Contestație act administrativ fiscal. Decizia 1/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1.361/2008
Ședința publică de la 05 Iunie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Liviu Ungur
JUDECĂTOR 2: Delia Marusciac
JUDECĂTOR 3: Adriana Iluț
GREFIER: - -
S-a luat în examinare - în vederea pronunțării - recursul declarat de reclamantul -, împotriva sentinței civile nr. 106/25.01.2008, pronunțată de Tribunalul Cluj, în dosarul cu nr-, în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL ECONOMIEI SI FINANTELOR - DIRECTIA GENERALA A FINANTELOR PUBLICE C, ADMINISTRATIA FINANTELOR PUBLICE A MUN.C-, având ca obiect contestație act administrativ fiscal.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că prin încheierea de ședință din data de 22.05.2008 s-au consemnat atât mersul dezbaterilor, cât și concluziile orale ale părților, încheiere ce face parte din prezenta hotărâre.
CURTEA:
Prin sentința civilă nr. 106 din 25.01.2008 pronunțată în dosarul nr- de Tribunalul Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale a fost respinsă acțiunea formulată de reclamantul - pentru anularea deciziei nr. 35/2007 și a dispoziției nr. 838/2006 emise de ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE C-
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că prin dispoziția nr. 838/2006 a C-N s-a stabilit în sarcina reclamantului plata unor sume de bani care constituie debite ale " "
De asemenea, instanța de fond a arătat că prin încheierea nr. 12.378/21.06.2006 judecătorul delegat la Oficiul Registrului Comerțului a dispus, în conformitate cu art. 30 alin. 5 din Legea nr. 359/2004, radierea din oficiu a " ", încheierea rămânând irevocabilă prin decizia nr. 1.169/2006 a Curții de APEL CLUJ, anterior constatându-se dizolvarea de drept a societății prin încheierea nr. 18.517/05.05.2005, motivat de faptul că societatea comercială nu a procedat la preschimbarea certificatului de înregistrare fiscală la care obliga art. 26 din Legea nr. 359/2004, această încheiere rămânând irevocabilă prin decizia civilă nr. 5.583/2005 a Curții de APEL CLUJ.
Totodată, instanța de fond a relevat că cererea formulată de C pentru numirea unui lichidator în temeiul art. 31 alin. 4 din Legea nr. 359/2004, a fost respinsă de judecătorul delegat la. prin încheierea nr. 39.167/22.12.2005, motivat de faptul că dizolvarea unei societăți comerciale cu răspundere limitată cu asociat unic atrage transmiterea universală a patrimoniului societății către asociatul unic fără lichidare.
Față de aceste rețineri, instanța de fond a apreciat că disp. art. 236 din Legea nr. 31/1990 sunt aplicabile societății comerciale a reclamantului, aceste dispoziții fiind aplicabile și pentru societățile dizolvate în baza Legii nr. 359/2004, care nu conțin dispoziții derogatorii.
În aceste condiții, datoriile " " la diferiți creditori s-au transmis reclamantei, iar susținerile acesteia nu au fost reținute de instanța de fond pentru a nu duce la imposibilitatea executării creanțelor statului asupra persoanelor juridice dizolvate.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs, reclamantul - solicitând, admiterea recursului, modificarea sentinței atacate ca fiind nelegală și netemeinică, iar pe fondul cauzei admiterea acțiunii, cu cheltuieli de judecată, invocând în drept dispozițiile art. 304 pct. 7 și 9 art. 3041.pr.civ.
În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că instanța de fond a ignorat dispozițiile art. 261 alin. 1 pct. 3 și 5.pr.civ. precum și cele ale art. 236 din Legea nr. 31/1990, ale Legii nr. 359/2004 și art. 176 alin. 6.pr. fiscală.
Pe fondul cauzei, reclamantul apreciază ca nelegale și netemeinice atât decizia nr. 25/31.08.2007 cât și dispoziția nr. 838/25.09.2006 emise de C-N, în temeiul cărora s-a dispus plata sumei de 731.669 RON, majorări de întârziere, dobânzi și penalități de întârziere ca urmare a transmiterii universale a patrimoniului " " reclamantului, în calitatea sa de asociat unic.
Pârâta s-a opus admiterii recursului.
Analizând recursul formulat din prisma motivelor invocate, precum și în baza disp art. 304 pr.civ. Curtea l-a apreciat ca fiind fondat din următoarele considerente:
Prin dispoziția nr. 838/25.09.2006 a C-N ( 19), urmare a transmisiunii universale a patrimoniului SC SRL C, s-a stabilit în sarcina reclamantului, în calitate de asociat unic al primei, obligația de plată a sumei de 731.669 lei, debit restant.
Ca temei de drept al emiterii acestei dispoziții au fost invocate prevederile disp. art. 236 din Legea nr. 31/1990 și disp. art. 32 și urm. din OG nr. 92/2003.
Potrivit disp. art. 236 alin. 1 din Legea nr. 31/1990 a societăților comerciale, în forma în vigoare la momentul emiterii acestei dispoziții, "Dizolvarea unei societăți cu răspundere limitată cu asociat unic atrage transmiterea universală a patrimoniului societății către asociatul unic, fără lichidare".
de aplicare a alin. 1 al art. 236 este circumscrisă în alineatul următor, care statuează:"(2) Transmiterea patrimoniului are loc și societatea își încetează existența la următoarele date:
a) dacă nu s-a făcut opoziție, pe data expirării termenului de introducere a opoziției;
b) dacă s-a făcut opoziție, pe data la care a devenit irevocabilă hotărârea de respingere a opoziției sau, după caz, hotărârea prin care se constata ca societatea sau asociatul unic a plătit datoriile ori a oferit garanții acceptate de creditori sau a convenit cu aceștia un aranjament pentru plata datoriilor".
Or, din întreaga economie a Legii nr. 31/1990 reiese că opoziția este reglementată drept cale de atac a creditorilor sau oricăror persoane interesate doar în ipotezadizolvării voluntare, prin hotărârea asociaților, în cazul SRL cu asociat unic, prin hotărârea unicului asociat.
În cazul de față, dizolvarea a operat de drept, în puterea legii, potrivit disp. art. 30 alin. 1 și 2 din Legea nr. 359/2004, calea de atac împotriva acestei modalități de dizolvare fiind, potrivit disp. art. 31 alin. 1 din aceeași lege, fiind recursul, astfel că nu sunt aplicabile prevederile art. 236 din Legea nr. 31/1990.
Chiar în măsura în care s-ar aprecia ca aplicabilă această prevedere, ea operează, așa cum s-a susținut în doctrină, doar după ce pasivul social s-a stins, concluzie care se desprinde din prevederile alin. 2 al art. 236. O interpretare de genul celei făcute de pârâtă, în sensul preluării de către asociatul unic și a pasivului social ar presupune încălcarea principiul răspunderii limitate, or pierderea acestui beneficiu, consacrat expres de art. 3 alin. 3 din Legea nr. 31/1990, trebuie să fie rezultatul unei exceptări exprese din partea legiuitorului, pentru situația SRL-ului cu asociat unic. O atare exceptare expresă neexistând, cele două texte, art. 236 și art. 3 alin. 3 din Legea nr. 31/1990, trebuie interpretate coroborat, ducând astfel la concluzia expusă mai sus.
Singura ipoteză în care are loc și o transmitere a pasivului către asociatul unic este cea care se desprinde din art. 236 alin. 2 lit. b teza finală din Legea nr. 31/1990, anume atunci când asociatul unic oferă garanții "acceptate de creditori sau a convenit cu aceștia un aranjament pentru plata datoriilor".
Un argument de text suplimentar în sensul că transmisiunea universală a patrimoniului operează doar după plata pasivului reiese și din prevederile art. 236 alin. 2 lit. b teza a II-a, potrivit căroratransmisiunea universală are loc, dacă s-a făcut opoziție împotriva dizolvării,la data lacarea devenit irevocabilă hotărârea prin care se constată că societatea sau asociatul unic a plătit datoriile.
Reținând cele mai sus expuse, Curtea apreciază că în speță nu a avut loc transmisiunea pasivului SC SRL C către asociatul unic, astfel că dispoziția pârâtei, contestată în prezenta cauză, nu are fundament legal.
Față de considerentele expuse mai sus, Curtea apreciază recursul reclamantului ca fondat, astfel că îl va admite, iar - în temeiul disp. art. 312 rap. la art. 304 pct. 9.pr.civ.- va modifica sentința recurată în sensul admiterii acțiunii reclamantului.
În consecință, în temeiul disp. art. 218 alin. 2 din OG nr. 92/2003, va dispune anularea deciziei nr. 25/31.08.2007 și a dispoziției nr. 838/25.09.2006 emise de pârâtă.
Fiind partea care a căzut în pretenții, pârâta va fi obligată - în temeiul art. 274.pr.civ. - să achite reclamantei suma de 6.000de lei cu titlu de cheltuieli de judecată la fond și în recurs, reprezentând onorar avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Cu majoritate de voturi, admite recursul declarat de reclamantul - împotriva sentinței civile nr. 106 din 25 ianuarie 2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Cluj, pe care o modifică în sensul că admite cererea de chemare în judecată formulată de către reclamant și dispune anularea dispoziției cu nr. 838/2006 și a deciziei nr. 25/31 august 2007, emise de pârâta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE C-.
Obligă pârâta să achite reclamantului 6.000 lei, cheltuieli de judecată la fond și în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 5 iunie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
- - - - - -
Red.
Dact./3 ex./23.06.2008
Jud.fond:,.
OPINIE SEPARATĂ
Cu opinie separată în sensul respingerii recursului declarat de reclamantul pentru următoarele considerente:
Așa cum în mod judicios a reținut instanța de fond, în speță fiind vorba de o societate cu răspundere limitată patrimoniul acesteia s-a transmis automat, cu titlu universal, la asociatul unic, fără lichidare. Prin urmare, personalitatea juridică a societății a dispărut ca urmare a dizolvării fără să intervină și procedura lichidării. Transmisiunea universală a patrimoniului societății la asociații unici se explică prin teoria patrimoniului de afectațiune. Urmare transmisiunii universale a patrimoniului, datoriile societății devin datoriile asociatului unic iar creditorii sociali devin creditorii asociatului unic.
Dispozițiile art. 236 din Legea nr. 31/1990 în vigoare la data emiterii Deciziei, reprezintă o excepție de la dispozițiile de principiu prevăzute în art. 3 din Legea nr. 31/1990, conform căruia obligațiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social, asociații în societatea cu răspundere limitată fiind răspunzător numai de vărsarea aporturilor lor de capital social. Mai mult, dispozițiile art. 236 alin (1) din Legea nr. 31/1990 nu disting motivele dizolvării și de aceea nu se poate aprecia că în speță datoriile s-ar putea considera abandonate.
Aliniatul 2 al textului de mai sus nu face altceva decât să precizeze data de la care are loc transmisiunea patrimoniului în caz de opoziție sau în absența opoziției ceea ce nu este cazul în speță.
JUDECĂTOR,
- -,
Președinte:Liviu UngurJudecători:Liviu Ungur, Delia Marusciac, Adriana Iluț
