Conflict de competență - contencios administrativ. Încheierea 33/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA OPERATOR 2928
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr- - 04.07.2008
ÎNCHEIEREA CIVILĂ NR.33
Ședința Camerei de Consiliu de la 13 10 2008
PREȘEDINTE: Mircea Ionel Chiu
GREFIER:- -
S-a luat în examinare acțiunea în Contencios administrativ și fiscal privind pe
reclamant în contradictoriu cu pârât SERVICIUL PT. APLICAREA L 3. având ca obiect conflict de competență
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reclamantul asistat de avocat, lipsă fiind pârâta
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se constată depusă la dosar prin serviciul registratură al instanței la data de 18.10.2008, precizări din partea reclamantului.
Reprezentantul reclamantului arată că potrivit dispozițiilor art. 1 alin 1 din HG 161 raportat la art. 3 Cod procedură civilă nici una dintre cele două instanțe - Judecătorie și Tribunal nu sunt competente în soluționarea prezentei cereri,ci competența de soluționare a cererii revine Curții de Apel Timișoara.
CU R T EA
Deliberând asupra cererii de față, instanța reține următoarele.
Prin cererea înregistrată inițial pe rolul Tribunalului Timiș sub nr- din 24.01.2008, reclamantul a solicitat instanței în contradictoriu cu pârâta AUTORITATEA NAȚIONALA PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR- SERVICIUL PENTRU APLICAREA LEGII NR. 3.- COMPARTIMENTUL DE SPECIALITATE JURIDICĂ DIN CADRUL CANCELARIEI PRIMULUI MINISTRU, ca prin hotărârea ce o va pronunța să oblige pârâta la plata în numerar a sumei de 264.598,96 lei, reprezentând 40% din suma totală de -,40 lei stabilită cu titlu de despăgubire prin Hotărârea nr. 155/24.10.2006 a Instituției Prefectului T - Comisia Județeana pentru Aplicarea Prevederilor Legii nr. 3. cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat ca prin Hotărârea nr. 155/24.10.2006 a Instituției Prefectului Județului T - Comisia Județeană pentru Aplicarea Prevederilor Legii nr. 3. s-a aprobat acordarea sumei de 661.497,40 lei stabilita cu titlu de despăgubire reclamantului și tatălui sau decedat, în calitate de moștenitori ai numitului, pentru bunurile deținute de acesta în orașul Chișinău,--13, în baza art.8 alin.2 din Legea nr. 3. iar conform Hotărârii nr. 1152/24.10.2006 a Instituției Prefectului Județului T - Comisia Județeană pentru Aplicarea Prevederilor Legii nr.3. se aproba acordarea sumei de -,34 lei cu titlu de despăgubire.
Reclamantul mai arată că termenul limită pentru plata a 40% din suma de -,40 lei stabilită cu titlu de despăgubire a fost 24.10.2007 și ca nici până în prezent nu a primit aceasta sumă.
In drept art.8 alin.1 din Legea nr.554/2004 si art.2 alin.1, lit. d CPC.
Deși legal citata pârâta nu a formulat întâmpinare.
Prin Sentința Civilă nr.344/CA din 26.03.2008 pronunțată în dosarul nr- a Tribunalului Timiș, a fost admisă excepția necompetenței materiale a instanței și s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Timișoara, reținând ca obiectul acțiunii reclamantului îl constituie pretenții civile de până la 100.000 lei.
Cauza a fost reînregistrată pe rolul Judecătoriei Timișoara sub nr- din 10.04.2008.
La termenul de judecata din data de 29.05.2008, instanța a invocat din oficiu excepția de necompetenta materiala si a rămas in pronunțare asupra acestei excepții.
Conform disp.art.1 alin.1 din Legea nr.554/2004 a contenciosului administrativ, orice persoana care se considera vătămată într-un drept al sau ori intr-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul poate fi atât privat cât și public.
Art.8 alin.1 din aceeași lege prevede ca persoana vătămata într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral, nemulțumită de răspunsul primit la plângerea prealabila sau care nu a primit niciun răspuns în termenul prevăzut la art.2 alin.1, lit. h), poate sesiza instanța de contencios administrativ competenta, pentru a solicita anularea în tot sau în parte a actului, repararea pagubei cauzate și, eventual, reparații pentru daune morale. De asemenea se poate adresa instanței de contencios administrativ și cel care se consideră vătămat intr-un drept sau interes legitim al sau prin nesoluționarea în termen sau prin refuzul nejustificat de soluționare a unei cereri, precum și prin refuzul de efectuare a unei anumite operațiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului sau interesului legitim.
Instanța apreciază ca acțiunea reclamantului se încadrează în aceste prevederi legale, deoarece acesta chiar în acțiunea formulată arată că pârâta nu a răspuns adresei sale privind diferența de despăgubire ce i se cuvine, reclamantul solicitând prin prezenta acțiune recunoașterea dreptului și a interesului sau legitim de către pârâtă, precum și repararea pagubei ce i-a fost cauzată prin refuzul nejustificat de soluționare a cererii sale, pe care așa cum arata în acțiune, a adresat-o pârâtei.
Drept urmare față de cele arătate mai sus, instanța văzând prev.art.2 lit. d) CPC, a admis excepția de necompetenta materială a judecătoriei, și a declinat competenta de soluționare a cauzei in favoarea Tribunalului Timiș, Secția Comerciala și de Contencios Administrativ.
de prev.art.20 pct.2 si art.22 alin.2 si alin.5 CPC, instanța a constatat ivit conflictul negativ de competență și a dispus sesizarea Curții de Apel Timișoara pentru soluționarea acestuia, unde a fost înregistrată la data de 04.07.2008, sub același număr.
Procedând la soluționarea conflictului negativ de competență, ivit între Judecătoria Timișoara și Tribunalul Timiș, Curtea constată că Judecătoria Timișoara este instanța competentă să soluționeze cauza dedusă judecății, având în vedere următoarele considerente:
Prin cererea introductivă de instanță,reclamantul a solicitat obligarea pârâtei Autoritatea Națională pentru restituirea Proprietăților B să- plătească suma de 264.598,96 lei, reprezentând 40% din suma totală de 661.497,40 lei stabilită cu titlu de despăgubiri prin Hotărârea nr.155 din 24 octombrie 2006 Prefectului Județului T, Comisia Județeană pentru Aplicarea Prevederilor Legii nr. 3. cu cheltuieli de judecată. În aceste împrejurări, în cauză sunt aplicabile dispozițiile prev de art.1 pct. 1 din Codul d e procedură civilă, care prevede că Judecătoriile judecă, în prima instanță,toate procesele și cererile, în afară de cele date prin lege în competența altor instanțe, având în vedere, obiectul acțiunii și valoarea sumei pretinse și faptul că acțiunea reclamantului nu se întemeiază pe dispozițiile prev de art.1 și 8 din Legea nr. 554/2004, deoarece,acesta nu a solicitat anularea unui act administrativ și nici nu a invocat refuzul autorităților pârâte de a soluționa vreo cerere a acestuia.
Pentru aceste considerente, instanța urmează ca în conformitate cu prevederile art. 22 din Codul d e procedură civilă să stabilească competența materială în favoarea Judecătoriei Timișoara,unde va trimite dosarul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE
Stabilește competența materială a Judecătoriei Timișoara pentru soluționarea acțiunii civile formulate de reclamantul împotriva pârâtei Autoritatea Națională pentru restituirea Proprietăților B,pentru plata sumei de 264.598,96 lei.
Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare
Pronunțată în ședința publică de la 13 octombrie 2008.
PREȘEDINTE GREFIER
- - - - -
Se comunică:
Reclamantului - T-. B, etaj.1 AP.6
Pârâtei- Agenția Națională Pentru Restituirea Proprietăților- B, Calea nr. 202
Red. CM - 27.10.2008
Tehnored 27.10.2008
4 expl - emis 2 comunicări.
Președinte:Mircea Ionel ChiuJudecători:Mircea Ionel Chiu
