Contestație act administrativ fiscal. Decizia 1005/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 1005
Ședința publică de la 03 Martie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Adina Calotă Ponea
JUDECĂTOR 2: Gabriela Carneluti
JUDECĂTOR 3: Costinel
Grefier
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta DGFP D împotriva sentinței nr.1471 din 23 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurenta pârâtă DGFP D prin consilier juridic și intimata reclamantă - SRL prin avocat.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,
Se comunică reprezentantului recurentei pârâte o copie a întâmpinării formulată de intimata reclamantă.
Curtea, apreciind cauza în stare de soluționare, acordă cuvântul asupra recursului de față.
Consilier juridic pentru recurenta pârâtă DGFP D susține că în motivarea hotărârii instanței de fond sunt reluate concluziile raportului de expertiză, împotriva căruia au fost formulate obiecțiuni, reținându-se că reclamanta are dreptul la deductibilitate numai pentru un autoturism, însă acțiunea este admisă în totalitate.
Consideră că temeiul juridic reținut, art.21 din codul Fiscal, nu are aplicabilitate în cauza de față, întrucât pentru a fi deductibile, cheltuielile trebuie efectuate de un angajat al societății, în cauză nefiind depus un contract de muncă din care să rezulte calitatea de angajat a persoanei care a folosit autoturismul. Mai mult, trebuia făcută dovada că autoturismele au fost folosite pentru dezvoltarea afacerii, și nu în interes propriu, însă din declarația administratorului societății rezultă că autoturismele au fost achiziționate în scop personal.
În concluzie, solicită admiterea recursului, modificarea sentinței, în sensul respingerii acțiunii.
Avocat pentru intimata reclamantă - SRL arată că prin sentința recurată s-a dispus refacerea controlului fiscal, întrucât au apărut elemente noi, hotărârea instanței de fond nefiind criticată sub acest aspect.
Arată că reclamanta este o societate de transport și nu există o prevedere legală referitoare la limitarea numărului de autovehicule ce pot fi achiziționate sau la capacitatea acestora.
Susține că s-a făcut dovada cheltuielilor efectuate de autoturismele achiziționate prin înscrisurile depuse la dosar, însă organul fiscal nu a produs probe care să susțină actele sale.
Arată că înțelege să invoce cauza Anghel contra României.
Față de cele expuse, solicită respingerea recursului și menținerea sentinței ca legală și temeinică, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA:
Asupra recursului de față:
Prin sentința nr. nr.1471 din 23 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Doljs -a dmis contestația formulată de reclamanta - SRL, în contradictoriu cu intimata
S-a anulat decizia nr.44 din 07.06.2007 emisă de DGFP D și decizia de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare stabilite de inspecția fiscală nr.95/14.02.2007 și obligă intimata la emiterea unui nou act administrativ fiscal.
În considerentele sentinței s-a reținut că prin decizia nr.44/07.06.2007 a DGFP D, a fost respinsă contestația formulată de reclamanta împotriva deciziei de impunere nr.95/2007 privind obligațiile fiscale suplimentare.
Din raportul de inspecție fiscala parțiala care a stat la baza emiterii deciziei de impunere contestata a rezult că inspecția fiscala parțiala s-a efectuat în urma solicitării de rambursare cu control anterior al soldului sumei negative de TVA la data de 31.12.2006 în cuantum de 23545 lei.
Organele fiscale au concluzionat în sensul că societatea a dedus în mod eronat o diferența TVA în sumă de 36.112 constând din: 2.800 lei TVA aferenta achizițiilor de carburanți, lubrifianți și piese de schimb în perioada august 2003 - martie 2004 și 33.312 lei TVA aferenta achiziției a 3 autoturisme marca Mitsubishi, Volvo și.
Conform art.145 alin.3 din Legea 571/2003 în varianta aflata în vigoare la data efectuării controlului "Dacă bunurile și serviciile achiziționate sunt destinate utilizării în folosul operațiunilor sale taxabile, orice persoană impozabilă înregistrată ca plătitor de TVA are dreptul să deducă a) TVA datorată sau achitată aferenta bunurilor care i-au fost livrate sau urmează să-i fie livrate și pentru prestările de servicii care i-au fost prestate ori urmează să-i fie prestate de o altă persoană impozabilă; b) TVA achitata pentru bunurile importate.
Referitor la motivul de nulitate invocat de către reclamanta în sensul că textul de lege evocat nu mai era în vigoare la data efectuării controlului, adică din anul 2007, codul fiscal suferind modificări începând cu 01.01.2007, s-a apreciat că nu este întemeiat, având în vedere că perioada verificata este 01.10.2003-31.12.2006 și că legea dispune numai pentru viitor cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile. De altfel, operațiunile pentru care a fost solicitată rambursarea au fost întocmite anterior datei de 31.12.2006.
Astfel, referitor la suma de 2.800 lei TVA aferentă achizițiilor de carburanți, lubrifianți, piese de schimb în perioada august 2003 - martie 2004, s-a apreciat că deși societatea nu deținea în patrimoniu mijloace de transport, aceasta realiza venituri cu ajutorul autoutilitarei marca Mercedes Benz.
Așa cum a rezultat din actele aflate la dosar, autoturismul respectiv era proprietatea asociatului unic, acesta punând-o la dispoziția societății în baza contractului de comodat încheiat cu aceasta.
Din raportul de expertiză contabilă efectuat în cauză a rezult că în urma verificării documentelor contabile existente în cadrul societății, aceasta a achiziționat carburanți și lubrifianți de la stațiile pe bază de bonuri fiscale pe care este precizat numărul autoutilitarei respective, achiziționarea pieselor de schimb s-a făcut pe bază de facturi fiscale, foile de parcurs care însoțeau autoutilitara au înscris pe ele numărul de înmatriculare, facturile de transport, confirmare și achitate de către clienții societății au precizat numărul de înmatriculare al aceluiași autoturism.
Conform art.21 al.3 lit. n, din Codul fiscal, beneficiază de deductibilitate cheltuielile de funcționare, întreținere și reparații aferente autoturismelor folosite de angajații cu funcție de conducere și de administrare ai persoanei juridice, deductibile limitat la cel mult un singur autoturism aferent fiecărei persoane fizice cu astfel de atribuții. Pentru a putea fi deductibile fiscale, cheltuielile cu parcul de autoturisme trebuie justificate cu documente legale".
S-a apreciat așadar că reclamanta a făcut dovada că se află în ipoteza enunțată de textul de lege, apreciind, așadar, că societatea are dreptul să deducă TVA aferentă acestor cheltuieli deoarece utilizarea mașinii a fost făcută în scopul obținerii de venituri impozabile de către - SRL, nefiind deci aplicabile dispozițiile art.128 al. 4 Cod fiscal conform căruia preluarea de către persoane impozabile a bunurilor achiziționate sau fabricate de către acestea pentru a fi utilizate in scopuri care nu au legătura cu activitatea economica desfășurata sau pentru a fi puse la dispoziție altor persoane in mod gratuit constituie livrare de bunuri efectuata cu plata daca TVA aferenta bunurilor respective sau parților lor componente a fost dedusa total sau parțial.
Chiar daca textul de lege se refera la cheltuielile deductibile pentru calculul impozitului pe profit,TVA pentru aceste sume este, de asemenea, deductibil.
Cu privire la suma de 33312 lei TVA aferenta achiziției a 3 autoturisme s-a apreciat, făcând aplicarea dispozițiilor art.21 al.3, lit. n Cod fiscal că - SRL avea dreptul să deducă TVA aferent unui singur autoturism deoarece societatea are administrator unic.
Astfel, sunt deductibile fiscal cheltuielile de funcționare, întreținere si reparații aferente autoturismelor folosite de angajații cu funcții de conducere si de administrație ai persoanei juridice, deductibilitate limitata la cel mult un singur autoturism aferent fiecărei persoane fizice cu astfel de atribuții si, prin urmare si TVA aferent acestor cheltuieli este deductibil fiscal.
Referitor la celelalte doua autoturisme, s-a apreciat ca reclamanta nu avea dreptul sa deducă TVA.
Împotriva sentinței a declarat recurs DGFP D, care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie, apreciind că hotărârea instanței de fond este lipsită de temei legal, fiind dată cu aplicarea greșită a legii.
Un prim motiv de recurs privește faptul că referitor la solicitarea petentului de rambursare a TVA în sumă de 33.312 lei aferentă achiziției a trei autoturisme, instanța de fond deși și-a însușit concluziile raportului de expertiză, în sensul că pentru două autoturisme aceasta nu avea dreptul de deducere, în mod greșit a admis în totalitate acțiunea și a dispus anularea actelor fiscale.
Recurenta arată că instanța de fond apreciază ca fiind deductibile fiscal cheltuielile de funcționare, întreținere și reparații și nu cheltuelile făcute cu achiziționarea bunurilor.
Se învederează că dispoz. art. 21, al. 3 lit. n din Codul fiscal condiționează calificarea acestor cheltuieli ca fiind deductibile de calitatea de angajat a persoanei care utilizează autoturismul, iar în speța de față administratorul societății nu este angajatul acesteia.
Precizează recurenta că asociatul unic și administratorul societății a declarat faptul că autoturismele achiziționate nu au fost folosite în scopul obținerii de venituri, ci au fost procurate în scop personal.
Un al doilea motiv de recurs privește suma de 2.800 lei reprezentând TVA aferentă achizițiilor de carburanți, lubrefianți și piese de schimb pentru autoutilitara Mercedes, recurenta arătând că asociatul unic al societății a declarat în nota explicativă faptul că pentru acest autoturism nu a fost întocmit un contract de închiriere și nici n-a prezentat organului de control și celei de soluționare a contestațiilor contractul de comodat despre care face referire și-n consecință nu există nici un temei legal pentru care TVA-ul aferent achizițiilor de carburanți, lubrefianți și piese de schimb ar fi deductibile.
La 08.01.2009 intimata a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului.
Se arată că societatea are ca principal obiect de activitate cel de transport astfel că imposibilitatea achiziționării de autoturisme pentru o societate de transport nu poate fi considerată decât abuzivă.
Mai arată intimata că nicio prevedere legală nu este limitat numărul de autovehicule pe care să le poată achiziționa o societate comercială, iar recurenta se află în eroare cu privire la lipsa dovezilor de folosire a autoturismelor în scopul producerii de venituri.
Intimata precizează că a dovedit cu acte toate cheltuielile efectuate de autoturisme proprietatea societății și că acestea sunt dovedite ca fiind deductibile.
A invocat în apărare cauza Anghel contra României.
Examinând recursul prin prisma motivelor invocate, dar și potrivit art. 3041Cod pr. civilă, Curtea constată:
În urma controlului efectuat de organele de inspecție fiscală s-a concluzionat că - SRL a dedus eronat o diferență de TVA în sumă de 36.112 lei reprezentând 2.800 lei TVA aferentă achizițiilor de carburanți, lubrefianți și piese de schimb în perioada august 2003 - martie 2004 și 33.312 lei TVA aferent achiziției a trei autoturisme marca Mitsubischi, Volvo și.
Potrivit art. 21 alin. 3 lit. n sunt cheltuieli cu deductibilitate limitată, cheltuielile de funcționare, întreținere și reparații aferente autoturismelor folosite de angajații cu funcții de conducere și de administrare ai persoanelor juridice.
Astfel, aceste cheltuieli sunt deductibile limitativ la cel mult un singur autoturism aferent fiecărei persoane fizice cu astfel de atribuții.
Cu privire la diferența de TVA în sumă de 33.312 lei aferentă achiziției celor trei autoturisme, Curtea apreciază că în mod corect organul de inspecție fiscală a stabilit că a fost dedusă eronat.
Din nota explicativă dată în 07.02.2007 (fila 37 dosar fond) reprezentantul societății comerciale a declarat că cele trei autoturisme achiziționate nu sunt folosite în scopul obținerii de venituri, ci le-a procurat în interes personal.
Mai mult, la dosar există un singur contract de muncă, ori dispozițiile art. 21 alin. 3 lit. n din Codul fiscal condiționează acordarea acestei deductibilități limitate de calitatea de angajat a persoanei care folosește autoturismul.
Cum aceste trei autoturisme achiziționate n-au fost utilizate în scopul operațiunilor taxabile reclamanta nu avea dreptul să deducă taxa pe valoarea adăugată aferentă acestor bunuri.
În ceea ce privește suna de 2.800 lei reprezentând TVA aferentă achizițiilor de carburanți, lubrefianți și piese de schimb pentru utilitara Mercedes, Curtea apreciază că aceste cheltuieli sunt deductibile.
Potrivit contractului de comodat nr. 1 din 11.04.2003 (fila 87 dosar fond) obiectul acestuia l-a constituit un autovehicul marca Mercedes Benz, contractul încheindu-se în scopul folosirii autoturismului de către societatea comercială în interesul realizării obiectului de activitate.
Fiind dovedită cu acte că societatea realiza venituri din folosirea autoutilitarei marca Mercedes Benz, deținută în baza unui titlu (contract de comodat), Curtea apreciază că și cheltuielile de funcționare, întreținere și reparații aferente acestui autoturism sunt cheltuieli deductibile.
În consecință, având în vedere aceste considerente, Curtea în temeiul art. 312 Cod pr. civilă va admite recursul, va modifica sentința, în sensul că va admite în parte contestația și va dispune anularea parțială a deciziei nr. 44 din 07.06.2007 emisă de DGFP D și a deciziei de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare stabilite prin inspecția fiscală nr. 95/14.02.2007 și a raportului de inspecție fiscală parțială din 08.02.2007, doar cu privire la suma de 2.800 lei TVA și accesoriile acestei sume, aferentă achizițiilor de carburanți lubrefianți, piese de schimb.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâta DGFP D împotriva sentinței nr.1471 din 23 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr-.
Modifică sentința în sensul că admite în parte contestația și dispune anularea parțială a deciziei nr. 44 din 07.06.2007 emisă de DGFP D și a deciziei de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare stabilite prin inspecția fiscală nr. 95/14.02.2007 și raportul de inspecție fiscală parțială din 08.02.2007, doar cu privire la suma de 2800 lei TVA și accesoriile acestei sume, aferentă achizițiilor de carburanți lubrefianți, piese de schimb.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 03 Martie 2009.
Președinte, - - - | Judecător, - - | Judecător, - |
Grefier, |
Red. Jud. G
Ex.3//02.04.2009
Jud. fond C
Președinte:Adina Calotă PoneaJudecători:Adina Calotă Ponea, Gabriela Carneluti, Costinel
