Conflict de competență - contencios administrativ. Sentința 47/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECTIA COMERCIALA, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
SENTINȚA CIVILĂ NR. 47 /2008
Ședința camerei de consiliu din 20 iunie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Sergiu Leon Rus
GREFIER: - -
S-a luat spre examinare conflictul negativ de competență ivit între JUDECĂTORIA ZALĂU și TRIBUNALUL SĂLAJ, pentru soluționarea litigiului dintre creditoarea SC FURNIZARE TRANSILVANIA NORD SA și debitorul .
Soluționarea conflictului s-a dispus a se face în camera de consiliu fără citarea părților.
CURTEA:
Prin încheierea civilă nr. 1108 din 16.05.2008 pronunțată în dosarul nr- de TRIBUNALUL SĂLAJa fost admisă excepția de necompetență materială a instanței invocată de reclamanta FURNIZARE TRANSILVANIEA NORD - Agenția Z și a fost declinată competența de soluționare a acțiunii reclamantei FURNIZARE TRANSILVANIEA NORD - Agenția Z, împotriva pârâtului, privind emiterea unei ordonanțe care să conțină somarea pârâtului debitor la plata sumei de 338,66 lei, în favoarea Judecătoriei Zalău.
Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a reținut că prin acțiunea înregistrată sub nr- reclamanta FURNIZARE TRANSILVANIA NORD Agenția Zac hemat în judecată pe solicitând pronunțarea unei ordonanțe care să conțină somația de plată a sumei de 338,66 lei reprezentând c/ serviciilor prestate și penalități de întârziere pentru neplata acestora.
S-a constatat ivit conflictul negativ de competență și a fost sesizată Curtea de APEL CLUJ pentru soluționarea acestuia.
A mai reținut tribunalul că prin sentința civilă nr. 819 din 20.03.2008 pronunțată de JUDECĂTORIA ZALĂU în dosar nr- a fost admisă excepția de necompetență materială, invocată de instanță din oficiu, iar cauza a fost declinată în favoarea Tribunalului Sălaj.
Pentru a judeca astfel, judecătoria a reținut că cererile privind somația de plată se depun la instanța competentă pentru judecarea fondului cauzei în primă instanță, conform art. 2 alin. 1 din nr.OG 5/2001 cu modificările și completările ulterioare, și că în speță creditoarea este autoritate publică, în sensul art. 2 alin. 1 lit. b) teza finală din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. Contractul de prestare a serviciilor publice încheiat cu debitorul este un contract administrativ asimilat actului administrativ, potrivit art. 2 alin. 1 lit. c) teza finală din Legea nr. 554/2004. Potrivit art. 8 alin. 2 din Legea nr. 554/2004, instanța de contencios administrativ este competentă să soluționeze orice litigii legate de aplicarea și executarea contractului administrativ.
Judecătoria a considerat că deși legea specială - Legea 13/2007 nu conține norme exprese de stabilire a jurisdicției, se aplică legea generală care guvernează contractele de prestare a serviciilor publice, aceasta fiind Legea nr. 554/2004, iar conform art. 10 alin. 1 din această lege, competența aparține tribunalului administrativ fiscal.
În baza art. 158 alin. 3 Cod procedură civilă, judecătoria a admis excepția de necompetență materială și și-a declinat competența la TRIBUNALUL SĂLAJ.
În urma declinării competenței, acțiunea a fost înregistrată la TRIBUNALUL SĂLAJ sub nr-.
Tribunalul, la rândul său, a reținut că desfășurarea activității reclamantei este reglementată de Legea nr. 13/2007 denumită "Legea energiei electrice". Societatea nu are atribuții în sfera iluminatului public astfel că nu îi sunt aplicabile prevederile Legea nr. 51/2006 care, prin art. 1 alin. (2) prevede limitativ serviciile de utilități publice.
A mai reținut că între părți a fost încheiat contractul de furnizare a energiei electrice la consumatori casnici nr. 07727 din 17.09.2004, potrivit căruia reclamanta a furnizat pârâtului energie electrică la locul de consum, iar urmare a neîndeplinirii de către pârât a obligației de plată a energiei electrice furnizate, reclamanta s-a adresat instanței de judecată, respectiv Judecătoriei Zalău.
Având în vedere că părțile raportului juridic dedus judecății sunt: o societate comercială și o persoană fizică, iar litigiul dintre acestea s-a născut ca urmare a nerespectării de către pârât a obligației de plată a serviciilor prestate de reclamantă, tribunalul a apreciat suntem în situația unei răspunderi contractuale și că serviciul prestat de reclamantă în favoarea pârâtului nu face parte din sfera serviciilor de utilitate publică astfel cum acestea sunt reglementate de Legea nr. 51/2006.
Pe de altă parte, între părți există raporturi de natură contractuală care sunt reglementate de legea în vigoare la data încheierii actului respectiv anul 2004, ori Legea nr. 51 este în vigoare din anul 2006.
Contractul dintre părți are natură comercială îndeplinind cerințele art. 56 din Codul comercial, valoarea litigiului fiind sub 1 miliard de lei vechi.
Așadar, tribunalul a considerat că revine Judecătoriei Zalău competența privind soluționarea acțiunii reclamantei.
Pe baza celor reținute mai sus, a fost sesizată Curtea de APEL CLUJ în vederea pronunțării unui regulator de competență.
Pe rolul Curții de APEL CLUJ, cauza a fost înregistrată sub nr. 883/33/03.07.2008.
Curtea de APEL CLUJ apreciază că în speță revine Tribunalului Sălaj, Secția de contencios administrativ, competența materială de soluționare a acțiunii, pentru următoarele motive:
Cererile de emitere a somației de plată se depun la instanța competentă pentru judecarea fondului cauzei în primă instanță, în conformitate cu art. 2 alin. 1 din nr.OG 5/2001.
Creditoarea este autoritate publică, în accepțiunea art. 2 alin. 1 lit. b) teza finală din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, iar contractul de prestare a serviciilor publice încheiat cu debitorul este un contract administrativ asimilat actului administrativ, în conformitate cu art. 2 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 554/2004.
Art. 8 alin. 2 din Legea nr. 554/2004 prevede că instanța de contencios administrativ este competentă să soluționeze orice litigii legate de aplicarea și executarea contractului administrativ.
Prin urmare, aceste texte de lege circumscriu natura juridică de litigiu administrativ cauzei în discuție, rămânând de examinat chestiunea dacă argumentele tribunalului o înlătură.
Din această perspectivă, Curtea reține că în mod greșit tribunalul s-a raportat la dispozițiile Legii nr. 51/2006, deoarece această lege este specială în raport cu Legea nr. 554/2004 și se aplică prioritar față de legea contenciosului administrativ numai pentru problemele pe care le reglementează expres. În speță, Legea nr. 51/2006 nu tratează contractele de furnizare a energiei electrice, iar în consecință, acestora nu li se aplică acest act normativ. legii speciale nu înlătură prevederile legii generale, ci dimpotrivă, le recunoaște indirect.
Având în vedere aceste aspecte, în baza art. 22 alin. 5. pr. civ. Curtea urmează să stabilească în favoarea Tribunalului Sălaj, Secția de contencios administrativ, competența materială de soluționare a acțiunii.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Stabilește în favoarea Tribunalului Sălaj, Secția de contencios administrativ, competența materială de soluționare a acțiunii formulate de creditoarea FURNIZARE "TRANSILVANIA NORD" - AGENȚIA, cu sediul în Z, B- -, nr. 79, jud. S și debitorul,. în, nr. 20, jud.
Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
Dată în camera de consiliu și pronunțată în ședința publică din data de 20 iunie 2008.
PREȘEDINTE, GREFIER,
--- - -
Red.
Dact./ 4 ex./02.07.2008.
Președinte:Sergiu Leon RusJudecători:Sergiu Leon Rus
