios administrativ. Sentința 24/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
SENTINȚA NR. 24CNC
ȘEDINȚA DIN CAMERA DE CONSILIU DE - 2008
COMPLETUL DIN:
PREȘEDINTE: Doina Ungureanu JUDECĂTOR
GREFIER - - -
XXX
S-a luat în examinare conflictul de competență ivit între Secția Civilă și Contencios Administrativ și Fiscal, privind recursul formulat de reclamantul G împotriva sentinței 12899/09.10.2007, pronunțată în dosarul nr- al Judecătoriei Craiova, în contradictoriu cu pârâta DGFP D-
Procedura legal îndeplinită fără citarea părților.
S-a prezentat referatul cauzei de către grefier după care, Curtea constatând cauza în stare de judecată, a trecut la deliberări.
CURTEA
Asupra conflictului negativ de competență:
Prin cererea introdusă la data de 03.08.2007, Gaf ormulat contestație la executare în contradictoriu cu intimatul ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE COMUNALĂ NR.1 C Secția Civilă a Judecătoriei Craiovaa respins contestației la executare prin nr. 12899/09.10.2007 împotriva căreia s-a formulat recurs de către recurentul G. Recursul a fost înregistrat la Secția Civilă a Tribunalului Dolj care a pus în discuției competența materială a Secției iar prin încheierea din 31.01.2008 și a dispus scoaterea cauzei de pe rol și înaintarea acesteia spre competentă soluționare Secției de Contencios - Administrativ și Fiscal a Tribunalului Dolj.
Tribunalul Dolj Secția Contencios Administrativ și Fiscal prin decizia nr. 235 din 5.03.2008, stată în dosarul nr- a admis excepția necompetenței materiale a Secției de Contencios Administrativ și Fiscal a Tribunalului Dolj.
A declinat competența de soluționare a cauzei ce privește pe recurent G împotriva sentinței civile nr. 12899/09.10.2007 pronunțată în dosarul nr- de Judecătoria Craiova în contradictoriu cu intimat DGFP D- C în favoarea Secției Civile a Tribunalului Dolj.
A constatat ivit conflict negativ de competență și a înaintată cauza Curții de Apel Craiova - Secției - Contencios Administrativ și Fiscal în vederea pronunțării regulatorului de competență.
Pentru a hotărî astfel s-a reținut natura litigiului ca fiind una de contencios fiscal, ținând seama de raporturile juridice deduse judecății și care vizează aspecte de drept fiscal.
S-a avut în vedere și recursul în interesul legii soluționat prin Decizia nr. XV/5.02.2007 de Înalta Curte de Casație și Justiție, existând o perfectă analogie juridică față de contestațiile la executare în materie comercială ce au făcut obiectul acestei decizii.
Astfel și în situația contestațiilor la executare întemeiate pe Codul d e procedură fiscală trebuie luate în considerare principiul specializării instanței, natura litigiului și posibilitatea invocării pe această cale a unor apărări de fond de drept fiscal.
Secția de Contencios Administrativ și Fiscal a invocat din oficiu excepția necompetenței materiale în soluționarea recursului formulat împotriva cauzei având ca obiect contestație la executare, reținând natura civilă a litigiului dedus judecății.
Pentru a determina instanța competentă să soluționeze o astfel de cauză devin incidente dispoz. art. 172 și următorul Cod Procedură Fiscală coroborate cu art. 373 și 400 Cod pr. Civilă care stabilesc că judecătoria este instanța competentă să soluționeze un astfel de litigiu, instanța cu plenitudine de competență în materie civilă. Recursul îndreptat împotriva hotărârii pronunțată într-o cauză având obiect contestație la executare va fi soluționat de secția civilă a tribunalului, competență justificată de natura civilă a litigiului și calitatea de instanță de control a tribunalului în materie civilă.
În ce privește secția de contencios administrativ și fiscal a tribunalului, în temeiul art. 2 pct. 1 lit. d Cod pr. Civilă și art. 218 alin. 2 Cod Procedură Fiscală, este instanță de drept comun privind cererile în materia contenciosului administrativ și cererile în materie fiscală, fiind în mod excepțional instanță de control în materie contravențională. Principiul specializării își găsește pe deplin aplicabilitatea în soluționarea cererilor adresate în primă instanță secției de contencios administrativ și fiscal, litigii în cadrul cărora sunt analizate probleme de fond în materie fiscală.
Referitor la recursul promovat împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorie în materia contestațiilor la executare, nu poate fi primită calificarea naturii litigiului dată de Secția Civilă a Tribunalului Dolj, justificată de posibilitatea invocării pe această cale a unor apărări de fond de drept fiscal. Astfel, art. 399 alin. 3 Cod pr. Civilă stabilește că în cazul în care executarea silită se face în temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instanță judecătorească, se pot invoca în contestația la executare apărări de fond împotriva titlului, dacă legea nu prevede în acest scop o altă cale de atac. În materie fiscală, Codul d e Procedură Fiscală la art. 205-218 și Legea 554/2004 instituie o competență specială de verificare a legalității actelor administrativ-fiscale, stabilind căi de atac specifice în această materie, aspect care face inadmisibilă invocarea unor apărări de fond de drept fiscal în cadrul unei contestații la executare. Astfel de apărări nu pot fi invocate și analizate decât în procedura reglementată de legea 554/2004, în mod direct, de instanța de contencios administrativ și fiscal, realizându-se astfel principiul specializării instanței.
Constatându-se ivit conflict negativ de competență în sensul art. 20 pct. 2 Cod pr. Civilă, se va înainta cauza Curții de Apel Craiova - Secției de Contencios -Administrativ și Fiscal în vederea soluționării.
Curtea de Apel Craiova Secția Contencios Administrativ și Fiscal a înregistrat dosarul sub nr-.
Din probele administrate în cauză se rețin următoarele:
Reclamantul a formulat contestație împotriva titlului executoriu nr. - din 12.06.2007, emis de DGFP D/Administrația Finanțelor Publice a Municipiului
In adresa emisă de ANAF s-a comunicat reclamantului că împotriva titlurilor executorii, a căror anulare o solicită, poate formula contestație la instanța judecătorească competentă.
Titlu executoriu emis de C emis de aceeași instituție vizează creanțe bugetare pe care reclamanta le-ar avea de plată la bugetul statului.
Acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 1 din Legea nr. 554/2004 apreciindu-se că actele contestate ar fi acte administrative.
Legea nr. 554/2004 dă posibilitatea oricărei persoane, care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, să se adreseze instanței.
Tot legea definește atât actul administrativ și noțiunea de autoritate publică.
Aceste dispoziții, însă, nu se aplică decât actelor administrative, astfel cum sunt ele definite prin lege.
Actele administrative nu pot fi confundate cu actele de executare sau actele administrativ fiscale, cărora li se aplică dispozițiile altor legi, respectiv Codul d e procedură fiscală și Codul d e procedură civilă.
De altfel, în adresa înaintată de ANAF, reclamantei, i s- comunicat faptul că împotriva titlului executoriu și a procesului verbal de sechestru poate formula contestație la executare.
In această materie, dispozițiile Codului d procedură civilă se întregesc cu dispozițiile Codului d e procedură fiscală.
Art. 399 Cod procedură civilă, prevede posibilitatea contestației la executare, iar art. 400 Cod procedură civilă stabilește competența de soluționare a contestației la executare în favoarea instanței de executare.
In domeniul creanțelor fiscale, art. 168 alin. 1 din Codul d e procedură fiscală a prevăzut posibilitatea contestației împotriva oricărui act de executare fiscală, iar alin. 3 face referire la instanța judecătorească competentă, respectiv la regulile de drept comun, instanța de executare a creanței fiscale.
Art. 169 și art. 170 Codul d e procedură fiscală au reglementat termenul de introducere al acestei contestații la executare și procedura ce va fi urmată, față de dispozițiile Codului d procedură civilă.
Apreciind că actele contestate sunt titluri executorii și plecând de la dispozițiile legale invocate, se constată că cererea nu este admisibilă pe calea contenciosului administrativ, ci sunt aplicabile dispozițiile Codului d e procedură fiscală care instituie contestația la executare la instanța judecătorească competentă, care nu este cea de contencios administrativ.
Titlurile executorii nu trebuiesc confundate cu titlurile de creanță sau cu actele administrativ fiscale.
In Codul d procedură fiscală, în art. 174 s-a prevăzut posibilitatea contestării titlurilor de creanță sau actelor administrativ fiscale, deci acestea pot fi contestate în cadrul unei alte proceduri, respectiv prin parcurgerea procedurii prealabile a contestației, în funcție de valoare, la organele fiscale competente constituite la nivel central sau direcțiilor generale.
In acest caz, în mod expres, Codul d procedură fiscală, în art. 187, prevăzut posibilitatea atacării deciziei emise în soluționarea contestației la instanța judecătorească de contencios administrativ competentă.
Prin urmare, atunci când legiuitorul a dorit ca instanța de contencios administrativ să fie competentă, a prevăzut în mod expres acest lucru, iar în cazul art. 168 din Codul d e procedură fiscală se face trimitere la instanța judecătorească competentă, ceea ce presupune instanța de drept comun, care, în cazul contestației la executare, este, potrivit art. 400 Cod procedură civilă, instanța de executare.
De aceea va fi declinată competența în favoarea Judecătoriei Craiova, în baza art. 158 Cod procedură civilă, fiind instanța competentă să soluționeze contestația la executare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul G împotriva sentinței 12899/09.10.2007, pronunțată în dosarul nr- al Judecătoriei Craiova, în contradictoriu cu pârâta DGFP D- C, în favoarea Judecătoriei Craiova.
Cu recurs.
Pronunțată în ședința publică de la 25 Aprilie 2008.
Președinte, |
Grefier, |
Judecători:Doina Ungureanu
