Contestație act administrativ fiscal. Încheierea 136/2009. Curtea de Apel Oradea
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția Comercială și de Contencios
Administrativ și Fiscal
Dosar nr. -
ÎNCHEIERE nr. 136/2009
Ședința publică din 6 iulie 2009
PREȘEDINTE: Sotoc Daniela
Grefier: - -
Pe rol fiind pronunțarea asupracererii de suspendare a executării actului administrativ- primă instanță - formulată de reclamanta - EUROPEAN FOOD SA cu sediul în -, județul B, în contradictoriu cu pârâta ADMINISTRAȚIA FONDULUI PENTRU MEDIU cu sediul în B sector 6, Corp A nr. 294.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi nu se prezintă nicio parte.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei în sensul celor de mai sus, învederându-se instanței că cererea de suspendare este legal timbrată, fiind achitată taxa de timbru de 14 lei, plus 1 leu timbru judiciar.
În ședința publică din data de 29 iunie 2009, după ce reprezentantul reclamantei a pus concluzii asupra cererii de suspendare, instanța, având nevoie de timp în vederea deliberării, a amânat pronunțarea asupra cererii de suspendare pentru astăzi.
CURTEA D APEL
DELIBERÂND
Asupra cererii de suspendare, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la această instanță la data de 2 iunie 2009 reclamanta - EUROPEAN FOOD SA a solicitat în contradictoriu cu ADMINISTRAȚIA FONDULUI PENTRU MEDIU anularea Deciziei de impunere nr. 231/19.12.2008, a Raportului de inspecție fiscală nr. 271/19.12.2008 și a Deciziei nr. 39/25.03.2009 emise de către ADMINISTRAȚIA FONDULUI PENTRU MEDIU precum și suspendarea executării Deciziei de impunere nr. 231/19.12.2008 și a Deciziei nr. 39/25.03.2009, emise de către pârâtă.
În motivarea cererii de suspendare, se arată că sunt îndeplinite cele două condiții prevăzute de art. 14 alin. 1 din Legea nr. 554/2008.
În ceea ce privește cazul bine justificat, Decizia nr. 231/19.12.2008 conține sume reprezentând obligații de plată ale societății reclamante la fondul pentru mediu, însă aceste sume au fost calculate de reprezentanții pârâtei printr-o interpretare proprie și eronată a legislației în domeniu, iar până în prezent nu există o opinie obiectivă privind modul de calcul al contribuției la fondul de mediu și anume o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă prin care să se prevadă care este interpretarea corectă a legislației în domeniu, și care este modul de calcul a contribuției la fondul de mediu.
Prin Decizia nr. 39/25.03.2009 s-a respins contestația reclamantei împotriva Deciziei de impunere mai sus arătate, Decizia 39 fiind emisă tot de aceeași instituție, iar susținerile prezentate în această decizie sunt incorecte și subiective.
Cât privește paguba iminentă, în baza deciziei de impunere atacate, pârâta a emis somația nr. 7891/24.03.2009 în dosar de executare nr. 74/2009 și a titlului executoriu nr. 74, demarând astfel procedura de executare silită, astfel că suntem în prezența unei situații de prevenire a unei pagube iminente.
pagubei rezultă chiar din emiterea titlului executoriu, atâta timp cât suma prevăzută în acesta are la bază un calcul efectuat după interpretarea proprie și greșită a legislației în domeniu de către pârâtă. De asemenea, plata sumei de 1.474.056 lei ar putea crea decalaje uriașe în sistemul de plăți, având în vedere că societatea reclamantă efectuează o serie de cheltuieli cu salariile angajaților, plata facturilor emise de către furnizori și taxe și impozite.
Examinând cererea de suspendare prin prisma motivelor invocate, se constată că aceasta este nefondată, pentru următoarele considerente:
Suspendarea executării actului administrativ se poate dispune în temeiul art. 15 alin. 1 raportat la art. 14 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 numai dacă sunt îndeplinite cumulativ două condiții: 1)un caz bine justificat, în sensul existenței unei îndoieli puternice asupra prezumției de legalitate de care se bucură un act administrativ, de natură a înfrânge principiul potrivit căruia actul administrativ este executoriu din oficiu (art. 2 lit. t); 2)prevenirea unei pagube iminente, a unui prejudiciu material viitor dar previzibil cu evidență, sau a unei perturbări previzibile grave a funcționării unei autorități publice ori a unui serviciu public (art. 2 lit. ș).
Cele două condiții, prin tonul lor restrictiv și imperativ, denotă caracterul de excepție al măsurii suspendării executării actului administrativ, presupunând, așadar, dovedirea efectivă a unor împrejurări conexe regimului administrativ aplicabil actului atacat, care să fie de natură a argumenta existența unui "caz bine justificat" și a "iminenței producerii pagubei".
instituția suspendări executării actului administrativ, prin art. 14 și 15 din Legea nr. 554/2004, legiuitorul a dorit să-l apere pe cel ce se consideră vătămat într-un drept al său sau într-un interes legitim, împotriva unei pagube care cu greu ar putea fi acoperită, chiar și în condițiile în care actul administrativ ar fi anulat.
Motivele de nelegalitate a actului administrativ atacat, invocate de reclamantă, nu sunt de natură a crea o îndoială serioasă în privința legalității acestuia, aceste aspecte putând face obiectul analizei în cadrul soluționării pe fond a acțiunii în anularea deciziei de impunere nr. 231/19.12.2008, și nu în contextul unei cereri de suspendare a executării acesteia.
În ceea ce privește paguba iminentă, instanța constată că nici această condiție nu este îndeplinită.
Susținerea potrivit căreia prin plata sumelor stabilite prin decizia de impunere s-ar ajunge la producerea unui prejudiciu în patrimoniul reclamantei, constând în indisponibilizarea respectivei sume de bani și crearea unor decalaje în sistemul de plăți, nu este suficientă pentru a demonstra iminența producerii unei pagube care ar trebui să constea într-o consecință a executării, iar nu în însăși executarea actului administrativ atacat.
Altfel, s-ar ajunge la concluzia că cerința referitoare la iminența producerii unei pagube este presupusă în majoritatea cazurilor executării unui act administrativ, ceea ce ar contraveni caracterului de excepție al instituției suspendării executării actelor administrative, astfel cum aceasta este reglementată de Legea nr. 554/2004.
Pe de altă parte, pentru a se putea dispune măsura suspendării executării actului administrativ nu este suficientă simpla afirmație a persoanei vătămate în sensul că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 14 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, în lipsa mijloacelor de probă din care să rezulte temeinicia susținerilor referitoare la existența unui caz bine justificat și la prevenirea producerii unei pagube iminente, iar cuantumul însemnat al sumei asupra căreia poartă actul administrativ în privința căruia se solicită suspendarea executării, nu constituie prin el însuși un argument suficient pentru a se putea dispune această măsură.
Având în vedere cele arătate, cererea de suspendare a executării Deciziei de impunere nr. 231/19.12.2008 și a Deciziei nr. 39/25.03.2009 emise de ADMINISTRAȚIA FONDULUI PENTRU MEDIU urmează a fi respinsă ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
Respinge cererea formulată de reclamanta - EUROPEAN FOOD SA, în contradictoriu cu pârâta ADMINISTRAȚIA FONDULUI PENTRU MEDIU, având ca obiect suspendarea executării Deciziilor de impunere nr. 231/19.12.2008 și 39/25.03.2009 emis de pârâtă.
Cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 6 iulie 2009.
Președinte Grefier
- - - -
/07.07.2009
4 ex./07.07.2009
Emis/exp. 2 comunicări:
reclamanta - EUROPEAN FOOD SA cu sediul în -, județul B, pârâta ADMINISTRAȚIA FONDULUI PENTRU MEDIU cu sediul în B sector 6, Corp A nr. 294Astăzi, __07.2009
Președinte:Sotoc DanielaJudecători:Sotoc Daniela