Contestație act administrativ fiscal. Sentința 108/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - contestație act administrativ fiscal -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA COMERCIALĂ,CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA NR. 108
Ședința publică din 19 mai 2009
PREȘEDINTE: Mitrea Muntean Daniela
Grefier - -
Pe rol, pronunțarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanta "", cu sediul în municipiul B,-, -.5,. A,.7, județul B, în contradictoriu cu pârâtele Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului B și Administrația Finanțelor Publice pentru Contribuabili Mijlocii B, ambele cu sediul în municipiul B,-, județul
Dezbaterile asupra cauzei au avut loc în ședința publică din data de 15 mai 2009, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, redactată separat și care face parte integrantă din prezenta decizie și când, pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise, pronunțarea s-a amânat pentru astăzi 19 mai 2009.
După deliberare:
CURTEA,
Asupra acțiunii de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Suceava la data de 7.08.2008, reclamanta "" B, prin administratori - și B, în contradictoriu cu pârâtele Direcția Generală a Finanțelor Publice B și Administrația Finanțelor Publice pentru Contribuabili Mijlocii B, a formulat contestație împotriva deciziei nr. 33 din 4.07.2008 emisă de B și a deciziei de impunere nr. 32 din 18.04.2008, emisă în baza raportului de inspecție fiscală nr.1056 din 17.04.2008, solicitând anularea acestor acte și exonerarea de la plata către bugetul de stat sumei totale de 539.126,27 lei, respectiv restabilirea situației anterioare punerii în executare a măsurilor dispuse prin raportul de inspecție fiscală, prin obligarea B la restituirea sumei totale de 539.126,27 lei și la plata echivalentului pagubei materiale care a fost produs prin indisponibilizarea acestei sume în baza raportului de inspecție fiscală sus menționat sau compensarea acestora cu obligații curente, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că prin raportul de inspecție fiscală nr. 1056 din 17 aprilie 2008, pârâta Administrația Finanțelor Publice pentru Contribuabili Mijlocii Bac onstatat că, pentru perioada 1.06.2004 - 30.11.2007 nu ar fi determinat corect elementele constitutive ale bazei de impozitare pentru impozitul pe profit precum și diferențele de obligații fiscale stabilite de inspecția fiscală pentru taxa pe valoare adăugată și impozitul pe dividende cu accesoriile aferente, emițând decizia de impunere nr. 32 din 18.04.2008.
Împotriva acestei decizii a formulat contestație, care fost respinsă prin decizia nr. 33 din 4.07.2008 a
Actele administrative atacate, respectiv raportul de inspecție fiscală, decizia de impunere 32/2008 cât și decizia nr. 33/2008 de respingere contestației au fost date cu aplicarea greșită a legii, întrucât:
- faptul necompletării rubricilor din ordinele de deplasare în baza cărora s-a acordat diurna de deplasare nu este de natură a înlătura dreptul la deducerea fiscală costurilor generate de diurna plătită, mențiunile din rubricile respective având o semnificație strict contabilă; așadar înlăturarea costurilor reprezentând diurnele de deplasare, în sumă de 83.500 lei din categoria cheltuielilor deductibile fiscal nu are la bază o argumentație temeinică, ci una de ordin strict formal;
- măsura de înregistrare de venituri pe seama fenomenului de confiscare nu are acoperire legală, astfel încât în mod eronat inspecția fiscală a majorat profitul impozabil cu valoarea acestora, de 154.692,5 lei.
- cât privește suma de 228.859,16 lei, eronat s-a dispus includerea în baza de impozitare, întrucât nu s- constatat nici diferență între cantitățile de pui ce au rezultat după tranșare și cele efectiv facturate;
- suma de 77.480,15 lei reprezentând taxa pe valoare adăugată s-a inclus eronat în baza de impozitare întrucât subvențiile acordate de stat nu sunt de natura celor legate de prețul operațiunilor;
- obiectul livrărilor către "" V fiind în deplină concordanță cu ceea ce s-a facturat și s-a obținut de la cumpărător, calcularea și includerea în baza de impozitare a diferențelor de preț în mărime de 228.859,16 lei a fost lipsită de orice temei legal și pe cale de consecință și suma de 43.483,24 lei reprezentând aferent acestuia;
- eronat s- apreciat de către inspecția fiscală că majorarea capitalului social pentru suma de 1.290.800 lei a avut loc pe seama dividendelor de plată stabilite prin repartizarea profitului la 31.12.2005, întrucât sursa de majorare nu provine din rezervele legale, cin din profitul net realizat la 31.12.2005, iar pe de altă parte hotărârea de repartizare a profitului net cu destinația dividende a fost revocată în termen legal. De urmare societatea nu datorează suma de 204.223 lei cu titlu de impozit pe dividende și nici accesorii în sumă de 114.368,8 lei.
- greșit s- respins ca nemotivat capătul de cerere din contestație vizând majorările de întârziere în sumă de 24.843 lei pentru neplata în termen a impozitului pe profit constatat suplimentar de organele de inspecție fiscală, întrucât regimul juridic al acestei obligații este subordonat principiului "accesorium sequitur principalae" astfel că motivele privind fondul contestației se răsfrâng și asupra acestuia.
Cu referire la capătul de cerere vizând restabilirea situației anterioare, arată reclamanta că prin indisponibilizarea sumei de 539.126,2 lei urmare a actelor administrative contestate i s-au produs prejudicii ce nu pot fi reparate decât fie prin restituirea totală a sumei fie prin compensarea acesteia cu obligațiile bugetare curente.
În susținerea contestației, reclamanta a depus la dosar înscrisuri și solicitat administrarea probei cu expertiza tehnică contabilă.
În drept invocat disp. art. 218 al. 2 rap. la art. 117, art. 124 și art. 135 din nr.OG 92/2003 republicată, art. 119 pct. 1 din Normele Metodologice de aplicare a Codului d e Procedură Fiscală; art. 1, art. 6, art. 8, art. 10-13, art. 17- 18 din Legea 554/2004; art. 3 pct. 1 și 4, art. 82 și urm. art. 112 și urm. și art. 274 cod pr. civilă.
Prin întâmpinare, pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice Bai nvocat excepția necompetenței materiale a Curții de APEL SUCEAVA, arătând în motivarea acesteia că, potrivit art. 218 al. 2 Cod pr. fiscală " Deciziile emise în soluționarea contestațiilor pot fi atacate de către contestator sau de persoane introduse în procedura de soluționare a contestației potrivit art. 212, la instanța judecătorească de contencios administrativ competentă", care în speță, raportat la prevederile Legii 554/2004, este Tribunalul Botoșani - Secția comercială și de contencios administrativ și nu Curtea de APEL SUCEAVA.
Pe fondul cauzei arătat că acțiunea în contencios administrativ pronunțată de reclamantă este neîntemeiată, deciziile contestate, cât și raportul de inspecție fiscală fiind legale și temeinice.
Astfel, cheltuielile cu diurna în sumă de 83500 lei, au fost considerate nedeductibile fiscal întrucât documentele prezentate organelor de inspecție fiscală nu conțineau minimul obligatoriu de informații prevăzute în. 1850/2004 privind registrele și formularele financiar-contabile astfel încât nu s-a putut determina un raport de cauzalitate între cheltuielile cu diurna salariaților și relațiile contractuale cu ""; suma de 154.692,5 lei reprezentând o cheltuială nedeductibilă fiscal întrucât agentul economic nu înregistrat în contabilitate întreaga cantitate de produse obținută din sacrificarea puilor vii ci doar cantitatea de produse livrabile deși costurile societății au fost influențate cu întreaga valoare a puilor sacrificați;
În perioada ianuarie - martie 2007, agentul economic a trimis spre abatorizare pui în către "" V, în baza contractului de prestări servicii nr. 232/27.01.2007, având ca document de însoțire acestora avizele de expediție.
"" V ca urmare a prestării de servicii efectuate, întocmește și transmite către "" B, facturile nr. -/02.02.2007, nr. -/19.02.2007 și nr. -/6.03.2007, prestarea de servicii constând în: abatorizare pui carne, ambalare la tăviță, congelat, refrigerat, refrigerat ladă, a avut la bază rapoartele de producție - sacrificare și rapoarte de abatorizare - tranșare confirmate prin semnături de reprezentanții celor două societăți.
Ca urmare a procesului de abatorizare - tranșare, transmis de "" V și însușit de "" B, B, acesta din urmă facturează către prestator pui grill, ficat, pipota și inimi, cap, gheare și gâturi.
Cantitatea de carne facturată este egală cu cantitatea de carne caldă livrabilă obținută de către "" V, conform Rapoartelor de abatorizare-tranșare, care conțin sortimente ca pui grill, pulpe ( dezosate, cu spate, inferioare, superioare), piept (cu os, dezosat), tacâm, spinări, aripi, ficat, gâturi, capuri și gheare etc, mai puțin cantitatea de carne confiscată de către Autoritatea Națională Sanitar Veterinară și Pentru Siguranța Alimentelor -
Ținând cont de cantitățile de produse obținute de "" conform rapoartelor de abatorizare-tranșare pe structura sortimentală confirmată de ambele părți și cantitățile de produse vândute pe baza facturilor de "", rezultat că deși pe total cantitate carne obținută în urma abatorizării și total cantitate carne livrată nu există diferențe cantitative, din punct de vedere al structurii sortimentale, există discrepanțe majore între ceea ce s-a obținut și ceea ce s- vândut.
Deoarece nu există note de recepție și fișe de magazie privind gestiunea produselor rezultate în urma procesului de abatorizare-tranșare și existând discrepanțe între cantitățile de carne pe tipuri de sortimente vândute și cele rezultate din rapoartele de abatorizare, în timpul inspecției fiscale, s- transmis către Administrația Finanțelor Publice pentru Contribuabili Mijlocii V, prin adresa nr. II/821/21.03.2008, solicitarea verificării realității și legalității operațiunilor economice derulate de "" B și "", care prin adresa nr. 2975/25.03.2008, menționează că ". prin raportul de sacrificare se obține pui carcasă iar prin abatorizare se obțin sortimente de produse. În facturile de prestări servicii emise de "" V către "" B, sunt menționate efectiv servicii prestate, respectiv abatorizarea pentru întreaga cantitate intrată în fabricație, ambalarea pentru o parte din cantitatea obținută, precum și serviciul de transport".
Coroborând răspunsul dat de către Administrația Finanțelor Publice pentru Contribuabili Mijlocii V, documentele puse la dispoziția organului de control de către "", inspectorii fiscali au procedat la compensarea veniturilor înregistrate, aferente facturilor de livrare cu veniturile ce ar fi rezultat din valorificarea sortimentelor obținute în urma procesului de abatorizare, rezultând o diferență în sumă de 228.859,16 lei ce nu a fost inclusă în baza de impozitare; suma de 77.480,15 lei reprezentând calculat aferent subvențiilor încasate de "" B, pentru pui trimiși spre abatorizare în abatoare autorizate conform prev. art. 137 al. 1 lit. a) din Codul Fiscal, se impunea a fi inclusă în baza de impozitare fiind în fapt subvenții primite de la bugetul de stat, legate direct de prețul bunurilor livrate sau al serviciilor prestate: suma de 43.483,24 lei reprezentând este aferentă sumei de 228.859,16 lei; suma de 204,223 lei reprezintă impozit pe dividende neplătite de societate conform art. 36 pct. 3 din Legea 57/2003, respectiv "în cazul în care dividendele distribuite nu au fost plătite până la sfârșitul anului în care s-au aprobat situațiile financiare, impozitul aferent acesta se plătește până la 31 decembrie a anului respectiv".
Pentru neplata acestor sume s-au calculat reclamantei majorări de întârziere, conform Codului d e procedură fiscală.
Prin încheierea de ședință din data de 8.09.2008, instanța a respins excepția necompetenței materiale, întrucât în conformitate cu disp. art. 10 al. 1 din Legea 554/2004, " Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorități publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale precum și accesorii ale acestora de până la 500.000 lei se soluționează în fond de către tribunalele administrativ fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale precum și accesorii ale acestora mai mari de 500.000 lei se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel", or în speță sumele imputate prin actele administrative contestate, însumează un cuantum superior valorii de 500.000 lei, atrăgând competența de soluționare în fond a Curții de APEL SUCEAVA - Secția comercială, contencios administrativ și fiscal.
În cauză s-a dispus întocmirea unei expertize contabile, de către expert contabil autorizat.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
La data de 17.04.2008, inspectori din cadrul Administrației Finanțelor Publice pentru Contribuabili Mijlocii B au procedat la efectuarea unei inspecții fiscale generale la ""
Verificările au vizat perioada 1.06.2004 - 30.11.2007.
În urma acestor verificări s-a întocmit raportul de inspecție fiscală nr. 1056 din 17.04.2008 în baza căruia s-a emis decizia de impunere nr. 32 din 18.04.2008 prin care, reținându-se că reclamanta "" B nu a determinat corect elementele constitutive ale bazei de impozitare pentru impozitul pe profit, s-a dispus obligarea acesteia la plata către bugetul de stat a sumei de 539.126,27 lei, reprezentând: 74.728 lei impozit pe profit stabilit suplimentar (83.500 lei cheltuieli cu diurna, 154.9692,15 lei reprezentând venituri din producția confiscată, 228.859,16 lei venituri din diferențe de preț); suma de 77.480,15 lei aferent subvențiilor încasate; suma de 43.483,24 lei colectat aferent veniturilor din diferențe de preț la produse finite; suma de 204.223 lei impozit pe dividendele și 114.368,88 lei accesorii aferente.
Împotriva acestei decizii reclamanta a formulat contestație potrivit art. 7 din Legea 554/2004, respinsă prin decizia nr. 33 din 4.07.2008.
Raportul de expertiză administrat în cauză a învederat următoarele:
"" Bap restat în favoarea "" B activități de amenajare a spațiului comercial închiriat de către aceasta din urmă de la "Formula I" B, situat în municipiul B; neavând punct de lucru în municipiul B care să-i permită amenajarea de personal din zonă, a recurs la deplasarea săptămânală personalului muncitor din municipiul B în municipiul B, costurile cu transport și cazarea pe parcursul lucrărilor fiind suportate de către beneficiarul serviciilor.
În consecință, personalul angajat în prestația serviciilor a beneficiat doar de diurnă zilnică de deplasare, iar acordarea diurnei s-a făcut în baza ordinelor de deplasare a personalului implicat în această activitate.
Potrivit Ordonanței nr. 1850/2004, ordinele de deplasare trebuie să conțină anumite mențiuni, respectiv: denumirea unității, numărul formularului, ora sosirii și plecării, semnătura conducătorului unității, date depunerii decontului, avans spre decontare, diferență de primit, semnături ale conducătorului unității, titular avans, etc.
În speță, parte din aceste mențiuni nu se impune a fi completate, respectiv "avansul acordat", întrucât nu s-a acordat avans, iar semnăturile conducătorului unității la care a avut loc deplasarea, a celui împuternicit cu viza de control financiar preventiv, a șefului de compartiment, a titularului de avans, nu prezintă relevanță, nefiind pusă în discuție comiterea unor fraude prin uzarea de ordine de ordin de deplasare și nefiind contestat faptul efectuării lucrărilor de amenajare a spațiului situat în municipiul
Cerințele arătate au un caracter strict formal și nu unul de fond care să conducă la înlăturarea înregistrării în contabilitatea unității a costurilor cu diurna sau deplasare, sau stabilirea nedeductibilității fiscale a acestora.
Însă, arată expertul că, pentru perioada analizată, unitățile aveau dreptul să acorde o diurnă zilnică de 10,52 lei, astfel că, suma deductibilă în cazul "Euro Business" este de 26,30 lei/zi și nu 60 lei/zi cât s-a dedus de către reclamantă.
În asemenea condiții, a rezultat că din suma totală de 83.520 lei, cheltuielile deductibile sunt doar de 37.398,60 lei, diferența de 47.921,40 lei fiind nedeductibilă fiscal, astfel că just a fost inclusă în baza de impozitare și doar asupra acesteia urma a se calcula impozit pe profit.
Cu privire la suma de 154.692,59 lei,se arată că, Autoritatea care a dispus confiscările consemnate în rapoartele de producție este Direcția Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor B în a cărei rază teritorială își desfășoară activitatea reclamanta, iar aceste confiscări, potrivit semnificației noțiunii de "confiscare" oferită prin art.1 lit. m) din nr.HG 984/2005 pot să reprezinte venituri ce trebuiau reflectate în contabilitatea reclamantei, cel mult în limita prețurilor de materie primă stabilite și numai în situația în care sunt dirijate pentru prelucrarea tehnică sau, după caz, nu se impune reflectarea în contabilitate ca venituri pentru situația în care acestea sunt supuse distrugerii.
Referitor la costurile aferente acestor cantități de confiscări, acestea pot să suplimenteze costurile acumulate până la momentul constatării actului de confiscare, numai în situația în care sunt angajate operațiuni specifice de distrugere și doar în limita costurilor aferente acestor operațiuni. Pentru situația în care confiscările sunt dirijate prelucrărilor tehnice, se angajează costuri cu prelucrarea dar se obțin și venituri.
Or, din documentele contabile și a celor tehnico-sanitare a rezultat că "" B nu a angajat costuri suplimentare care să fi fost generate de aceste confiscări, destinația stabilită fiind cea de distrugere.
Astfel, suma de 154.692,5 lei nu reprezintă nici venituri impozabile după cum nu reprezintă nici cheltuieli nedeductibile fiscale, iar asupra impozitului pe profit calculat de reclamantă nu s-a produs nici o influență, astfel că eronat a fost inclusă în baza de impozitare.
Cu privire la nulitatea și legalitatea operațiunilor economice derulate de reclamantă cu "" V, arată raportul de expertiză că, operațiunile de livrare de produse către "" V sunt legale, au la bază un contract semnat la 20.01.2007, prețurile practicate prin facturare sunt cele din contract, iar la beneficiar există confirmarea primirii produselor prin note de intrare, recepție întocmite.
De urmare eronat s-a stabilit prin raportul de inspecție fiscală, în sarcina reclamantei, diferența de venituri în sumă de 228.859,16 lei aferentă operațiunilor derulate cu "" L
Neexistând bază pentru stabilirea sumei de 228.859,16 lei, evident și suma de 43.483.24 lei reprezentând A-ul aferent acestei sume, a fost stabilit fără temei.
de care a beneficiat reclamanta au caracterul unui sprijin operațional și nu sunt îndeplinite condițiile pentru a le include în baza de impozitare în stabilirea -ului prevăzut de art. 137 alin. 1 lit. a) din Codul Fiscal.
Astfel, acordarea sprijinului producătorilor agricoli - crescători de păsări, potrivit art. 24 alin. 1 din Normele Metodologice este concluzionat de întocmirea și implementarea Programului - cadru minimal de biosecuritate, implementare care presupune angajare de costuri și nu este legată de prețul de comercializare a puilor. Subvenția se acordă la numărul de capete iar prețul fiind practicat la unitatea de măsură de greutate, evident nu este legată de prețul produsului subvenționat.
Așa fiind, eronat s-a inclus de către organele fiscale, volumul subvențiilor primite în baza de impunere și s-a stabilit o diferență de colectată de 77.480,15 lei.
Majorarea capitalului social cu suma de 1.290.800 lei, arată expertiza că s-a făcut pe norma noțiunii de "alte rezerve" or acestea nu sunt asimilate dividendelor și nu se datorează impozit pe dividende.
Față de aceste aspecte expuse în lucrarea de specialitate întocmită în cauză, coroborate și cu dispozițiile legale incidente în speță, instanța constată că raportul de inspecție fiscală nr. 1056 din 17.04.2008 și decizia nr. 32 din 17.04.2008 emise de Direcția Generală a Finanțelor Publice B sunt întemeiate doar în ceea ce privește suma de 47.921,40 lei cheltuieli cu diurna de deplasare acordată personalului aflat în delegație, peste limita legal stabilită prin prevederile art. 21 alin. 3 lit. b) din legea nr. 571/2003 și doar asupra acesteia se impune a se calcula impozit pe profit suplimentar, care conform calculelor efectuate de expert se ridică la suma de 7.667,42 lei, la care se adaugă și suma de 5.349,11 lei, majorării de întârziere calculate până la data de 07.04.2008.
Obiecțiunile la raportul de expertiză formulate de pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice B, urmează a fi înlăturate de către instanță, întrucât în ceea ce privește încălcarea art. 208 Cod procedură civilă, aceasta nu se confirmă, rezultând chiar din cuprinsul obiecțiunilor că expertul a convocat pârâta, în data de 06.02.2009, prin adresele înregistrate la acesta sub nr. I/1704 din aceeași dată, în vederea efectuării raportului de expertiză. Pârâta învederează că expertul nu a consultat întreaga documentație ce s-ar fi impus a fi verificată în vederea efectuării expertizei și că nu a solicitat a i se pune la dispoziție documente contabile, dar nu precizează clar care anume documente nu au fost consultate, astfel că această susținere urmează a fi apreciată ca fiind fără suport.
Cât privește obiecțiunile în scris, aceasta reiterează susținerile din întâmpinare.
De altfel, expertul a răspuns la obiecțiunile formulate de către pârâtă, menținându-și poziția exprimată anterior.
Pentru cele ce preced, instanța, în temeiul art. 1 din Legea nr. 554/2004 va admite acțiunea reclamantei și va anula Decizia nr. 33 din 04.07.2008.
De urmare, se va admite în parte contestația împotriva Deciziei nr. 32 din 18.04.2008 cât și împotriva raportului de inspecție fiscală nr. 1056 din 17.04.2008 întocmite de pârâta Direcția Generală A Finanțelor Publice B și se va anula în parte, până la concurența sumei de 526.110,8 lei, urmând a fi menținute în limita sumei de 13.016,53 lei reprezentând impozit pe profit aferent diferenței de 47.921,40 lei cheltuieli cu chiria de deplasare și majorări de întârziere calculate până la 07.04.2008.
Cât privește cererea de repunere a părților în situația anterioară, fiind accesorie cererii de anulare a actelor administrative de mai sus, urmează a fi admisă în parte și a fi obligate pârâtele să restituie reclamantei suma de 526.110,8 lei achitată de către aceasta în temeiul raportului de inspecție fiscală și al Deciziei nr. 32/18.04.2008.
Totodată și în temeiul art. 274 Cod procedură civilă, pârâtele vor fi obligate să plătească reclamantei suma de 8.000 lei cheltuieli de judecată reprezentând contravaloare onorar expert și onorar avocat.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
HOTĂRĂȘT E:
Admite acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta "", cu sediul în municipiul B,-, -.5,. A,.7, județul B, în contradictoriu cu pârâtele Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului B și Administrația Finanțelor Publice pentru Contribuabili Mijlocii B, ambele cu sediul în municipiul B,-, județul
Anulează Decizia nr. 33 din 04.07.2008 emisă de Direcția Generală a Finanțelor Publice
Admite contestația formulată de reclamantă împotriva Deciziei nr. 32 din 18.04.2008 cât și a raportului de inspecție fiscală nr. 1056 din 17.04.2008 emise de către pârâta B în parte.
Anulează în parte decizia nr. 32 din 18.04.2008 cât și raportul de inspecție fiscală nr. 1056 din 17.04.2008 emise de pârâtă până la concurența sumei de 526.110,8 lei, urmând a fi menținute pentru suma de 13.016,53 lei reprezentând impozit pe profit și majorări de întârziere.
Dispune repunerea părților în situația anterioară în sensul că obligă pârâtele să restituie reclamantei suma de 526.110,8 lei.
Obligă pârâtele să plătească reclamantei suma de 8.000 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorar expert și onorar avocat.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 19 mai 2009
Președinte, Grefier,
Red.
Tehnored.
Ex. 5/20.05.2009
Președinte:Mitrea Muntean DanielaJudecători:Mitrea Muntean Daniela
