Conflict de competență - contencios administrativ. Sentința 25/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SecȚia de contencios Administrativ și Fiscal
SENTINȚA NR. 25/ DOSAR NR-
Ședința publică din data de 18 februarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Clara Elena Ciapă judecător
- - - - judecător
Grefier - - -
Pe rol fiind soluționarea conflictului negativ de competență ivit între Judecătoria Brașov și Tribunalul Brașov, privind soluționarea dosarului nr-.
Fără citarea părților.
CURTEA,
Asupra conflictului negativ de competență:
Constată că la data de 7.02.2008 Tribunalul Brașov - Secția Comercială și de Contencios Administrativ și Fiscal a sesizat Curtea de APEL BRAȘOV - Secția Contencios Administrativ și Fiscal cu soluționarea conflictului negativ de competență ivit între: Tribunalul Brașov și Judecătoria Brașov.
În baza prevederilor art.21 Cod procedură civilă instanța sesizată cu conflictul de competență urmează a pronunța un regulator de competență în urma verificării actelor și lucrărilor dosarului.
Așa fiind, se constată că la data de: 21.03.2007, reclamanta a chemat în judecată pe pârâta Administrația Finanțelor Publice formulând contestația la executare prin care a solicitat următoarele:
- anularea titlului executoriu nr.38/28.02.2007 și pe cale de consecință a formelor de executare îndeplinite pentru executarea acestuia;
- suspendarea executării silite până la soluționarea definitivă a prezentei contestații;
- cheltuieli de judecată.
Acțiunea reclamantei a format obiectul dosarului nr- al Judecătoriei Brașov.
În acest dosar instanța sesizată a pronunțat sentința civilă nr.806/27.07.2007, prin care s-a admis excepția de necompetență materială a Judecătoriei Brașov invocată din oficiu și în consecință a declinat competența materială de soluționare a cauzei - cerere formulată de contestatoarea în contradictoriu cu Administrația Finanțelor Publice - în favoarea Tribunalului Brașov.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut în fapt și în drept următoarele:
Potrivit art.169 alin.3 Cod procedură fiscală, contestația la executare poate avea ca obiect și titlul executoriu în temeiul căruia a fost pornită executarea, însă numai în situația în care titlul nu este o hotărâre dată de o instanță judecătorească sau un alt organ jurisdicțional, și dacă pentru contestarea lui nu există o altă procedură prevăzută de lege.
Codul d e procedură fiscală reglementează în art.175 și urm. însă, o procedură specială pentru soluționarea contestațiilor împotriva actelor de control sau de impunere emise de organele Ministerului Finanțelor.
Având în vedere că prin acțiunea formulată, contestatoarea invocă apărări de fond împotriva titlului executoriu, - modul greșit în care au fost calculate obligațiile către bugetul asigurărilor sociale de stat, achitarea unor debite restante anterior emiterii titlului executoriu - ce pun în discuție valabilitatea deciziilor de impunere prin care au fost stabilite respectivele sume, instanța apreciază ca fiind întemeiată această excepție urmând aoa dmite.
O asemenea prevedere, a decis Curtea Constituțională, nu constituie o îngrădire a liberului acces la justiție, de vreme ce partea interesată poate folosi apărările sale, în una sau alta din căile de atac pe care le are la dispoziție. Întrucât accesul liber la justiție, ca de altfel orice drept fundamental, consacrat ca atare de constituție, are caracter legitim numai în măsura în care este exercitat cu bună credință, în limite rezonabile, cu respectarea drepturilor și intereselor în egală măsură ocrotite celorlalte subiecte de drept, stabilirea de către legiuitor a acestor limite nu aduce nici o îngrădire dreptului în sine (decizia nr.454/2003, publicată în Of.nr.926 din 23.12.2003 ).
Pentru stabilirea instanței competente se vor avea în vedere prevederile art.2 pct.1 lit. c Cod procedură civilă, potrivit cărora, în materia contenciosului administrativ, tribunalele sunt instanțe de drept comun, întrucât soluționează toate procesele și cererile în afara celor date în competența altor instanțe.
Ca urmare a acestei sentințe, cauza a fost înaintată la Tribunalul Brașov și a fost înregistrată sub nr- la Secția Comercială și de Contencios Administrativ.
În acest dosar intimata B, pentru Administrația Finanțelor Publice, a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția necompetenței materiale a Tribunalului Brașov - Secția Comercială și de Contencios Administrativ (fila 5 dos. nr-).
Tribunalul Brașov, asupra acestei excepții s-a pronunțat prin sentința civilă nr.135/AF/30.10.2007, în sensul că:
A admis excepția necompetenței materiale a Tribunalului Brașov.
A declinat în favoarea Judecătoriei Brașov competența de soluționare a contestației la executare formulată de contestatoarea cu sediul în com.,-,.26, județ. B în contradictoriu cu intimata Administrația Finanțelor Publice, cu sediul în com.,-, județ.
A constatat existența conflictului negativ de competență și a trimis cauza Curții de APEL BRAȘOV pentru soluționarea acestuia.
Pentru a se pronunța astfel Tribunalul Brașova reținut în fapt și în drept pe excepție următoarele:
Cererea introductivă de instanță este incontestabil o contestație la executare formulată împotriva unui titlu executoriu emis de un organ administrativ fiscal.
Potrivit art.400 alin.2 Cod procedură civilă contestația care vizează un titlu executoriu ce nu emană de la un organ de jurisdicție (sintagmă care include instanțele de judecată) competența de soluționare aparține instanței de executare, care potrivit art.373 alin.2 este judecătoria în circumscripția căreia se face executarea.
Aceste dispoziții sunt reluate și de Codul d e procedură fiscală adoptat prin nr.OG92/2003 conform art.169 și următoarele, legea specială necondiționând dispozițiile derogatorii de la dreptul comun.
Ca urmare atât contestația la executare propriu-zisă cât și contestația la titlu sunt potrivit art.400 Cod procedură civilă de competența instanței de executare, respectiv Judecătoria Brașov.
Totodată, în cauză sunt aplicabile prevederile art.399 alin.3 Cod procedură civilă în care se arată că în cazul în care executarea silită se face în temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instanță judecătorească, se pot invoca în contestația la executare apărări de fond împotriva titlului executoriu, dacă legea nu prevede în acest scop o altă cale de atac.
Ori, Codul d e procedură fiscală care este o lege specială, nu poate prevede o altă cale de atac, motiv pentru care în cauză sunt aplicabile, în material contestației la executare prevederile art.400 alin.2 teza finală, combinat cu art.399 alin.3 Cod procedură fiscală raportat la art.373 alin.2 care precizează instanța de executare.
Argumentul că potrivit art.2 pct.1 lit.c Cod procedură civilă tribunalele sunt instanțe de drept comun în materia contenciosului administrativ nu este întemeiată, deoarece executarea silită reprezintă teza finală a procesului civil, cuprinsă în Cartea V a Codului d e procedură civilă, după reglementarea tuturor căilor de atac ordinare și extraordinare pe când competența după materie a instanțelor judecătorești este prevăzută de Cartea I și este distinctă, fiind inadmisibilă confuzia între cererile introductive de instanță propriu-zise și contestația la executare.
Pentru aceste considerente, Tribunalul a admis excepția de necompetență materială invocată din oficiu, a constatat conflict negativ de competență și a înaintat dosarul cauzei Curții de APEL BRAȘOV în vederea emiterii regulatorului de competență în conformitate cu prevederile art.21 Cod procedură civilă.
Așa fiind, Tribunalul Brașova sesizat Curtea de APEL BRAȘOV cu conflictul negativ de competență materială pentru soluționarea acestuia.
Cererea de sesizare a curții cu soluționare de către Curtea de APEL BRAȘOVa conflictului negativ ivit între Tribunalul Brașov și Judecătoria Brașova format obiectul dosarului nr-.
În cauză părțile au fost legal citate dar nici una dintre acestea nu a formulat vreun punct de vedere, astfel încât instanța se va pronunța în baza actelor de la dosar și a prevederilor legale.
În baza art.20 alin.1 și 2 și art.20 alin.5 Cod procedură civilă, curtea sesizată cu soluționarea conflictului negativ de competență constată că:
Obiectul acțiunii reclamantei este de fapt o contestație la executare împotriva titlului executoriu emis de pârâta Administrația Finanțelor Publice - nr.-, și a solicitat anularea acestuia și a formelor de executare îndeplinite pentru executarea acestuia; suspendarea executării silite până la soluționarea definitivă a acestei contestații și cu cheltuieli de judecată.
Verificând titlul executoriu contestat (3 dosar inițial) se constată că de fapt acest act nu reprezintă un act administrativ supus analizei pe fond pe calea contenciosului administrativ, ci el este emis în baza competenței organului fiscal respectiv în baza nr.OG92/2003, privind Codul d e procedură fiscală.
Așa cum este formulată contestația de către ea reprezintă o contestație la executarea căreia îi sunt aplicabile prevederile art.400 alin.2 Cod procedură civilă.
Conform art.373 alin.2 Cod procedură civilă competența soluționării contestației la executare revine judecătoriei din circumscripția căreia se face executarea, în speță, Judecătoria Brașov, ca instanță de executare a titlului în discuție.
Văzând dispozițiile art.399 alin.3 Cod procedură civilă și art.400 alin.2 Cod procedură civilă raportat la art.373 alin.2 Cod procedură civilă, rezultă că în cauză instanța competentă să soluționeze contestația la executare formulată este Judecătoria Brașov.
Nu se pot reține ca fiind aplicabile în cauză, dispozițiile art.2 pct.1 lit.c Cod procedură civilă, deoarece nu se contestă un titlu, o hotărâre judecătorească de contencios administrativ, încât să revină competența materială de soluționare a cauzei Tribunalului Brașov.
Astfel că, se reține că în mod corect a apreciat Tribunalul Brașov asupra excepției necompetenței materiale invocată de B pentru Administrația Finanțelor Publice și că de fapt instanța competentă este Judecătoria Brașov, și nu Tribunalul Brașov.
În concluzie, Curtea stabilește că instanța competentă să soluționeze contestația la executare formulată de este Judecătoria Brașov sens în care i se va înainta dosarul spre soluționare acesteia.
Se vor înlătura argumentele instanței sesizate inițial în sensul că aceasta nu este competentă material să soluționeze cauza, reținând că apărările de fond împotriva titlului executoriu care nu este emis de o instanță judecătorească se pot face conform art.399 alin.3 Cod procedură civilă de Judecătoria Brașov - ca instanță de executare.
Ca atare în mod corect a soluționat Tribunalul Brașov excepția necompetenței materiale, declinând cauza spre soluționare Judecătoriei Brașov.
Văzând dispozițiile art.20 alin.5 Cod procedură civilă și față de considerentele de drept și de fapt expuse instanța va constata și va stabili competența materială de soluționare a cauzei având ca obiect contestație la executare în favoarea Judecătoriei Brașov căreia i se va înainta dosarul spre soluționare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Stabilește competența de soluționare în fond a cererii formulată de contestatoarea, cu sediul în,-,.26, județul B, în contradictoriu cu pârâta Administrația Finanțelor Publice, cu sediul în,-, județ. B, având ca obiect contestație la executare în favoarea Judecătoriei Brașov.
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința camerei de consiliu și citită în ședință publică, astăzi 18 februarie 2008.
Președinte, JUDECĂTOR 2: Maria Ioniche
pentru - - -, - -
aflată în concediu, semnează
Vicepreședintele Instanței
Grefier,
- -
Red. /22.02.2008
Tehnored. / 11.03.2008 / 4 ex.
Președinte:Clara Elena CiapăJudecători:Clara Elena Ciapă, Maria Ioniche
