Contestație act administrativ fiscal. Decizia 1075/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- DECIZIE NR. 1075/R-
Ședința publică din 21 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Gina Achim judecător
- -, judecător
- -, judecător
- -, grefier
S-a luat în examinare, pentru soluționare,recursul declarat de reclamanta - SRL, cu sediul în comuna, județul A, împotriva sentinței nr. 252/CF din 09 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș - Secția civilă, Complet specializat contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr-, intimată fiind DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE .
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns recurenta- reclamantă - SRL prin avocat -., în baza împuternicirii avocațiale de la dosar și intimata- pârâtă DGFP A prin consilier jr., în baza delegației de la dosar.
Procedura este legal îndeplinită.
Recursul este timbrat legal prin anularea chitanței nr.-/2008, emisă de Trezoreria Pitești, din care rezultă că s-a achitat taxa judiciară de timbru în sumă de 2,00 lei.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:
Apărătorul recurentei- reclamante, având cuvântul, arată că societatea nu mai are același sediu și solicită acordarea unui nou termen de judecată pentru a depune la dosar înscrisuri pentru a face dovada că mărfurile livrate în Franța sunt scutite de TVA, deoarece în acest moment nu se află în posesia acestor înscrisuri.
Reprezentantul intimatei- pârâte se opune amânării cauzei.
Curtea apreciază că nu se impune acordarea unui nou termen și constatând recursul în stare de judecată, acordă cuvântul asupra acestuia.
Av.-. având cuvântul pentru recurenta- reclamantă - SRL, solicită admiterea recursului, modificarea sentinței și pe fond admiterea contestației așa cum a fost formulată, arătând că facturile fiscale au fost emise în anul 2006, la cererea beneficiarului francez pentru ca acesta să justifice banii trimiși, marfa a fost livrată în anul 2007, dată la care România intrase în Uniunea Europeană și nu se mai cerea declarație vamală de export. Precizează că nu au avut posibilitatea să trimită marfa până la aceea dată deoarece au fost sub sechestru și nu au putut intra în sediu.
Reprezentantul intimatei DGFP A, având cuvântul, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței pronunțate ca fiind legală și temeinică, facturile au fost emise în anul 2006, deci până la data intrării României în UE și și-au produs efectele, iar la aceea dată nu aveau liber de vamă.
CURTEA
Asupra recursului de față, constată:
Prin acțiunea introdusă la data de 3.12.2007, înregistrată la Tribunalul Argeș sub nr-, reclamanta -" " SRL a chemat în judecată pe pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice A, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună anularea Deciziei nr.69/29.08.2007, prin care i s-a respins contestația administrativă, anularea deciziei de impunere nr.621&31.05.2007 și a raportului de inspecție fiscală nr.11251/30.05.2007, emise pentru suma de 85.913 lei TVA și 13.541 lei majorări de întârziere, susținând că nu datorează această sumă.
În motivare, a arătat:
La cererea sa de rambursare TVA în sumă de 26.270 lei, ce reprezintă soldul negativ de TVA la finele lunii martie 2007, diferența dintre suma de 38.156 lei TVA deductibil și suma de 11.886 lei TVA colectat, s-a efectuat un control la sediul său, ce a cuprins perioada 1.04.2006 - 31.03.2007.
Cu ocazia controlului,s-a stabilit că pentru facturile emise în luna iulie 2006, pe numele firmei franceze - "- PLAST" Franța, în sumă de 452.176,20 lei, eronat nu a calculat și facturat TVA; aceasta este datorată, deoarece, nu a făcut dovada expediției la export cu declarații vamale, confirmate de organele vamale.
A arăta, că facturarea a fost necesară pentru reglarea unor operații financiar, avute cu firma franceză, iar livrarea, nu a fost posibilă, deoarece bunurile s-au aflat în spațiul închiriat de la - Curtea de A, aflată în lichidare; noul proprietar - nu i-a permis imediat să-și ridice bunurile, ci cu mare întârziere.
A precizat, că expediția s-a făcut în anul 2007, după aderarea României la, situație în care nu mai este necesară declarația vamală, datorită liberei circulații a bunurilor.
Pârâta A, prin întâmpinare(31-33), a solicitat respingerea acțiunii, pe considerentul că reclamant, nu a făcut dovada cu declarații vamale, vizate de control de organele vamale, că a realizat exportul.
Prin Sentința nr.252/CF/09.05.2008, Tribunalul Argeșa respins, ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamantă.
Pentru a hotărî în această modalitate, în considerente a reținut, că potrivit Codului fiscal, în vigoare în anul 2006,art.143, (scutiri pentru exporturi sau alte operațiuni similare și pentru transportul internațional), alin.1 lit. "sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată livrările de bunuri expediate sau transportate în afara țării, de către furnizor sau de altă persoană în contul său".
În aplicarea acestor dispoziții, prin art.2 alin1 și 2 din Ordinul nr.1846/2003, s-a prevăzut, că sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată, în conformitate cu prevederileart. 143alin. (1) lit. a) din Legea nr. 571/2003, livrările de bunuri expediate sau transportate în afara țării de către furnizor sau de altă persoană în contul său. Prin persoană care expediază sau transportă bunuri în afara țării în contul furnizorului, se înțelege orice persoană care face transportul. În situația în care transportul este efectuat cu mijloace proprii sau închiriate, persoana care efectuează serviciul este denumită transportator. Orice persoană care contractează servicii de transport, pe care nu le realizează cu mijloace proprii sau închiriate, este denumită în prezentele instrucțiuni casă de expediție.
Pentru exportul efectuat în nume propriu de exportator, justificarea regimului de scutire se face cu:
a) factura fiscală și factura externă;
b) declarația vamală de export din care să rezult, că s-a acordat liberul de vam, conform reglementărilor vamale în vigoare.
Reclamanta, pentru facturile emise pe numele firmele franceze, avea obligația să calculeze și factureze TVA, urmând ca deducerea acestei, să se justifice cu contractul încheiat de părți, factura fiscală și factura externă și declarațiile vamale de export, din care să rezulte că s-a acordat liberul de vamă.
Nu s-a făcut dovada de către reclamantă, că exportul s-a efectuat efectiv și că s-a acordat liberul de vamă.
Astfel a stabilit că reclamanta datorează suma de 85.913 lei TVA, din care 26.270 lei TVA respinsă la rambursare și 59.643 lei TVA, stabilită suplimentar, adăugată la plată, la care se adaugă majorări de întârziere în sumă de 13.541 lei, astfel cum s-a stabilit prin raportul de inspecție fiscală nr.11251/30.05.2007(3-6).
A reținut că emiterea deciziei de impunere nr.621//31.05.2007 și a deciziei nr.69/29.08.2007(10-11), de respingere a contestației administrative, s-a făcut cu respectarea dispozițiilor legale.
Împotriva acestei soluții, reclamanta a formulat recurs în termen legal, invocând critici de nelegalitate, încadrabile în dispozițiile art.304 pct. 8 și 9 Cod pr.civilă, sub următoarele aspecte:
- instanța de fond, s-a limitat la o expunere literară a art.2 alin.1 și 2 din Ordinul nr.1846/2003, fără a ține cont de realitatea faptelor întâmplate.
, relevă că a primit comandă pentru efectuarea unor matrițe, de la firma franceză - " - PLAST" și cum societatea la care lucra, a intrat în faliment, a fost vândut imobilul în care își desfășoară activitatea.
Noul proprietar, nu i-a permis accesul, fiind nevoită să stabilească alte termene cu beneficiarul francez și să se emită facturi fiscale, pentru avansurile trimise prin bancă.
Marfa a fost trimisă firmei franceze, cu camioanele acesteia, după intrarea României în, când nu se mai cerea declarație vamală de export, din care să rezulte acordarea liberului de vamă;
- soluția pronunțată încalcă legea, respectiv dispozițiile art.43 alin.1 lit.a din Codul fiscal, care stipulează, că sunt scutite de TVA, mărfurile la export.
Din analiza acestor critici, prin raportare la probatoriul administrat și la dispozițiile art.3041Cod pr.civilă, instanța apreciază recursul ca fiind nefondat, după cum se va explicita în considerentele ce vor urma.
Recurenta, nu putea să întocmească facturile fiscale fără TVA, decât după obținerea declarațiilor vamale de export, din care să rezulte că s-a acordat liberul de vamă pentru produsele livrate.
Cu alte cuvinte, nu putea să modifice ordinea operațiilor, pentru a beneficia de scutire de TVA, în conformitate cu prevederile art.2 din nr.1846/2003 pentru aprobarea instrucțiunilor de aplicare a scutirilor de TVA pentru exporturi.
Aceasta însă a emis facturile fără TVA, expediind marfa cu întârziere, după cum precizează și fără a prezenta documente justificative. Faptul că imobilul în care lucra a fost vândut, devine o chestiune care o privește și pe care trebuia să și-o rezolve prin modalitățile legale; acest motiv, nu poate fi invocat pentru a beneficia de scutire de A, întrucât nu se regăsește în dispozițiile legale aplicabile în speță.
Art.143 alin.1 lit.a din Legea nr.571/2003, stipulează, că "justificarea regimului de scutire se face cu a) factura fiscală și factura externă, b) declarația vamală de export, din care să rezulte că s-a acordat liberul de vamă, conform reglementărilor vamale în vigoare".
Prin urmare, recurenta, putea beneficia de scutire de TVA, numai dacă depunea documentele enumerate în textul de lege citat.
Aceste dispoziții legale, nu au fost abrogate, așa încâ, nu are relevanță, faptul că România a intrat în Uniunea Europeană.
Față de cele menționate, în temeiul art.312 alin.1 Cod pr.civilă, se va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul formulat de reclamanta - " " SRL, cu sediul în comuna, județul A, împotriva sentinței nr. 252/CF din 09 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș - Secția civilă, Complet specializat contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr-, intimată fiind DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A cu sediul în Pitești,-, județul A,
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 21 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.
Grefier,
Red.
TC/2 ex.
5.12.2008
jud fond.
Președinte:Gina AchimJudecători:Gina Achim, Constantina Duțescu, Ioana Bătrînu
