Contestație act administrativ fiscal. Decizia 1237/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
Dosar nr- DECIZIE Nr. 1237/2009
Ședința publică de la data de 04 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Vasilică Pintea
JUDECĂTOR 2: Maria Violeta Chiriac
JUDECĂTOR 3: Loredana
Grefier -
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
Pe rol fiind judecarea recursului formulat de recurenta- pârâtă DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE N, împotriva sentinței civile nr.71/CF din 23.04.2009, pronunțată de Tribunalul Neamț, în dosarul nr-, având ca obiect
contestație act administrativ fiscal.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns consilier juridic cu delegație de reprezentare din partea recurentei-pârâte N, lipsă fiind intimata-reclamantă P
Procedura este completă.
S-a făcut referatul oral asupra cauzei, după care:
Reprezentanta recurentei-pârâte arată că nu mai are cereri de formulat.
Nemaifiind cereri de formulat sau alte chestiuni prealabile, instanța constată cauza în stare de judecată, acordând cuvântul pentru dezbateri.
Reprezentanta recurentei-pârâte având cuvântul, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, casarea sentinței recurate, iar pe fond respingerea contestației și menținerea deciziilor de impunere emise de recurentă, obligațiile fiscale stabilite prin acestea fiind legale, având în vedere că, cheltuielile efectuate de reclamantă cu achiziționarea celor 6 uși nu sunt deductibile întrucât ușile nu au fost folosite în interesul societății.
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
-deliberând-
Asupra recursului în materia contenciosului administrativ de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.71/CF/23.04.2009 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr- a fost admisă în parte acțiunea formulată de contestatoarea P N în contradictoriu cu intimata Direcția Generală a Finanțelor Publice N, în sensul modificării în parte a deciziei nr.154/26.03.2008 emisă de Direcția Generală a Finanțelor Publice N, a raportului de inspecție fiscală nr.85.301/09.01.2007 și a deciziei de impunere nr.455/23.11.2007 emisă de Administrația Finanțelor Publice N, cu privire la: calculul sumelor datorate cu titlu de impozit pe profit aferent anului 2007, în sensul că suma datorată de către contestatoare este de 591 lei, în loc de 7264 lei; calculul sumelor datorate cu titlu de TVA, aferent facturii, în sensul că suma datorată de către contestatoare este de 3279,66 lei, în loc de 4563 lei.
A fost respinsă ca nefondată cererea contestatoarei privind anularea deciziei nr.456/2007.
A fost respinsă ca nefondată cererea privind suspendare executare act.
Considerentele primei instanțe au fost următoarele:
Prin decizia de impunere 455/2007 s-au stabilit în sarcina contestatoarei obligații fiscale suplimentare constând în suma de 24779 lei - impozit pe profit și 16994, majorări de întârziere; s-a avut în vedere faptul că societate nu a luat în calcul la masa impozabilă a profitului a următoarelor elemente: profitul net contabil, cheltuieli proprii cu impozitul pe profit, cheltuieli nedeductibile cu protocolul, cheltuieli cu amenzile și penalitățile, cheltuieli înregistrate în contabilitate având la bază documente ce nu aparțin firmei, cheltuieli ce nu sunt aferente veniturilor, venituri omise la înregistrare. Cu privire la TVA s-a stabilit că societatea datorează 37366 lei deoarece nu s-a colectat TVA de către societate pentru garanția de bună execuție devenite exigibile, nu s-a colectat TVA- ul pentru abonamentele de transport recuperate de sa salariați și faptul că societatea a luat în calcul de 2 ori suma de 13 347 lei ca TVA achitat.
Societatea a contestat calcularea impozitului pe profit arătând că:
uma de 7264 leipentru dotarea cu uși din lemn a spațiului situat în - - nr. 9.
Potrivit expertizei contabile efectuate în cauză, suma respectivă s-a reținut că reprezintă uși simple ce s-au montat la spațiul menționat. Expertul a reținut că societatea a cumpărat 6 uși în baza a 2 facturi, 5 dintre acestea fiind valorificate, nemaifiind montate în spațiul a cărui folosință s-a preluat. Expertul a procedat și recalcularea impozitului pe profit concluzionând asupra sumei datorate, respectiv: contestatoarea mai are de achitat suma de 591 lei reprezentând impozit pe profit și accesorii.
uma de 4563 lei- TVA aferent facturi considerate că nu aparțin societății.
Față de valorificarea de către societate în anul 2008 celor 5 uși pentru care a emis factura 30/5-03-2008 și a colectat TVA, expertul a reținut că TVA neadmis la deducere este de 1068 lei, sumă ce trebuie scăzută din suma stabilită de organul fiscal, rămânând de plată 3279 lei.
În termen legal a declarat recurs pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice N, criticând soluția pentru următoarele motive:
contestatoarea a înregistrat pe cheltuieli suma de 7264 lei, reprezentând contravaloarea unor uși din lemn masiv pe care susține că le-a montat la spațiul din P N,-, pentru care avea încheiat contract de comodat nr.561/30.08.2005, neînregistrat la Oficiul Registrului Comerțului. Așadar, facturile privind achiziționarea ușilor nu pot fi opozabile organului fiscal și, prin urmare, contestatoarea nu poate beneficia de executarea dreptului de deducere a cheltuielilor. prin vânzarea unui număr de 5 uși din cele 6 achiziționate în luna ianuarie 2007, cheltuielile aferente ușilor vândute, considerate nedeductibile la calculul profitului impozabil la data achiziției, ar putea diminua profitul impozabil la data vânzării, martie 2008, așa cum s-a reținut și prin raportul de expertiză. instanța a analizat o serie de operațiuni efectuate de societate ulterior perioadei supuse controlului, respectiv în martie 2008. analiza deductibilității cheltuielilor și a TVA aferente vânzării a 5 uși în luna martie 2008 va fi analizată de organele de inspecție cu ocazia verificării perioadei respective. greșit s-a reținut că suma de 7264 lei reprezintă impozit pe profit, respectiva sumă constituind cheltuială nedeductibilă aferentă celor 6 uși. eronat s-a stabilit că societatea nu datorează diferența de 591 lei, impozit pe profit și suma de 7264 lei, cele două sume reprezentând impozit pe profit și majorări de întârziere, respectiv cheltuieli nedeductibile. doar organele fiscale se pot pronunța asupra cuantumului impozitului pe profit și al majorărilor de întârziere calculate prin decizia de impunere contestată, pentru cele 5 uși, cuantum ce a fost ulterior precizat de recurentă ca fiind de 1.162 lei (7264 x 16%) -fila 10 dosar-, iar majorări de întârziere 124 lei pentru perioada controlului, 25.07.2007-09.11.2007.Recursul de față se privește a fi fondat.
Examinând sentința recurată pentru motivele invocate și din oficiu, reține următoarele:
Suma de 7.264 lei, susține contestatoarea, reprezintă uși din lemn masiv ce s-au montat la spațiul a cărei folosință a fost preluată în baza contractului de comodat nr.561/30.08.2005.
Societatea a înregistrat pe cheltuieli respectiva sumă de 7264 lei, însă, atât vreme cât contractul de comodat, privind punctul de lucru al societății, nu a fost înregistrat la Oficiul Registrului Comerțului, respectiva modificare este inopozabilă terților, inclusiv organului fiscal și, prin urmare, reclamanta nu poate beneficia de exercitarea dreptului de deducere a cheltuielilor, reprezentând c/val respectivelor uși instalate într-un spațiu nedeclarat ca punct de lucru(art.5 alin.1 și art.21 din Legea nr.26/1990), întrucât nu pot fi considerate ca fiind aferente veniturilor realizate.
Potrivit prevederilor legale pentru exercitarea dreptului de deducere a TVA (art.145 alin.2 lit.a) Cod fiscal, art.146 alin.1 lit.c) Cod fiscal, art.155 alin.5 Cod fiscal), societatea trebuie să dețină o factură care trebuie să cuprindă informațiile prevăzute de lege printre care și datele de identificare ale cumpărătorului, în speță SR. Și, întrucât societatea nu are calitatea de cumpărător, în mod legal au constatat organele de inspecție fiscală că aceasta nu are drept de deducere pentru TVA înscris în respectivele documente.
Referitor la suma de 1380 lei, reprezentând TVA neadmisă la deducere, provenind din achiziționarea unor uși din lemn masiv pe care le-a montat la punctul de lucru nedeclarat, reține aceeași idee că facturile nu sunt opozabile organului fiscal și, pe cale de consecință, reclamanta nu poate beneficia de exercitarea dreptului de deducere a TVA aferent.
Iar, suma de 1068 lei reținută de expert ca fiind TVA provenit din valorificarea de către societate în anul 2008 celor 5 uși, conform facturii nr.30/05.03.2008, este rezultatul unor operațiuni ulterioare perioadei supuse controlului, astfel că susținerile recurentei sunt întemeiate.
Așadar, urmărind cele anterior expuse, urmează a admite recursul și a modifica în parte sentința conform dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
Admite recursul formulat de recurenta- pârâtă DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE N cu sediul în mun. P N,B-dul -, nr.19 bis, județul N împotriva sentinței civile nr.71/CF din 23.04.2009, pronunțată de Tribunalul Neamț, în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata-reclamantă cu sediul în mun.P N,-, județul
Modifică în parte sentința recurată în sensul că respinge ca nefondată acțiunea.
Menține celelalte dispoziții.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 04 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - - | Judecător, - |
Grefier, |
Red.sent.
Red.dec.rec.
Tehnored.Fl.B-5 ex
04.01.2010
Președinte:Vasilică PinteaJudecători:Vasilică Pintea, Maria Violeta Chiriac, Loredana
