Conflict de competență - contencios administrativ. Sentința 33/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ,
CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR. 33/CA
Ședința publică din data de 08 Aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Adriana Gherasim
Grefier - -
Pe rol, soluționareaconflictului negativ de competențăintervenit în acțiunea, având ca obiect somație de plată - promovată de creditoarea - AUTONOMĂ JUDEJEANĂ DE -, cu sediul în C,--24, județul C, în contradictoriu cu debitorul - domiciliat în,-, județul.
Procedura este legal îndeplinită, potrivit dispozițiilor art.22 (5) din Codul d e procedură civilă.
Curtea constată dosarul în stare de judecată și rămâne în pronunțare.
CURTEA
Asupra conflictului negativ de competență de față;
Din actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele:
Prin cererea formulată la data de 19.06.2007 sub nr- pe rolul Tribunalului Constanta creditoarea - A - a solicitat instanței in contradictoriu cu debitorul emiterea ordonanței prin care debitorul sa fie somat să plătească suma de 1287,81 lei reprezentând contravaloare consum aferent perioadei martie 2004 - aprilie 2007, respectiv suma de 748,14 lei reprezentând penalități de întârziere în cuantum de 748,14 lei pentru perioada august 2003 - mai 2006, cu cheltuielile de judecată.
În motivarea cererii a susținut creditoarea că, în calitate de furnizor, în baza contractului de furnizare potabilă și preluare ape uzate și meteorice încheiat cu debitorul în calitate de utilizator, a prestat acestuia servicii a căror contravaloare nu a fost achitată.
A mai arătat creditoarea că, prezentându-se la domiciliul debitorului, reprezentații regiei au încheiat un proces-verbal de conciliere directă prin care acesta a recunoscut debitul restant și penalitățile aferente acestuia, fiind de acord ca obligația de plată în sumă de 1.329,69 lei aferentă perioadei martie 2004 - aprilie 2007 să fie novată într-o obligație exigibilă, asumându-și totodată și achitarea acesteia într-un termen de 30 de zile de la data încheierii procesului-verbal și că potrivit dispozițiilor contractuale debitorul avea obligația să efectueze plata prestațiilor efectuate de regie în termen de 15 zile de la data emiterii facturilor, în caz de întârziere urmând a fi datorate majorări de întârziere egale cu cele utilizate pentru neplata obligațiilor față de bugetul de stat.
În drept, au fost invocate OG nr.5/19.07.2001, art.969 și următoarele Cod civil, Legea nr.326/2001, Legea nr.51/2006 și art.274 din Codul d e procedură civilă.
Prin Sentința civilă nr.796 din 13.03.2008 Tribunalul Constanta - Secția comercială contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale a acestei instanțe, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecatoriei Constanta apreciind ca acesteia din urma îi revine competenta materiala in solutionarea cererii formulate de creditoarea.
Pentru a pronunța această soluție, tribunalul a reținut că, potrivit art.1 alin.2 din Legea nr.51/2006, serviciile comunitare de utilități publice denumite, servicii de utilități publice, în înțelesul legii sunt definite ca totalitatea activităților de utilitate și interes public general, desfășurate la nivelul comunelor, orașelor, municipiilor sau județelor sub conducerea, coordonarea și responsabilitatea autorităților administrației publice locale, în scopul satisfacerii cerințelor comunităților locale prin care se asigură utilitățile enumerate la lit.a-
3 al art.1 din lege prevede că serviciile de utilitate publică fac parte din sfera serviciilor publice de interes general și prezintă particularitățile enumerate la literele a-l, iar art.36 alin.1 din lege arată că raporturile juridice dintre operatori și utilizatorii serviciilor de utilitate publică sunt raporturi juridice de natură contractuală și sunt supuse normelor de drept privat.
S-a mai reținut că art.51 alin.3 din lege prevede că soluționarea litigiilor patrimoniale și nepatrimoniale legate de încheierea, executarea contractelor prevăzute de Legea nr.51/2006, precum și cele izvorâte din neplata contravalorii serviciilor furnizate/prestate este de competența instanței de contencios administrativ, iar alin.4 al art.51 din lege prevede că soluționarea litigiilor civile și de muncă izvorâte din aplicarea prezentei legi se face de instanța de judecată competentă, în condițiile legii.
Din dispozițiile legale arătate instanța a dedus că în categoria serviciilor de utilitate publică intră numai acele servicii care deservesc comunitatea. Furnizarea unor astfel de servicii către persoane fizice sau juridice nu se circumscrie dispozițiilor art.1 alin.2 și 3 din Legea nr.51/2006 deoarece nu se află în prezența unei utilități ori a unui interes general, în scopul satisfacerii comunității.
S-a apreciat că în competența instanței de contencios administrativ cad litigiile ivite între operatori și utilizatorii de servicii de utilitate publică deoarece aceste contracte se încheie de regulă cu unitățile administrative teritoriale, în baza unor achiziții publice.
Obiectul prezentei cauze vizează neplata serviciului de furnizare a apei potabile și preluarea de ape uzate de către un beneficiar - persoană fizică, care nu se încadrează în categoria serviciilor de utilitate publică și se circumscriu "litigiilor civile" în înțelesul art.51 alin.4 din Legea nr.51/2006.
Pe rolul Judecatoriei Constanța cauza a fost înregistrată la data de 07.07.2008.
Prin Sentința civilă nr.650/13.01.2009 Judecătoria Constanțaa admis, la rândul său, excepția necompetenței materiale a instanței investite după declinare, invocată din oficiu, a declinat cauza spre competentă soluționare la Tribunalul Constanța - Secția Contencios Administrativ și constatând ivit conflictul negativ de competență a înaintat dosarul Curții de APEL CONSTANȚA.
Pentru a pronunța o astfel de soluție, instanța a reținut că a fost învestită de reclamanta - - C cu o cerere privind emiterea unei somații de plată împotriva pârâtului, iar litigiul dedus judecății izvorăște din neplata contravalorii serviciilor de gospodărie comunală constând în furnizarea de către reclamantă a apei potabile și în preluarea apei uzate și meteorice de la domiciliul pârâtului, iar acesta are calitatea de utilizator, în accepțiunea art. 2 lit. h), astfel că sunt incidente dispozițiile art.51 alin.(3) din Legea nr.51/2006.
Potrivit art.51 al.3 din Legea 51/2006 " Soluționarea litigiilor patrimoniale și nepatrimoniale legate de încheierea, executarea contractelor reglementate de prezenta lege, precum și a celor izvorâte din neplata contravalorii serviciilor furnizate/prestate este de competența instanțelor de contencios administrativ și se face, cu precădere, în procedură de urgență."
Atâta timp cât textul de lege nu lasă loc nici unei interpretări în ceea ce privește competenta materială, nici judecătorul nu poate interpreta norma de procedură nici analitic, nici teleologic, aceste tipuri de interpretare fiind aplicabile doar normelor de drept material, orice altă interpretare fiind o încălcare a principiului potrivit căruia "ubi lex non distinguit nec nos distinguere debemus"
Procedând altfel, Tribunalul Constantaa făcut o interpretare analitică coroborind norme de drept material cu norme de procedură, ( norme care se interpretează însă separat) si adaugă la lege. Or, în acest fel se incalcă principiul de drept ce decurge din adagiul ˝ unde legea nu distinge nici noi nu trebuie sa distingem.˝
S-a mai arătat că modificarea ulterioară a disp.art.51 alin.3 prin OUG 13/2008 în sensul că"soluționarea litigiilor contractuale dintre operator și utilizator, inclusiv a celor izvorâte din neplata contravalorii serviciilor furnizate/prestate,se realizează de instanțele competente potrivit legii și se judecă în procedură de urgență. Cererea se introduce la instanțele de judecată în a căror competență teritorială se află domiciliul/sediul utilizatorului"nu are nici o relevanță in cauză atâta timp cât, la data sesizării, instanța de contencios administrativ era competentă, norma de procedură fiind de imediată aplicare si neretroactivând.
Constatându-se că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art.725 din Codul d e procedură civilă, s-a apreciat că instanța de contencios administrativ este competentă să soluționeze litigiul.
Analizând cauza sub aspectul competenței materiale, Curtea constată că obiectul cererii deduse judecății privește emiterea unei somații de plată împotriva pârâtului pentru sume ce reprezintă contravaloarea serviciilor de gospodărie comunală constând în furnizarea de către creditoare a apei potabile și în preluarea apei uzate de la domiciliul debitorului, penalități de întârziere și cheltuieli de judecată.
Cererea de chemare în judecată a fost formulată de creditoarea - - C la data de 19.06.2007, dată la care erau în vigoare prevederile 51 din Legea nr. 51/2006, în care se stipula fără echivoc asupra competenței materiale de soluționare a cauzelor izvorâte din neplata contravalorii serviciilor furnizate/prestate în virtutea contractelor reglementate de legea respectivă în favoarea instanțelor de contencios administrativ.
Litigiul asupra căruia s-a ivit conflictul negativ de competență a izvorât ca urmare a neexecutării obligațiilor contractuale de către debitorul, izvorul obligațiilor constituindu-l convenția de prestări servicii de utilitate publică, respectiv furnizare potabilă și preluare ape uzate și meteorice, încheiată sub nr. la dat de 21.03.2007 cu creditoarea - -
Fiind vorba de pretenții rezultate dintr-un contract reglementat de Legea nr. 51/2006, competența de soluționare a cauzei aparține instanțelor prevăzute expres în norma specială, raportat de momentul formulării cererii de chemare în judecată, iar modificările ulterioare ale legii în privința competenței nu determină aplicarea lor imediată, în lipsa unor dispoziții instituite în acest sens.
Față de cele reținute, Curtea constată că în cauză competența de soluționare a cauzei aparține Tribunalului Constanța - secția de contencios administrativ, instanță care, legal învestită la data de 20.06.2007, rămâne competentă să soluționeze cauza în virtutea art.725 alin.2 Cod de procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite sesizarea.
Stabilește competența de soluționare a cauzeipromovată de creditoarea - AUTONOMĂ JUDEJEANĂ DE -, cu sediul în C,--24, județul C, în contradictoriu cu debitorul - domiciliat în,-, județul C, în favoarea Tribunalului Constanța - completele specializate de contencios-administrativ.
Cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică, astăzi, 8 aprilie 2009.
Președinte, - - |
Grefier, - - |
red.hot. jud.-
4 ex/21.04.2009
emis 2 comunicări/21.04.2009
Președinte:Adriana GherasimJudecători:Adriana Gherasim
