Conflict de competență - contencios administrativ. Sentința 91/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR. 91
ȘEDINȚA DIN CAMERA DE CONSILIU DIN DATA DE 06.10.2009
CURTEA DIN:
PREȘEDINTE: Pătrașcu Horațiu
GREFIER - -
Pe rol soluționarea conflictului negativ de competență ivit în cauza privind pe reclamantul MUNICIPIUL B PRIN PRIMAR GENERAL în contradictoriu cu pârâții și, având ca obiect "obligația de a face".
Fără citare părți.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, Curtea reține cauza pentru a soluționarea conflictului negativ de competență.
CURTEA,
Prin cererea înregistrată la Judecătoria Sectorului 3 B-Secția Civilă sub nr- reclamantul MUNICIPIUL B, PRIN PRIMARUL GENERAL a chemat în judecată pe pârâții și solicitând obligarea acestuia să încheie contract de concesiune pentru terenul de 13,3 mp aferent apartamentului nr.108 din blocul K4,- sector 3.
Prin sentința civilă nr.4377/10.04.2009 a fost admisă excepția de necompetență materială și declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București -Secția de Contencios Administrativ și Fiscal, reținându-se, că în speță sunt incidente dispozițiile art.66 alin.3 din OUG nr.56/2006, care reglementează regimul concesiunilor și care face trimitere la Legea nr.554/2004 și în raport de principiul disponibilității, astfel încât litigiul este de competența instanțelor de contencios administrativ.
Prin sentința civilă nr.2406 din data de 23.06.2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului București -Secția de Contencios Administrativ și Fiscal a fost admisă excepția de necompetență materială și declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 3
De asemenea, s-a constatat ivit conflictul negativ de competență și a fost înaintată cauza Curții de Apel București -secția de Contencios Administrativ și Fiscal în vederea soluționării.
Tribunalul a reținut în esență că terenul ce face obiectul contractului de concesiune este proprietate privată a Municipiului B, părțile aflându-se pe poziții de egalitate, fiind aplicabile art.1491 și urm. din Codul civil, raportul juridic din cauza de față fiind unul de drept privat, căruia i se aplică normele de competență generală, astfel încât competența de soluționare a cauzei revine Judecătoriei Sectorului 3
Analizând conflictul negativ de competență, în temeiul art.22 din Codul d e procedură civilă, Curtea urmează să stabilească competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, reținând că reclamanta a solicitat solicitând obligarea acestuia să încheie contract de concesiune pentru terenul de 13,3 mp aferent apartamentului nr.108 din blocul K4,- sector 3, în temeiul OUG nr.54/2006, care a modificat art.2 alin.2 din Legea nr.219/1998, art.40 alin.2 și art.60 din Legea nr.50/1991, art.20 din Legea nr.273/2006 și art.1080 din Codul civil.
Așa cum s-a reținut și în considerentele sentinței civile nr.3800/31.03.2009 a Judecătoriei Sectorului 3 B, reclamantul a solicitat obligarea pârâtului la încheierea unui contract de concesiune, indicând ca temei de drept OUG nr.54/2006 privind regimul concesiunilor și prevederile Legii nr.50/1991, privind regimul construcțiilor, având în vedere clauza din contractul de asociere încheiat de cu Asociația de locatari cu privire la terminarea construcțiilor și punerea în funcțiune a blocului, referitoare la taxa de concesionare a suprafeței de teren construită și actele adiționale la acesta și dobândirea dreptului de proprietate asupra apartamentului nr.108 de către pârâți.
Pe de altă parte, în același context se invocă și prevederile art.40 alin.2 și 41 din Legea nr.50/1991, republicată, care prevede că o dată cu dreptul de proprietate asupra construcțiilor, în situația celor realizate în clădiri cu mai multe apartamente, proprietarul dobândește și o cotă-parte din dreptul de concesiune asupra terenului aparținând domeniului privat al statului sau al unităților administrativ-teritoriale. Dreptul de concesiune asupra terenului se transmite în caz de succesiune sau de înstrăinare a construcției pentru a cărei realizare acesta a fost constituit. În aceleași condiții se transmite și autorizația de construire.
Prin urmare, în condițiile în care se solicită obligarea pârâților să încheie un contract de concesiune cu reclamanții și nu un alt tip de contract, în temeiul acestor dispoziții, împrejurarea că potrivit art.1 alin.1 lit. c din Legea nr.218/1998, obiect al contractului de concesiune îl constituia terenuri proprietate publică și privată al statului, județului, orașului sau comunei, iar conform art.2 alin.2 din OUG nr.54/2006, contractul de concesiune de bunuri proprietate publică, denumit în continuare contract de concesiune, este acel contract încheiat în formă scrisă prin care o autoritate publică, denumită concedent, transmite, pe o perioadă determinată, unei persoane, denumite concesionar, care acționează pe riscul și răspunderea sa, dreptul și obligația de exploatare a unui bun proprietate publică în schimbul unei redevențe, urmează a face obiectul analizei pe fond a cauzei.
În contextul în care potrivit art.66 din OUG nr.54/2006 privind regimul concesiunilor, soluționarea litigiilor apărute în legătură cu atribuirea, încheierea, executarea, modificarea și încetareacontractului de concesiune, precum și a celor privind acordarea de despăgubiri se realizează potrivit prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările ulterioare, iar acțiunea în justiție se introduce la secția de contencios administrativ a tribunalului în a cărui jurisdicție se află sediul concedentului, iar prevederile art.40 alin.2 și 41 din Legea nr.50/1991, republicată, vorbește despre terenuri aparținând domeniului privat al statului sau al unităților administrativ-teritoriale, rămâne ca aspectul legat de aplicarea acestor dispoziții unui teren proprietate privată a municipiului B să facă obiectul analizei pe fond a cererii, în sensul în care, în temeiul acestor prevederi legale pârâtul poate fi obligat să încheie un contract de concesiune cu reclamanții.
În acord cu principiul disponibilității și dispozițiile legale invocate de reclamanți, pe de o parte, iar pe de altă parte, de prevederea din dreptul comun în materia concesiunilor în sensul că soluționarea litigiilor apărute în legătură cu atribuirea, încheierea, executarea, modificarea și încetarea contractului de concesiune, precum și a celor privind acordarea de despăgubiri se realizează potrivit prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, Curtea, urmează să stabilească competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București -secția A-IX-A Contencios Administrativ și Fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Stabilește competența de soluționare a cauzei având ca obiect acțiunea înregistrată inițial la Judecătoria Sectorului 3 B sub nr- formulată de reclamantul MUNICIPIUL B PRIN PRIMAR GENERAL în contradictoriu cu pârâții și, în favoarea Tribunalului București -secția A-IX-A Contencios Administrativ și Fiscal.
Cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi 06.10.2009.
PREȘEDINTE GREFIER
- - - -
judecător HP/Ex:4
Președinte:Pătrașcu HorațiuJudecători:Pătrașcu Horațiu
