Contestație act administrativ fiscal. Sentința 14/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- SENTINȚA NR. 14/F-
Ședința publică din 14 Ianuarie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Gina Achim judecător
Grefier - -
S-a luat în examinare, pentru soluționare, în primă instanță, contestația formulată potrivit Legii contenciosului administrativ de contestatoarea SC STANDARD SRL, cu sediul în Pitești, B-dul -, -8,.B,.15, camera 3, județul A, împotriva deciziei nr. 292/08.09.2008 emisă de intimata AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ, cu sediul în B,-, sector 5.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns avocat pentru contestatoare, în baza împuternicirii avocațiale aflate la dosar și intimata prin consilier juridic din cadrul A, în baza delegației de la dosar.
Procedura, legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că s-a depus la dosarul cauzei, prin serviciul registratură o a doua întâmpinare din partea intimatei.
Apărătoarea contestatoarei depune la dosar dovada achitării taxei de timbru, potrivit chitanței pentru încasarea de impozite, taxe și contribuții Seria - nr.- din 13.01.2009, emisă de Trezoreria Municipiului Pitești din care rezultă că s- achitat suma de 40,00 lei și timbrul judiciar în valoare de 0,30 lei.
Instanța comunică apărătoarei contestatoarei un exemplar de pe întâmpinarea aflată la dosar.
Reprezentantul intimatei arată că își susține excepția inadmisibilității acțiunii formulată de contestatoare, excepție invocată în întâmpinarea aflată la dosar.
Apărătoarea contestatoarei, solicită proba cu înscrisuri, acestea fiind depuse la dosarul cauzei. Pe excepția inadmisibilității acțiunii, având cuvântul solicită respingerea acesteia, arătând că prin decizia atacată ANAF s-a pronunțat pe această excepție. Consideră că există o vătămare în ceea ce o privește pe contestatoare. Asupra fondului contestației nu s- pronunțat. Față de această împrejurare, urmează ca instanța să aprecieze.
Reprezentantul intimatei, arată că nu s-a modificat nici o bază de impunere, iar asupra fondului contestației, instanța nu s-a pronunțat.
CURTEA
Asupra acțiunii de față constată:
La data de 12.12.2008, reclamanta " STANDARD" Pitești, a solicitat instanței să dispună anularea parțială a Deciziei nr.292/08.09.2008 și în totalitate a procesului-verbal nr.-/30.10.2007, emise de reprezentanții pârâtei Autoritatea Națională a Finanțelor Publice.
În motivare, reclamanta susține că a formulat contestație împotriva procesului-verbal, întocmit la data de 30.10.2007, de către A, iar prin Decizia nr.292/08.09.2003, au fost anulate numai accesoriile dispuse prin procesul verbal.
Apreciază ca fiind nelegală și netemeinică decizia, deoarece nu a anulat și debitele suplimentare în cuantum de 1.836.465 lei stabilite prin procesul-verbal nr.-/30.10.2007, în condițiile în care a fost modificată baza de impunere; stabilirea acestora nu se putea face prin proces-verbal, ci prin raport, urmat de decizie de impunere.
A mai susținut, că decizia este contradictorie, întrucât reține că se anulează sumele stabilite suplimentar, iar ca soluție, dispune numai anularea accesoriilor.
În privința procesului-verbal, a precizat, că acesta nu cuprinde elementele obligatorii impuse de art.43 alin.2 lit.f, i, h și j din Codul d e procedură fiscală, fapt care atrage nulitatea actului administrativ. De asemenea, a mai motivat, că inspectorii fiscali invocă dispozițiile art.14 din Legea nr.241/2005, deși acestea se referă la săvârșirea unor infracțiuni, iar acestea nu există în speță precum și în situația în care nu ar exista o evidență contabilă, însă aceasta există.
A criticat procesul-verbal și pentru faptul, că sumele reținute au fost stabilite prin estimare și de către un inspector financiar, împotriva căruia a formulat cerere de recuzare.
În privința fondului acestui act de control, a subliniat, reținerea nelegală și netemeinică, că nu are dreptul de deducere la pentru sume de bani, rezultate din raporturi comerciale ce au caracter economic, deși nu are nici o culpă cu privire la obligațiile altor societăți, cu care a colaborat, câtă vreme acestea, i-au emis facturi fiscale, le-a achitat și le-a înregistrat în contabilitatea proprie.
A mai precizat, că deține documente justificative privind contractele de transport și pentru închirierea unor depozite, foile de parcurs, aflându-se la transportator, în mod corect.
A concis, cu precizarea, că inspectorii fiscali, au reținut o situație eronată în procesul verbal întocmit.
Pârâta a formulat întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii, cu argumentele, că procesul-verbal de control nr.-/30.10.2007, reprezintă o verificare solicitată de Garda Financiară și, nefiind un act fiscal, în sensul dispozițiilor art.1 din Legea nr.554/2004, câtă vreme nu a fost emisă decizie de impunere. Acesta nu produce efecte juridice și nu stabilește raport obligațional între cele două părți.
A precizat, că reclamanta trebuia să formuleze plângere împotriva actelor efectuate în baza dispozițiilor date de procuror, deoarece procesul-verbal, s-a emis la solicitarea organelor penale.
A mai arătat, că Înalta Curte de Casație și Justiție a respins cererea de suspendare a unui proces-verbal similar celui din cauză.
A menționat, că nu s-a impus analizarea fondului cauzei, deoarece constatările organului de inspecție fiscală, cuprinse în procesul-verbal contestat, vor putea sta la baza emiterii raportului de inspecție fiscală și a deciziei de impunere, care vor putea fi contestate.
A fost administrată proba cu acte.
Din probatoriul administrat, instanța reține că prin procesul-verbal din data de 30.10.2007, întocmit de reprezentanții A, s-a reținut în urma verificării perioadei 31.10.2003 - 30.06.2007, că reclamanta a dedus, pentru operațiuni comerciale, desfășurate pe bază de facturi, înregistrate în contabilitate, fără ca partenerii săi să aibă înregistrate declarații de impozite și taxe la organul fiscal teritorial, a înregistrat în contabilitate cheltuieli cu prestări servicii de transport, fără a deține documente justificative, a înregistrat cheltuieli privind consumul unor siguranțe, deși efectuează un singur tip de activitate, a înregistrat anumite facturi fiscale, iar ulterior reprezentantul său, a încasat sume de bani prin cont bancar: la verificare, nu au fost găsite mărfurile evidențiate în contabilitate, etc.
Cu privire la sume, a reținut, că reclamanta nu poate deduce în sumă de 239.397 lei, pentru facturile emise de furnizori, care nu au realizat operațiuni taxabile, nici pentru suma de 209.467 lei, pentru care nu justifică achiziția de servicii de transport și că era obligată să emită facturi fiscale de avans pentru suma de 4.088.163 lei, încasate de către societăți în plus.
A stabilit în concluzie, că reclamanta are ca obligații bugetare sumele: 1.404.458 lei (224.713 lei debit și 43.426 lei dobânzi) și 8.482.905 lei TVA (1.611.752 lei debit și 425.488 lei dobânzi).
Împotriva acestui proces-verbal, reclamanta a formulat contestație, care s-a soluționat prin Decizia nr.292/08.09.2008, prin care s-au anulat accesoriile stabilite prin procesul-verbal și s-a stabilit ca organele de inspecție fiscală să valorifice constatările din procesul-verbal și să emită decizie de impunere.
În motivarea acestei decizii, emitentul reține, că nu pot fi stabilite accesorii, în condițiile în care, nu s-au stabilit obligații principale de plată. Actul premergător deciziei de impunere, nu are natura juridică a unui act administrativ fiscal.
Împotriva acestei soluții, reclamanta a formulat acțiunea prezentă.
Întrucât pârâta, a stabilit, că nu există act administrativ fiscal, respectiv decizie de impunere, nu putea să emită nici decizie fiscală, mai ales să stabilească, preluarea conținutului procesului-verbal prin decizia de impunere. Pârâta a inversat prin această modalitate ordinea de emitere a actelor. Decizia include practic procesul-verbal și statornicește culpa reclamantei. acestei decizii, ar conduce la emiterea incorectă a deciziei de impunere, deși nu a analizat faptele săvârșite de reclamantă. Chiar și anularea accesoriilor, ar putea să o prejudicieze, întrucât decizia nu reține, că nu le datorează, ci doar că nu se pot stabili printr-un act premergător, subînțelegându-se, că se pot stabili prin decizie de impunere.
Pârâta poate în orice moment, în aceste condiții să emită decizie de impunere și chiar să aplice măsuri asiguratorii, câtă vreme pârâta atribuie procesului-verbal, funcții echivalente raportului de inspecție fiscală.
Răspunsul dat către sau Garda Financiară, trebuia să se concretizeze printr-o adresă, sau să fie dat după stabilirea cu exactitate a sumelor datorate de către reclamantă sau a vinovăției acesteia.
Reclamanta ar putea să conteste măsurile dispuse de procuror, numai în contextul penal, însă din punct de vedere civil, neatacarea actelor, ar putea să o pună în fața unor aspecte, soluționate definitiv, pierzând și termenele legale stabilite de legiuitor, pentru a se adresa instanței de judecată.
Necontestarea procesului-verbal, ar putea fi interpretat de către organele de cercetare, ca fiind imaginea unei situații corecte, devenind probă pentru incriminarea reclamantei.
De aceea, se impune ca organul fiscal să analizeze și să probeze toate faptele reținute în procesul-verbal, să verifice și să precizeze cu exactitate prejudiciul creat de reclamantă bugetului de stat, inserându-i totodată și toate elementele deciziei de impunere (neavând relevanță ce denumire îi atribuie), cu posibilitatea pentru reclamantă de a se apăra și de a contesta.
În mod greșit, pârâta nu a analizat fondul contestației. Pentru a nu o vătăma pe reclamantă, nu trebuia să dispună emiterea unei decizii conforme cu procesul-verbal, în condițiile în care nu a analizat, dacă a săvârșit anumite fapte.
Față de cele menționate, în temeiul art.1 și 18 din Legea nr.554/2004, instanța va admite contestația și va dispune numai anularea Deciziei nr.292/08.09.2008, cu obligarea pârâtei de a se pronunța asupra tuturor aspectelor ce au fost reținute în procesul-verbal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite contestația formulată de contestatoarea SC " STANDARD" SRL, cu sediul în Pitești, B-dul -, -8,.B,.15, camera 3, județul A, împotriva Deciziei nr. 292/08.09.2008 emisă de intimata AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ, cu sediul în B,-, sector 5.
Anulează Decizia nr.292/08.09.2008 și obligă pe pârâtă să soluționeze fondul contestației, formulată de reclamantă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 14 ianuarie 2009, la Curtea de Apel Pitești - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.
Președinte,
- -
Grefier,
Red.
/4 ex/20.01.2009
Președinte:Gina AchimJudecători:Gina Achim
