Conflict de competență - contencios administrativ. Sentința 38/2008. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ,
CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR. 38/CA
CAMERA DE CONSILIU
Ședința din data de 11 iunie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Elena Carina Gheorma
Grefier - - -
Pe rol, soluționareaconflictului negativ de competențăintervenit în acțiunea având ca obiect pretenții promovată de reclamanta - EXPLOATAREA DOMENIULUI PUBLIC ȘI PRIVAT C - cu sediul în C,-, -8, parter, județ C, în contradictoriu cu pârâta SC SRL - cu sediul în C, al. nr. 13, -.A,.5, județ
Procedura de citare este legal îndeplinită, conf. art.22(5) Cod procedură civilă.
Curtea constată dosarul în stare de judecată și lasă cauza în pronunțare.
CURTEA
Asupra conflictului negativ de competență de față.
Din actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele:
Prin cererea formulată la data de 17.07.2007 și înregistrată sub nr- la Judecătoria Constanța, reclamanta Cas olicitat obligarea pârâtei SC SRL la plata sumei de 1.862,12 lei reprezentând chiria pentru perioada noiembrie 2006 - ianuarie 2007, la plata sumei de 374,41 lei reprezentând contravaloarea penalităților pentru perioada septembrie 2006 - decembrie 2006, la plata sumei de 2.286,93 lei reprezentând contravaloarea penalităților de întârziere pentru plățile efectuate cu întârziere reprezentând contravaloarea chiriei pentru lunile august 2006 - octombrie 2006 și pentru chiria neachitată pentru perioada noiembrie 2006 - ianuarie 2007, calculate la 27.06.2007, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamanta a aratat că la data de 24.02.2006 s-a încheiat între părți contractul de închiriere nr.994 privind spațiul comercial situat în, în suprafață de 32,20 mp. Pârâta a achitat cu întârziere chiria datorată pentru lunile august-octombrie 2006, iar pentru lunile noiembire 2006 - ianuarie 2007 nu a achitat chiria și nu a achitat utilitățile în sumă de 374,41 lei pentru perioada septembrie 2006 - decembrie 2006.
În drept, reclamanta a invocat disp. art.969 1, art.1066, art.1069 2, art.1073, art.1087 și art.1431 Cod Civil.
Prin sentința civilă nr.17127/2007 Judecătoria Constanța a admis excepția de necompetență materială și a declinat competența materială de soluționare a cererii în favoarea Tribunalului Constanța.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că potrivit art. 1 2 lit.g din Legea nr.51/2006 este inclusă în categoria serviciilor comunitare de utilități publice și administrarea domeniului public și privat al unităților administrativ-teritoriale, iar în baza art.42 din lege "furnizarea/prestarea unui serviciu de utilități publice se realizează în una dintre următoarele modalități: a) în baza unui contract de furnizare sau de prestări de servicii încheiat între operator și utilizatorul direct".
Față de aceste dispoziții și în conformitate cu rt.51 3 din Legea nr.51/2006 care stabilește competența materială a instanțelor de contencios administrativ, instanța a apreciat că, în cauză, competența materială de soluționare revine tribunalului.
S-a mai reținut că, potrivit clauzelor contractuale, spațiul comercial se află în administrarea C conform nr. 61/18.09.1992, iar valoarea chiriei a fost stabilită în baza nr. 370/02.10.2001 - pozitia 5, așa încât această cauză intră sub incidența Legii nr. 51/2006 - Legea serviciilor comunitare de utilități publice.
Prin sentința civilă nr.661/2008 Tribunalul Constanțaa admis excepția necompetenței materiale a Tribunalului Constanța - Secția contencios administrativ și fiscal, a declinat cauza spre competentă soluționare la Judecătoria Constanța și a trimis cauza la Curtea de APEL CONSTANȚA în vederea soluționării conflictului negativ de competență.
Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut că, potrivit art.1 2 din Legea nr.51/2006, serviciile comunitare de utilități publice denumite, servicii de utilități publice, în înțelesul legii sunt definite ca totalitatea activităților de utilitate și interes public general, desfășurate la nivelul comunelor, orașelor, municipiilor sau județelor sub conducerea, coordonarea și responsabilitatea autorităților administrației publice locale, în scopul satisfacerii cerințelor comunităților locale prin care se asigură utilitățile enumerate la lit.a- 3 al art.1 din lege prevede că serviciile de utilitate publică fac parte din sfera serviciilor publice de interes general și prezintă particularitățile enumerate la literele a-l, iar art.36 1 din lege arată că raporturile juridice dintre operatori și utilizatorii serviciilor de utilitate publică sunt raporturi juridice de natură contractuală și sunt supuse normelor de drept privat.
S-a mai reținut că art.51 3 din lege prevede că soluționarea litigiilor patrimoniale și nepatrimoniale legate de încheierea, executarea contractelor prevăzute de Legea nr.51/2006, precum și cele izvorâte din neplata contravalorii serviciilor furnizate/prestate este de competența instanței de contencios administrativ, iar 4 al art.51 din lege prevede că soluționarea litigiilor civile și de muncă izvorâte din aplicarea prezentei legi se face de instanța de judecată competentă, în condițiile legii.
Din dispozițiile legale arătate instanța deduce că în categoria serviciilor de utilitate publică intră numai acele servicii care deservesc comunitatea. Furnizarea unor astfel de servicii către persoane fizice sau juridice nu se circumscrie disp. art.1 2 și 3 din Legea nr.51/2006 deoarece nu se află în prezența unei utilități ori a unui interes general, în scopul satisfacerii comunității.
S-a apreciat că în competența instanței de contencios administrativ cad litigiile ivite între operatori și utilizatorii de servicii de utilitate publică deoarece aceste contracte se încheie de regulă cu unitățile administrative teritoriale, în baza unor achiziții publice.
Obiectul prezentei cauze nu se încadrează în categoria serviciilor de utilitate publică și se circumscriu "litigiilor civile" în înțelesul art.51 4 din Legea nr.51/2006.
Analizând cauza sub aspectul competenței materiale, Curtea constată
că obiectul cererii deduse judecății constă în obligarea pârâtei - societate comercială - la plata unor sume reprezentând chirie, contravaloare utilități și penalități de întârziere rezultate din contractul de închiriere nr.994/24.02.2006 având ca obiect un spațiu comercial în suprafață de 32 mp situat în C, în perimetrul Pieței agroalimentare. Reclamanta și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile Codului civil și pe clauzele contractuale.
Față de obiectul cererii de chemare în judecată, Curtea apreciază că în cauză nu sunt aplicabile dispozițiile Legii nr.51/2006 privind serviciile comunitare de utilități publice, astfel încât competența materială în soluționarea cauzei urmează a fi stabilită potrivit dreptului comun.
Se reține că potrivit art.1 din Legea nr.51/2006"(1)Prezenta lege stabilește cadrul juridic și instituțional unitar, obiectivele, competențele, atribuțiile și instrumentele specifice necesare înființării, organizării, gestionării, finanțării, exploatării, monitorizării și controlului furnizării/prestării reglementate a serviciilor comunitare de utilități publice.
(2) În înțelesul prezentei legi, serviciile comunitare de utilități publice, denumite în continuare servicii de utilități publice, sunt definite ca totalitatea acțiunilor și activităților reglementate prin care se asigură satisfacerea nevoilor de utilitate și interes public general ale colectivităților locale cu privire la:
a) alimentarea cu apă;
b) canalizarea și epurarea apelor uzate;
c) colectarea, canalizarea și evacuarea apelor pluviale;
d) producția, transportul, distribuția și furnizarea de energie termică în sistem centralizat;
e) salubrizarea localităților;
f) iluminatul public;
g) administrarea domeniului public și privat al unităților administrativ-teritoriale, precum și altele asemenea;
h) transportul public local.
-
(4 ) Serviciile de utilități publice fac parte din sfera serviciilor publice de interes general și au următoarele particularități:
a) au caracter economico-social;
b) răspund unor cerințe și necesități de interes și utilitate publică;
-"
Din dispozițiile menționate rezultă că serviciile de utilități publice asigură, prin definiție, satisfacerea nevoilor de utilitate și interes public general ale colectivităților locale, situație ce nu se regăsește în cauză având în vedere că pretențiile reclamantei derivă dintr-un contract de închiriere având ca obiect un spațiu comercial.
Este adevărat că legea include în definiția serviciilor de utilități publice și acele acțiuni și activități reglementate cu privire laadministrarea domeniului public și privat al unităților administrativ-teritoriale, precum și altele asemenea,însă se referă doar la raporturile existente între autoritățile administrației publice locale și administratorul domeniului public și privat.
Contractele încheiate de C privind închirierea imobilelor aflate în domeniul privat al unității administrativ teritoriale nu pot fi asimilate unor contracte de prestare/furnizare servicii de utilități publice pentru ca litigiile izvorâte din neplata contravalorii acestor servicii să poată fi încadrate în disp. art.51 3 din Legea nr.51/2006.
Pentru considerentele expuse, apreciind că față de valoarea pretențiilor și de natura comercială a litigiului, sunt aplicabile disp. art.1 pct.1 Cod de procedură civilă, urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Constanța.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Stabilește competența de soluționare a cauzei- pretenții - promovată de reclamanta - EXPLOATAREA DOMENIULUI PUBLIC ȘI PRIVAT C - cu sediul în C,-, -8, parter, județ C, în contradictoriu cu pârâta SC SRL - cu sediul în C, al. nr. 13, -.A,.5, județ C,în favoarea Judecătoriei Constanța.
Cu recurs în 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică, astăzi, 11 iunie 2008.
Președinte, - - - |
Grefier, - - |
red.hot. jud.EC-
4 ex/02.07.2008
Președinte:Elena Carina GheormaJudecători:Elena Carina Gheorma
