Conflict de competență - contencios administrativ. Sentința 42/2008. Curtea de Apel Pitesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PITEȘTI

SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR NR- SENTINȚA NR. 42/F/C/

Ședința Camerei de Consiliu din 19 Martie 2008

Curtea compusă din:

Președinte: dr.- - -, judecător

Grefier - -

S-a luat în examinare, pentru soluționare, regulatorul de competență, privind soluționarea cauzei comerciale formulată de ASOCIAȚIA DE proprietari NR. 47/ III, cu sediul în Câmpulung,-, -.18,.3, parter, județul A, în contradictoriu cu intimata SC, cu sediul în Câmpulung,-, județul

Soluționarea cererii s-a dispus fără citarea părților.

Curtea analizează actele și lucrările dosarului, iar în urma deliberării s-a pronunțat următoarea soluție:

CURTEA:

Deliberând asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele:

Prin cererea formulată și înregistrată la data de 23.05.2007, pe rolul Judecătoriei Câmpulung, reclamanta a chemat în judecată pe pârâta ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI NR.47/III pentru a fi obligată la plata sumei de 13.010,39 lei, cu titlu de penalități de întârziere.

În esență, reclamanta a arătat, motivându-și cererea, că în baza raporturilor contractuale a livrat pârâtei, începând cu data de 05.10.2002 servicii specifice, iar pârâta a achitat cu întârziere contravaloarea acestora.

Prin sentința comercială nr.204/2007, Judecătoria Câmpulunga admis acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâta Asociația de Proprietari nr.47/III Câmpulung, pe care a obligat-o la plata sumei de 13.010,39 lei cu titlu de majorări de întârziere, datorate la data de 19.04.2007 și 1.063,88 lei, cheltuieli de judecată.

Instanța de fond a reținut că între părți s-a încheiat contractul nr.6858/5.11.2002 și contractul abonament nr.21 bis/6349/08.07.2004 în baza cărora reclamanta a prestat pârâtei mai multe servicii constând în furnizarea apei potabile, evacuarea apelor uzate, menajere și meteorice, prin rețeaua de canalizare și colectarea gunoiului menajer și industrial.

Plata cu întârziere a contravalorii serviciilor a condus la calcularea penalităților de întârziere pentru recuperarea cărora s-a realizat procedura de conciliere prevăzută de art.7201Cod procedură civilă.

Prin expertiză judiciară contabilă s-a stabilit că la data de 19.04.2007 pârâta datora, cu titlu de majorări de întârziere, suma de 13.010,39 lei.

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs în termen legal pârâta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând desființarea acesteia și pe fond respingerea acțiunii, cererea fiind înregistrată pe rolul Tribunalului Argeș la data de 13.11.2007.

În motivarea cererii de recurs, al cărei temei de drept s-a indicat ca fiind art.304 pct.8 și 9 Cod procedură civilă și Decretul nr.167/1958, recurenta-pârâtă a arătat că instanța de fond a interpretat în mod greșit actele juridice deduse judecății.

În baza unei astfel de interpretări instanța a reținut ca fiind recunoscute de pârâtă în cadrul concilierii, sumele datorate cu titlu de penalități de întârziere, deși s-a achiesat exclusiv pe valoarea debitului.

Interpretând greșit raportul de expertiză, a arătat recurenta în susținerea acestui motiv de recurs, instanța a reținut că valoarea totală a penalităților este de 13.010,39 lei și nu s-a ținut seama că o parte a penalităților aferente anului 2003 au fost achitate.

Cea de-a doua critică adusă de recurentă sentinței este aceea că nu s-au respectat dispozițiile imperative prevăzute de Decretul nr.167/1958 privind prescripția, că sumele calculate sunt aferente perioadei 2000-2005, iar primul proces-verbal de conciliere a fost încheiat la data de 30.05.2005.

Prin decizia civilă nr.2002/R/11.12.2007, Tribunalul Argeșa declinat competența materială a soluționării recursului în favoarea Tribunalului Comercial Argeș, apreciind că raportul juridic dedus judecății are natură comercială, iar prin art.2 alin.2 lit.d, art.37 alin.1, coroborat cu art.36 alin.1 din Legea nr.304/2004, a fost înființat Tribunalul Comercial Argeș, specializat în soluționarea cauzelor comerciale.

Recursul s-a înregistrat pe rolul acestei instanțe la data de 24.01.2008.

La termenul din 28.02.2008, din oficiu, tribunalul a pus în discuție excepția de necompetență materială.

Prin decizia nr.35/R-C din 28 februarie 2008, Tribunalul Comercial Argeș, în temeiul art.158-159 Cod procedură civilă, a declinat competența materială de soluționare a recursului declarat recurenta ASOCIAȚIA DE PROPIETARI NR.47/III, în favoarea Tribunalului Argeș.

Totodată, s-a constatat ivit conflictul negativ de competență între Tribunalul Argeș și Tribunalul Comercial Argeș.

Pentru soluționarea conflictului negativ de competență, cauza a fost trimisă la Curtea de APEL PITEȘTI.

În adoptarea acestei soluții, s-a reținut că otrivit p. art.51(3) din Legea nr.51/8.03.2006 privind serviciile comunitare de utilități publice, soluționarea litigiilor patrimoniale și nepatrimoniale legate de încheierea, executarea contractelor ce vizează serviciile de utilități publice (alimentarea cu apă, canalizarea și evacuarea apelor pluviale, salubrizarea localităților, etc.), precum și a celor izvorâte din neplata contravalorii serviciilor furnizare/prestate, este de competența instanțelorde contencios administrativși se face cu precădere în procedură de urgență.

Fiind o dispoziție care reglementează competența, ea are aplicație imediată, conform regulilor procedurale (art.725 alin.1 Cod procedură civilă).

Astfel învestită, Curtea de APEL PITEȘTI, în temeiul art.22 alin.5 din Codul d e procedură civilă, apreciază că soluționarea cauzei este de competența Tribunalului Comercial Argeș.

O primă observație care se impune este aceea că, potrivit art.725 din Codul d e procedură civilă, dispozițiile procedurale se aplică de îndată, cu excepțiile pe care textul le prevede.

În cauză, la pronunțarea regulatorului de competență se impune a fi avute în vedere dispozițiile procedurale cuprinse în Legea nr.51/2006, act normativ ce reglementează serviciile comunitare de utilitate publică și care în art.1 alin.2 lit.e se referă la salubrizarea localităților, prevederi legale modificate prin nr.OUG13, publicată în Monitorul Oficial la 26 februarie 2008.

Cu privire la intrarea în vigoare a acestor modificări, Curtea reține că, potrivit art.11 din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, Ordonanțele de urgență ale Guvernuluiintră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial, sub rezerva depunerii lor prealabile la Camera competentă să fie sesizată, dacă în cuprinsul lor nu este prevăzută o dată ulterioară.

Prin urmare, la data pronunțării deciziei nr.35/R-C din 28 februarie 2008 de către Tribunalul Comercial Argeș erau în vigoare dispozițiile nr.OUG13, publicată în Monitorul Oficial la 26 februarie 2008.

În condițiile art.36 din Legea specială, raporturile juridice dintre operatorii și utilizatorii serviciilor de utilități publice sunt raporturi de natură contractuală și sunt supuse normelor de drept privat.

Aceste dispoziții se impun a fi avute în vedere la interpretarea art.51 din același act normativ care, în alin.3 și 31, stabilește competențe diferite pentru litigiile contractuale dintre operatori și utilizatori, pe de o parte, și litigiile dintre unitățile administrativ-teritoriale și operatori, pe de altă parte.

Prezenta cauză face parte dintre cele la care se referă alin.3, conform căruia soluționarea litigiilor contractuale dintre operatori și utilizatori, inclusiv cele ce izvorăsc din neplata contravalorii serviciilor furnizate sau prestate, se realizeazăde instanțele competentede la domiciliul utilizatorului.

aceste raporturi contractuale ca fiind de drept privat și distingându-le pe acestea de cele supuse competenței la care se referă Legea nr.554/2004, legiuitorul a dorit să le supună cenzurii instanțelor competente de drept comun.

Cum, în cauză, reclamanta este operator, societate comercială, în condițiile definirii acestei noțiuni de art.2 lit.g din Legea nr.51/2006, iar pârâtul utilizator în condițiile lit.h din același articol și reținând că raporturile dintre aceștia sunt de natură comercială, dată fiind prezumția de comercialitate instituită de art.4 com. se impune concluzia că instanța competentă să soluționeze recursul de față, având în vedere și pragul valoric la care se referă art.2821din Codul d e procedură civilă, este Tribunalul Comercial Argeș.

Pentru toate aceste considerente, în temeiul art.22 alin.5 din Codul d e procedură civilă, urmează a fi stabilită competența de soluționare a cauzei în recurs, în favoarea Tribunalului Comercial Argeș.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Stabilește, în favoarea Tribunalului Comercial Argeș, competența de soluționare a cauzei comerciale formulată de ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI NR.47/III, cu sediul în Câmpulung,-, -.18,.3, parter, județul A, în contradictoriu cu intimata, cu sediul în Câmpulung,-, județul

Cu drept de recurs, în termen de 5 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi, 19 martie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Comercială și de Contencios Administrativ și Fiscal.

PREȘEDINTE: Elena Diana Ungureanu

Dr.- - -

Grefier,

Red.

Tehnored.

4 ex./21.03.2008

Președinte:Elena Diana Ungureanu
Judecători:Elena Diana Ungureanu

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Conflict de competență - contencios administrativ. Sentința 42/2008. Curtea de Apel Pitesti