Conflict de competență - contencios administrativ. Sentința 32/2009. Curtea de Apel Pitesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PITEȘTI

SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR NR- SENTINȚA NR. 32/F-CC

Ședința Camerei de Consiliu din 13 Mai 2009

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Corina Georgeta Nuță judecător

- - - grefier

S-a luat în examinare pentru soluționare conflictul negativ de competență ivit în cauza ce privește pe reclamanta - SRL cu sediul în Pitești, b-dul --.A,.3,.11, județul A, și pe pârâta PRIMĂRIA MUNICIPIULUI B-DIRECȚIA GENERALĂ ECONOMICĂ cu sediul în B,b-dul - -, nr.47, sector 5.

La apelul nominal făcut în ședința camerei de consiliu nu au răspuns părțile.

Procedura legal îndeplinită fără citarea părților.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Curtea, față de actele de la dosar, reține cauza pentru pronunțarea regulatorului de competență.

CURTEA

Asupra conflictului negativ de competență constată:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Argeș sub nr- la data de 02.04.2008, reclamanta a formulat contestație împotriva titlului executoriu nr. 3 /11.03.2008 și a somației nr. 3 /11.03.2008 emise de pârâta PRIMĂRIA MUNICIPIULUI B, solicitând anularea celor două acte fiscale și exonerarea sa de plata sumei de 9.605 lei, precum și suspendarea executării titlului executoriu nr. 3 /11.03.2008 până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei.

În motivarea contestației, reclamanta a arătat că, în calitate de investitor și în baza Autorizației de Construire nr. 10 F/25.04.2000 emisă de Primăria Municipiului B, a efectuat lucrări de construcție pentru un imobil situat în B,-, Sector 6, proprietatea d-nei. La data de 11.11.2004 s-a întocmit procesul-verbal nr. 1 de recepție la terminarea lucrărilor, înregistrat la către Primăria Sectorului 6 B sub nr. 64.295/12.11.2004. Deși a respectat întocmai obligațiile ce îi reveneau în calitate de investitor, Primăria Mun. B i-a comunicat un titlu executoriu privind majorări și penalități de întârziere calculate pentru perioadele 05.10.2003 - 27.12.2007 și 01.11.2003 - 31.12.2005. Lucrările au fost executate conform autorizației de construire emise, așa cum rezultă din procesul-verbal de recepție la terminarea lucrărilor.

Reclamanta a mai arătat că, având în vedere dispozițiile legale ce guvernează materia executării silite a creanțelor bugetare, se află în fața unei pagube iminente ce îi va fi creată prin reținerea în mod nelegal a sumei de 9.605 lei.

Cererea a fost întemeiată în drept pe dispoz. art. 172-173.proc.fisc. și art. 14 și art. 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.

La data de 15.09.2008 reclamanta și-a completat cererea de chemare în judecată în sensul că a solicitat și restituirea sumei de 7.167 lei pe care a achitat-o la data de 27.12.2007 către Primăria Municipiului B - Direcția Generală Economică, această sumă reprezentând o plată nedatorată.

Prin sentința civilă nr. 431/CA din 15.09.2008, Tribunalul Argeș - Secția civilă - Complet specializat pentru contencios administrativ și fiscal a declinat competența materială de soluționarea a cauzei în favoarea Judecătoriei Pitești.

În motivarea hotărârii, Tribunalul a reținut incidența dispoz. art. 172 alin. 4.proc.fisc. conform cărora contestația la executare silită se introduce la instanța judecătorească competentă, precum și Decizia nr. XIV/05.02.2007, pronunțată în recurs în interesul legii, prin care Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că judecătoria în circumscripția căreia se face executarea este competentă să judece atât contestația formulată împotriva executării silite înseși, a unui act sau măsuri de executare, a refuzului organelor de executare fiscală de a îndeplini un act de executare în condițiile legii, cât și contestația formulată împotriva titlului executoriu în temeiul căruia a fost pornită executarea, în cazul în care acest titlu nu este o hotărâre dată la o instanță judecătorească sau de un alt organ jurisdicțional, dacă pentru contestarea lui nu există o altă procedură prevăzută de lege.

Prin sentința nr. 2848/31.03.2009, Judecătoria Pitești a admis excepția necompetenței sale materiale, invocată din oficiu, și a declinat competența la Tribunalul Argeș - Secția civilă - Complet specializat pentru contencios administrativ și fiscal.

Judecătoria a reținut că, potrivit cererii de chemare în judecată, pretenția dedusă judecății este întemeiată pe prevederile Legii nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, anume art. 14 și art. 15. Reclamanta, conform art. 112 pct. 4.proc.civ, a precizat fără echivoc motivele de drept în limitele cărora a înțeles să fie judecată cererea sa. Schimbarea acestor limite de către instanța de judecată aduce atingere principiului disponibilității, chiar dacă instanța nu este ținută de temeiul juridic invocat de reclamantă. Ca atare, dintre cele două principii se va da prioritate principiului disponibilității, acest principiu fiind de esența procesului civil. De asemenea, literatura de specialitate a arătat că regula novit curia nu este de natură să conducă la soluția că judecătorul ar putea să schimbe cauza cererii de chemare în judecată, deoarece prin această regulă se înțelege faptul că judecătorul nu este ținut de textul de lege indicat de parte, ci el trebuie să aplice acel text de lege care corespunde situației de fapt calificată juridic de către parte. Așadar, calificarea juridică a situației de fapt și aplicarea textului de lege sunt două operațiuni distincte. Din cererea de chemare în judecată rezultă cu certitudine că temeiul juridic al acestei cereri este contenciosul administrativ, întemeiat pe prevederile Legii nr. 554/2004. De altfel, acțiunea a fost calificată la data înregistrării pe rolul Tribunalului Argeș drept "suspendare executare act administrativ ".

Judecătoria a mai reținut incidența dispoz. art. 10 din Legea 554/2004.

Examinând cererea reclamantei, Curtea constată că soluționarea acesteia revine în mod competent Judecătoriei Pitești.

Cererea de chemare în judecată prin care s-a cerut instanței să anuleze titlul executoriu privind o creanță fiscală și somația de plată emisă în baza respectivului titlu, a fost întemeiată în drept de către reclamantă pe dispoz. art. 172 și 173.proc.fisc. care reglementează contestația la executare silită.

Prin urmare, calificarea juridică dată de Tribunal cererii de chemare în judecată ca fiind o contestație la executare silită a corespuns voinței părții reclamante și este corectă. O astfel de cerere de chemare în judecată revine spre competentă soluționare Judecătoriei în circumscripția căreia se face executarea silită, potrivit art. 172 și art. 2 alin. 3.proc.fisc. raportat la art.373 proc.civ. respectiv potrivit dispozițiilor Deciziei nr. 14/2007 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secțiile Unite.

În ce privește suspendarea executării titlului executoriu, acesta este în mod evident un accesoriu al contestației la executare silită. Având expuse motivele de fapt și de drept ale cererii principale, precum și motivele de fapt ale cererii accesorii, Tribunalul a fost în măsură să dea o corectă calificare juridică cererii de suspendare ca fiind o cerere accesorie contestației la executare silită, iar nu o cerere de suspendare a unor acte administrative unilaterale care nu sunt titluri executorii.

Faptul că, în stabilirea naturii juridice a cererii de chemare în judecată în ansamblu cu care a fost învestit, Tribunalul nu a reținut ca fiind determinantă pentru competența sa invocarea art. 14 și 15 din Legea nr. 554/2004 de către reclamantă, nu valorează schimbare a cauzei cererii de chemare în judecată și nu încalcă întru nimic principiul disponibilității procesului civil.

Cererea respectivă este o cerere accesorie cererii de anulare a actelor de executare silită, deci contestației la executare, și revine Judecătoriei obligația de proceda conform art. 129 alin. 4.proc.civ. pentru a stabili posibilitatea și măsura soluționării unei astfel de cereri de suspendare în raport de temeiurile de drept invocate de reclamantă sau de cele ale Codului d e procedură fiscală și ale celui de procedură civilă.

Pe de altă parte, Curtea constată că Judecătoria a subordonat cererii de suspendare întreaga cerere de chemare în judecată, înfrângând ea însăși dreptul părții reclamante de a dispune asupra cererii sale. Astfel, fără să motiveze înlăturarea dispoz. art. 172-173.proc.fisc. invocate de reclamantă și fără să disjungă capătul de cerere privind suspendarea executării titlului executoriu, Judecătoria a făcut o greșită calificare juridică a cererii de chemare în judecată în întregul ei.

Pentru cele expuse, Curtea va stabili că cererea reclamantei este de competența Judecătoriei Pitești, ca instanță de executare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

În baza art. 22.proc.civ, tabilește competența materială de soluționare a cauzei privind pe reclamanta - SRL cu sediul în Pitești, b-dul --.A,.3,.11, județul A, și pe pârâta PRIMĂRIA MUNICIPIULUI B-DIRECȚIA GENERALĂ ECONOMICĂ cu sediul în B,b-dul - -, nr.47, sector 5, în favoarea JUDECĂTORIEI PITEȘTI.

Cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 13 mai 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.

PREȘEDINTE: Corina Georgeta Nuță

-

Grefier,

Red.

4ex/13.05.2009

Președinte:Corina Georgeta Nuță
Judecători:Corina Georgeta Nuță, Magdalena Molea

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Conflict de competență - contencios administrativ. Sentința 32/2009. Curtea de Apel Pitesti