Contestație act administrativ fiscal. Decizia 1020/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ Nr. 1020
Ședința publică de la 06 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Loredana Albescu
JUDECĂTOR 2: Maria Violeta Chiriac
JUDECĂTOR 3: Vasilică
Grefier șef secție comercială
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
Astăzi s-a luat în examinare recursurile formulate de recurentele-pârâte DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B și DIRECȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE I, împotriva sentinței civile nr.201 din 11 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-, având ca obiect contestație act administrativ fiscal.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns pentru intimatul-reclamant avocat, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura este completă.
S-a făcut referatul oral asupra cauzei, după care:
Avocat depune la dosar originalul actului constatator și arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat și având în vedere că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă de către recurente, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Avocat pentru intimat, arată că deși unul din înscrisurile depuse la dosar este în limba engleză, este ușor de înțeles ce se precizează în acel înscris. Solicită respingerea ambelor recursuri, ca nefondate, hotărârea instanței de fond fiind temeinică și legală. Nu solicită cheltuieli de judecată. Arată că, potrivit codului vamal în vigoare la acea dată, respectiv prin art.74 lit.a și b se precizează criteriile care trebuie avute în vedere la constatarea originii mărfii importate. Invocă documentele depuse la dosar care atestă că autoturismul este fabricat în Franța, mai mult, arată că este de notorietate faptul că firma Peugeot este o firmă franțuzească. In mod eronat recurenții susțin, prin procesul-verbal de la fila 24 dosar recurs, că din adresa în limba engleză rezultă că nu ar beneficia de regim tarifar preferențial, aspect nereal. Prin adresa în limba italiană, de asemenea, nici nu se confirmă nici nu se infirmă acest aspect, precizându-se doar că nu le-au fost furnizate suficiente date care să le permită identificarea.
În concluzie, solicită respingerea ambelor recursuri.
S-au declarat dezbaterile închise, cauza rămânând în pronunțare.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND
Asupra recursului în materia contenciosului administrativ de față, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată sub nr- pe rolul Tribunalului Bacău, reclamantul a chemat în judecată pe pârâții B și Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale B în vederea anulării deciziei nr.420/17.10.2008, pentru suma de 23.277 lei.
Prin sentința civilă nr.201/11.02/2009 a fost admisă acțiunea și s-a dispus anularea deciziei nr.420/17.10.2008 a B, a deciziei nr.156/18.08.2008 cât și a procesului verbal nr.87/18.08.2008 al
Soluția tribunalului a fost întemeiată pe următoarele considerente:
Prin Decizia de regularizare privind obligațiile suplimentare stabilite de controlul vamal nr. 156/18.08.2008 s-a stabilit în sarcina reclamantului o obligație de plată în sumă de 23.277 lei din care 7400 lei taxă vamală, 11.967 lei majorări, 74 lei accize, 119 lei majorări, 1420 lei TVA și 2297 lei majorări.
Suma de plată a fost stabilită potrivit art. 61 alin. 1 din Codul vamal și art. 32 din Protocolul nr. 4, anexă la Acordul România - CE ratificat prin OUG nr. 192/2001, ca urmare a verificărilor ulterioare.
Prin adresa nr. 5555/04.08.2008 Iat ransmis adresa autorității italiene din care rezultă că exportatorul bunului nu a furnizat informații suficiente pentru dovedirea originii comunitare a bunului, deși la intrarea în țară acesta avea și a prezentat autorității vamale române certificatul EUR 1.
Împotriva acestei decizii reclamantul a formulat contestație, respinsă de pârâta DGFP prin Decizia nr. 420/17,10,2008.
Chestiunea de drept dedusă judecății este aceea dacă autoturismul importat este sau nu fabricat în Comunitatea Europeană pentru a beneficia de facilitățile vamale acordate la data importului.
Din adresa autorității italiene rezultă doar că exportatorul nu a furnizat suficiente informații privind originea preferențială a bunului, dar nu a declarat că bunul este de origine extracomunitară.
Văzând și adresa concesionarului firmei Peugeot care atestă că autoturismul este fabricat în Franța, instanța a constatat că bunul este de origine comunitară, astfel că în mod corect la data importului a fost scutit de taxele ce au fost ulterior calculate ca regularizări.
În consecință în baza dispozițiilor art. 175 din Codul d e procedură fiscală, instanța a admis acțiunea, a anulat decizia nr. 156/18.08.2008 a Direcției Județene Vamale B și Decizia nr. 420/17.10.2008 a DGFP
În cauză au declarat recurs ambele pârâte, după cum urmează:
Bac riticat sentința ca nelegală și netemeinică, arătând că măsura de retragere a regimului preferențial, acordat la chitanța vamală de import nr.195/21.08.2003, este în conformitate cu dispozițiile art.107 din Regulamentul de aplicare a Codului Vamal, potrivit cu care " în toate cazurile în care, în urma verificării dovezilor de origine, rezultă că acordarea regimului preferențial a fost neîntemeiată, autoritatea vamală ia măsuri pentru recuperarea datoriei vamale prin întocmirea de acte constatatoare".
A precizat, totodată, recurenta că, adresa transmisă de către vama italiană ( și nu germană cum a reținut instanța), nu a confirmat originea preferențială a autoturismului, respectivul act oficial având forță probantă superioară adresei concesionarului firmei Peugeot.
II. Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Iaa rătat că aspectele reținute de instanță sunt în contradicție cu dispozițiile legale în materie vamală: art.16 paragraful 1 lit. a) și b) din Protocolul privind definirea noțiunii de "produse originare" și metodele de cooperare administrativă, anexă la Acordul România - Comunitățile Europene și ale art.32 din protocol.
De asemenea, în mod greșit a făcut instanța aplicarea dispozițiilor art.175 Cod procedură fiscală, care sunt străine de natura pricinii.
Examinând sentința recurată pentru motivele invocate și din oficiu, reține următoarele:
Cât privește situația de fapt, constată că la data de 21.08.2003 reclamantul a importat din Italia un autoturism marca Peugeot 206, serie șasiu -UF -, cu numărul de înmatriculare BX 110 RD conform chitanței de import nr.195/A/21.08.2003 emisă de Biroul Vamal
Prin Protocolul nr.4, anexă la Acordul România - Comunitățile Europene se instituie un regim tarifar preferențial pentru bunurile importate dovedite ca având origine comunitară, în cauză, documentul de origine prezentat fiind reprezentat de certificatul de circulație a mărfurilor EUR 1.H -.
Urmare a controlului ulterior al operațiunilor, efectuat în temeiul dispozițiilor art.61 din Legea nr.141/1997, de către autoritatea vamală, având la bază adresa vamală nr.9919//19.04.2004 înregistrată sub nr.27096/7.05.2004 la Autoritatea Națională Vamală, s-a tras concluzia că exportatorul nu a furnizat informații suficiente pentru a dovedi originea preferențială a autoturismului și că bunul respectiv nu poate beneficia de regim tarifar preferențial.
Așadar, reține că în cadrul controlului a posteriori, autoritatea vamală verifică orice documente, registre și evidențe referitoare la mărfurile vămuite, (art.61 alin.1 din Legea nr.141/1997).
În aplicarea regimului tarifar preferențial, regulile și formalitățile necesare pentru determinarea originii mărfurilor sunt cele stabilite în acordurile și convențiile internaționale la care România este parte (art.75 din Codul Vamal).
În cazul de față, dovada originii comunitare a produselor se face fie cu un certificat de circulație a mărfurilor EUR 1, fie cu o declarație pe factură (art.16 paragraful l lit.a) și b) din Protocolul anexă la Acordul România-Comunitatea Europeană.
Așa încât, adresa Peugeot din 6.10.2008, care atestă că autoturismul a fost fabricat în Franța, nu poate constitui dovada în sensul celor de mai sus.
cele expuse observă că în mod corect a procedat autoritatea vamală la luarea măsurilor de determinare și de încasare a taxei vamale cuvenite. Astfel, diferențele în minus se comunică titularului operațiunii comerciale și urmează a fi achitate în termen de 7 zile de la data comunicării iar, neplata diferenței datorate în acest termen, atrage suportarea de majorări de întârziere aferente acestei diferențe, în cuantumul stabilit de lege (art.61 alin.3 din Codul Vamal).
Se observă astfel că sub aspectul majorărilor de întârziere, autoritatea vamală a procedat greșit la calcularea acestora pentru intervalul 21.08.2003 -18.08.2008 (fila 25 dosar) respectiv pentru perioada cuprinsă între data emiterii chitanței vamale nr.195 /A/21.08.2003 și data întocmirii procesului verbal de control nr.87/18.08.2008, urmând ca reclamanta să fie exonerată de la plata sumei de 11.967 lei, reprezentând majorări de întârziere aferente taxelor vamale.
Urmează, așadar, ca față de cele expuse, să admită ambele recursuri și să modifice în parte sentința conform dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite ambele recursuri, formulate de recurentele-pârâte DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B, cu sediul în--3, județul B și DIRECȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE I, cu sediul în-, județul I, împotriva sentinței civile nr.201 din 11 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul -reclamant, domiciliat în B, str.-,.61,.A,.2, județul
Modifică în parte sentința în sensul că:
Anulează în parte Decizia nr.420/17.10.2008 a B și decizia nr.156/18.08.2008 precum și procesul verbal nr.87/18.08.2008 a B cu privire la obligația de plată a accesoriilor, în cuantum de 11.967 lei.
Menține celelalte dispoziții ale actelor contestate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 6.11.2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
Red.
Red.
Tehnored.
Ex.5
3 dec.2009
Președinte:Loredana AlbescuJudecători:Loredana Albescu, Maria Violeta Chiriac, Vasilică
