Contestație act administrativ fiscal. Sentința 171/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR. 107,-
SENTINȚA NR. 171
Ședința publică din data de 3 septembrie 2008
PREȘEDINTE: Dinu Florentina
Grefier - - -
Pe rol fiind soluționarea acțiunii formulată potrivit Legii contenciosului administrativ de reclamantul domiciliat în B, Bd. 1 decembrie 2.. 6,. C,. 6,. 21, jud. B în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Finanțelor Publice - Agenția Națională de Administrare Fiscală cu sediul în B,-, sect. 5, cauză venită spre rejudecare potrivit deciziei nr. 4380/14.11.2007 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția Contencios administrativ și fiscal.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns reclamantul asistat de avocat, lipsă fiind pârâtul Ministerul Finanțelor Publice - Agenția Națională de Administrare Fiscală.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea, pune în discuție excepția tardivității introducerii acțiunii și excepția inadmisibilității acțiunii pentru lipsa plângerii prealabile, ambele invocate de pârâtă prin întâmpinare.
Avocat învederează instanței că a formulat acțiunea în termen legal la data de 10.01.2007, încadrându-se în cele 6 luni de la data de 4.08.2006 când a fost emis raportul de audit, termen prevăzut de art. 11 al. 1 din Legea 554/2004. Susținerea intimatei că ar fi introdus acțiunea la data de 27.03.2008, este nefondată, aceasta fiind data înregistrării dosarului la momentul reluării celui de-al doilea ciclu procesual, deoarece acțiunea a fost casată și venită spre rejudecare potrivit deciziei nr. 4380/14.11.2007 pronunțată de ÎCCJ. Solicită respingerea excepției tardivității ca nefondată.
Cu privire la excepția inadmisibilității acțiunii invocată de intimată și aceasta este nefondată, întrucât reclamantul a formulat un memoriu la data de 16.08.2006 adresat președintelui ANAF, aflat la filele 13-17 dosar fond al tribunalului Buzău, la care a primit și răspuns, acesta ținând loc de plângere prealabilă.
Solicită respingerea excepției inadmisibilității acțiunii, ca neîntemeiată.
Curtea, respinge cele două excepții ca neîntemeiate, întrucât reclamantul a introdus acțiunea în termen legal la data de 10.01.2007, data de 27.03.2008 este data reluării ciclului procesual, iar procedura prealabilă a fost îndeplinită prin memoriul înaintat de reclamant președintelui ANAF, aflat la fila 13 dosar fond, la care acesta a primit și răspuns.
Avocat arată că alte cereri nu mai are de formulat și probe de administrat. Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Avocat având cuvântul pentru reclamant, arată că la data de 10.08.2006 a fost înregistrat la. B, raportul de audit întocmit de către Direcția de Audit Public Intern din cadrul ANAF, iar constatările din acest raport, în ceea ce-l privesc, sunt neîntemeiate.
Astfel, constatarea referitoare la faptul că în cadrul DGFP B, Gas emnat în locul șefului de serviciu, nefiind autorizat pentru acest lucru, este nejustificată, întrucât desemnarea acestuia pentru coordonarea activității a fost făcută cu respectarea atribuțiilor din fișa postului, fără să fie nevoie ca aceste atribuții să fie stipulate prin emiterea unui act administrativ, iar urmare verificărilor nu era necesar încheierea unui proces verbal de constatare, ci s-a răspuns printr-o notă unilaterală solicitărilor, neavând importanță modul cum este denumit actul de constatare.
Arată reclamantul că sancțiunea disciplinară luată împotriva sa este nefondată, dar și nelegală, deoarece acesta nu face parte din cele ce se pot aplica funcționarilor publici potrivit art. 65 din Legea 188/1999.
Solicită admiterea acțiunii, anularea raportului de audit din 4.08.2006 și restituirea stimulentelor pe perioada iunie - octombrie 2006.
Nu solicită cheltuieli de judecată.
CURTEA
Prin acțiunea înregistrată la Curtea de APEL PLOIEȘTI sub nr- reclamantul a chemat în judecată pârâtul Ministerul Finanțelor Publice -Agenția Națională de Administrare Fiscală, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună: anularea în parte a raportului de audit nr. -/04.08.2006 întocmit de Direcția de Audit Public Intern din cadrul în cea ce privește constatările referitoare la activitatea sa și restituirea sumelor reprezentând stimulente pe perioada iunie -octombrie 2006, care i-au fost deja reținute ca urmare a constatărilor efectuate prin raportul de audit.
În motivarea acțiunii, reclamantul arată că la data de 10.08.2006 sub nr. -, a fost înregistrat la. B, Raportul de audit întocmit de către Direcția de Audit Public Intern din cadrul și înregistrat sub nr. -/04.08.2006. În conținutul raportului sunt înserate mai multe constatări, constând în încălcarea unor dispoziții legale de către funcționarii publici din cadrul B privind activitatea desfășurată de aceștia, printre care și a sa, în calitate de director adjunct executiv coordonator al activității de control fiscal din cadrul instituției.
Arată reclamantul că aceste constatări din raport, în ceea ce-l privesc, sunt neîntemeiate. Astfel, constatarea referitoare la faptul că în cadrul BGa semnat în locul șefului de serviciu, nefiind autorizat pentru acest lucru, încălcând prevederile art. 4 pct. b alin (3 )și( 4) din OG nr. 119/1999 privind controlul intern și controlul financiar preventiv, este nejustificată, întrucât desemnarea acestuia pentru coordonarea activității a fost făcută cu respectarea atribuțiilor din fișa postului și Regulamentului de Organizare și Funcționare al județene pentru Serviciul de Investigații Fiscale, fără să fie nevoie ca aceste atribuții să fie stipulate prin emiterea unui act administrativ.
Cu privire la constatarea că " urmare verificărilor efectuate în data de 02.06.2006, echipa de control din cadrul - Baî ncheiat o Notă, fără respectarea prevederilor art. 95 alin 2 din nr.OG 92/2003 privind Codul d e Procedură Fiscală, reținerile din raport sunt nefondate întrucât verificările respective au avut loc la cererea Direcției din cadrul, prin care se solicita unele verificări punctuale necesare analizării cererii SC Comart SRL în vederea autorizării unui antrepozit fiscal. Urmare verificărilor nu era necesar încheierea unui proces-verbal de constatare, ci s-a răspuns printr-o notă unilaterală solicitărilor.
Reținerea din Raport în sensul că s-a condus defectuos acțiunea de control fiscal de la SC Comart SRL este de asemenea nefondată, susține reclamantul, întrucât nu are la bază toate documentele și faptele existente. La întocmirea raportului nu a avut în vedere tocmai rezultatele și concluziile raportului de inspecție fiscală din data de 15.08.2006, de unde rezultă că s-au luat unele măsuri față de societatea în cauză.
Ca atare, conchide reclamantul, sancțiunea disciplinară luată împotriva sa este nefondată, dar și nelegală, deoarece aceasta nu face parte din cele ce se pot aplica funcționarilor publici potrivit art. 65 din Legea 188/1999.
Reclamantul a depus la dosarul cauzei acte, respectiv: adresa nr. 31075/24.11.2006 emisă de P - B, raportul privind verificarea activității efectuată la. B în vederea soluționării adresei nr. 66085/07.07.2006.
Pârâta a depus la dosarul cauzei întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată, cele reținute prin raportul de audit fiind fapte imputabile reclamantului motiv pentru care măsura luată în ceea ce-l privește este legală.
După analizarea actelor și lucrărilor, Curtea de APEL PLOIEȘTIa pronunțat sentința nr. 24 din 22.02.2007 prin care a respins ca nefondată acțiunea formulată de reclamantul - împotriva pârâtului MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE -AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ.
Pentru a pronunța această sentință, Curtea reține că prin raportul de audit organele de control din cadrul B au apreciat că reclamantul nu și-a îndeplinit corespunzător atribuțiile de serviciu fiind vinovat de nerespectarea prevederilor Regulamentului de Organizare și Funcționare aprobat prin Ordinul MFP nr. 1820/2003 în cea ce privește delegarea de atribuții, avizarea și semnarea ordinelor de serviciu, realizându-se de către persoane care nu aveau împuternicire în acest sens emisă de organele ierarhic superioare.
Tot în sarcina reclamantului în calitatea sa de director executiv adjunct, s-a reținut ca nu s-au respectat prevederile art. 4 lit. b din nr.OG 119/1999 privind controlul intern și controlul financiar preventiv, potrivit căruia - atribuțiile de aprobare, control și înregistrare să fie încredințate unor persoane diferite.
De asemenea, s-a mai reținut în sarcina reclamantului, că la întocmirea Notei nr. 11444/03.04.2006 și a Referatului nr. 11498/04.04.2006 prin care s-a transmis documentația SC Comart SRL B cu propunerea de aprobare a emiterii autorizației de antrepozit fiscal de producție alcool etilic nu au fost respectate prevederile art. 180 și 183 din Legea 571/2003, în sensul că s-a arătat ca fiind îndeplinite condițiile necesare emiterii autorizației, pentru ca ulterior Serviciul de Investigații Fiscale să constate că unele din condițiile impuse de lege în domeniu să nu fie îndeplinite de societate comercială în cauză.
A mai reținut instanța că reclamantul prin petitul acțiuni nu contestă faptele reținute în sarcina sa prin raportul de audit, dar le dă altă interpretare și justificare, dar care nu este de natură a înlătura responsabilitatea sa ca director executiv adjunct.
Astfel, se reține în sarcina sa că nu a dat o împuternicire specială (nu a autorizat așa cum se arată în raportul de audit )ca atribuțiile sefului de serviciu din cadrul -DGFP B să fie îndeplinite de un alt salariat, lucru necontestat de reclamant, dar susținând nejustificat, că fost suficientă o împuternicire verbală. Or, orice delegare de atribuții se face printr-o decizie motivată pentru a se putea angaja eventuala răspundere a celui în cauză.
Procedând în acest fel, reclamantul a încălcat prevederile art. 4 pct. b alin 3 și 4 din OG 119/1999 privind controlul intern și controlul financiar preventiv, dispoziții legale care obligau conducerea instituției să asigure ca aprobarea efectuării operațiunilor de control să se facă exclusiv de către persoane special împuternicite și să se preocupe de ocuparea posturilor de conducere de către persoane competente la toate nivelurile.
Nici justificările referitoare la celelalte deficiențe constatate în sarcina sa nu sa probat a fi nefondate.
Susținerile reclamantului că sancțiunea disciplinara aplicată în sarcina sa este nelegală nefiind prevăzută printre cele arătate în art. 65 alin 3 din Legea 188/1999 sunt nefondate. Așa cum rezultă din adresa nr. 31075/24.11.2006 emisă de - B ( fila 11 dosar )sancțiunile aplicate unor categorii de salariați sunt de natură administrativă, constând în neacordarea stimulentelor pe o perioadă de 6 luni în cazul reclamantului.
Or, acordarea stimulentelor potrivit HG 154/1997 nu constituie o obligativitate pentru instituție, utilizarea acestor fonduri se face potrivit art. II din actul normativ mai înainte citat, pentru contribuții deosebite privind activitatea funcționarilor din cadrul Ministerului Finanțelor.
Cum urmare verificărilor efectuate de ANAF, așa cum rezultă din raportul de audit ce face obiectul cauzei, în activitatea reclamantului s-au constatat unele deficiențe, neacordarea stimulentelor pe o perioada determinată este o măsură legală.
Împotriva sentinței a declarat recurs criticând-o pentru nelegalitate, arătând că DGFP B nu are calitate procesuală pasivă în cauză, acțiunea fiind îndreptată împotriva Ministerul Finanțelor Publice -Agenția Națională de Administrare Fiscală, iar întâmpinarea nu i-a fost comunicată și cererea de amânare transmisă de apărătorul recurentului ar fi ajuns la instanța după încheierea dezbaterilor - nu corespunde realității.
Pe fondul cauzei, recurentul consideră că instanța de fond a reținut în mod greșit nerespectarea unor dispoziții legale în cazul autorizării domnului G să semneze în locul șefului de serviciu, recurentul apreciind că autorizarea s-a făcut în conformitate cu reglementările existente, nemaifiind necesară împuternicirea scrisă.
Recurentul mai critică faptul că instanța de fond nu a analizat toate motivele cuprinse în acțiunea introdusă.
Prin decizia nr. 4380/14.11.2007 Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul, a casat sentința și a trimis cauza spre rejudecare la aceiași instanță. Pentru a pronunța această decizie, instanța supremă a reținut că se impunea o analiză detaliată a susținerilor reclamantului, față de constatările reținute în raport.
Cauza a fost înregistrată la Curtea de APEL PLOIEȘTI, sub nr. 107,- la data de 27.03.2008. La data de 30.04.2008, pârâta ANAF a formulat în temeiul art. 115.pr. civ., o întâmpinare prin care a invocat excepția tardivității introducerii acțiunii și excepția inadmisibilității acțiunii motivat de faptul că lipsește plângerea prealabilă. Pe fondul cauzei, pârâta a solicitat respingerea acțiunii ( filele 16-21).
La solicitarea reclamantului, instanța a administrat proba cu acte.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma criticilor formulate, a probelor administrate, a actelor normative ce au incidență în cauză, Curtea reține următoarele: În raportul înregistrat la DGFP sub nr. 21316/10.08.2006, întocmit de către ANAF- Direcția de Audit Public Intern, în urma dispoziției conducerii ANAF, -ANAF, s-au menționat rezultatele verificării organelor de conducere și de execuție din cadrul DGFP B referitoare la obținerea autorizației de antrepozit fiscal pentru fabricarea alcoolului etilic de fermentație de către SC Comart SRL B (filele 18-36, dosar de fond inițial).
Nemulțumit de constatările din raport cu privire la activitatea sa, reclamantul a formulat un memoriu către conducerea ANAF prin care și-a exprimat punctul său de vedere și a solicitat anularea propunerilor făcute în raport cu privire la sancționarea sa pe linie administrativă (filele 76-81).
Pârâta răspunde memoriilor înaintate de către angajații DGFP B, considerându-le neîntemeiate (fila 12, dosar de fond inițial).
Urmare a constatărilor din acest raport de verificare, întocmit de Direcția de audit public intern din cadrul ANAF, s-a stabilit să nu se acorde stimulente reclamantului pe o perioadă de 6 luni (fila 11, dosar de fond inițial).
Reclamantul contestă reținerea din raportul de verificare privind constatarea că "în cadrul DGFP B, dl. G deși semnează în locul șefului de serviciu nu este autorizat pentru această semnătură, neavând competența formală în acest sens", arătând că această persoană îndeplinea funcția de coordonator al Serviciului investigații fiscale chiar înainte ca reclamantul să fie numit director executiv adjunct, astfel cum rezultă din fișele postului depuse la dosar și semnate de dl. G în această calitate (filele 57-74). De asemenea, și în prezent dl. G îndeplinește această funcție.
Curtea constată că această situație de fapt nu este de natură a-l disculpa pe reclamant și a duce la anularea constatărilor din raportul de verificare, întrucât reclamantul ocupa o funcție de conducere, Serviciul de investigații fiscale se afla în subordinea sa, iar dacă activitatea de coordonare a acestui serviciu era exercitată de o altă persoană, în lipsa unui șef de serviciu numit în condiții legale, se impunea delegarea acestei activități printr-o decizie sau dispoziție a organelor de conducere, care să-i confere dl. G posibilitatea de a exercita această activitate și mai ales de a semna în calitate de coordonator al Serviciului investigații fiscale. Tocmai pe aspecte formale a fost reținută și de ANAF această disfuncție în activitatea reclamantului. Neîntemeiate sunt și susținerile reclamantului privind întocmirea "notei interne", întrucât solicitându-se efectuarea unei verificări la un antrepozit fiscal era evident faptul că aceasta impunea efectuarea unui control, iar constatările trebuiau consemnate într-un proces-verbal de control, urmat eventual de aplicarea unor sancțiuni, act cu altă putere juridică decât o "notă unilaterală". Mai mult decât atât, constatările raportului de verificare asupra situației existente la SC COMART SRL, în sensul că societatea a pus în funcțiune instalația de fabricat alcool etilic de fermentație în lipsa autorizației de antrepozit fiscal, iar alcoolul produs a fost sustras, denotă o lipsă de supraveghere și control periodic/inopinat la acest antrepozit fiscal din partea angajaților DGFP B, ce își desfășurau activitatea sub conducerea reclamantului. Cu toate acestea, constatările din raportul de verificare nu sunt de natură a-i produce reclamantului o vătămare, cariera sa profesională nefiind afectată, întrucât acestuia nu ia fost aplicată nici o sancțiune disciplinară. Potrivit dispozițiilor art. I pct.1 din Anexa la HG nr. 154/1997 pentru aprobarea Normelor metodologice privind constituirea și utilizarea fondurilor destinate stimulării personalului din aparatul propriu al Ministerului Finanțelor și din unitățile subordonate acestuia, rincipalele p. criterii de repartizare pe salariați a stimulentelor sunt: contribuția efectivă în activitatea de confiscare și valorificare a bunurilor, de aplicare și încasare de penalități; contribuția personală în identificarea și atragerea de venituri bugetare; contribuția la buna organizare și funcționare a activității proprii, la aplicarea mecanismelor de urmărire a încasării veniturilor datorate statului; competența profesională dovedită și disponibilitatea la sarcini în îndeplinirea atribuțiilor; respectarea ordinii și disciplinei individuale sau în compartimentul de muncă pe care îl coordonează, în cazul funcțiilor de conducere; contribuția personală la introducerea, reglementarea și aplicarea corectă a procedurilor, tehnicilor și nomenclaturii vamale; frecvența, natura, dificultatea și valoarea descoperirilor în activitatea de control financiar, a Gărzii financiare și vamală; îndeplinirea corectă și la timp a activităților programate, calitatea serviciilor prestate, prevenirea și lichidarea debitelor, conducerea corectă și la zi a evidențelor; gradul de periculozitate a acțiunilor la care participă; valorificarea în timp cât mai scurt a bunurilor confiscate și nedepășirea coeficientului de perisabilitate admis de norme; încasarea în timp cât mai scurt a penalităților aplicate; complexitatea
procesului de constatare a abaterilor de la normele legale și capacitatea stabilirii corecte a răspunderii persoanelor vinovate, potrivit legii. Așa cum se poate observa din dispozițiile legale menționate mai sus, acordarea stimulentelor are valoarea unei premieri pentru rezultate deosebite în activitatea desfășurată, funcționarii publici cu funcții de execuție și de conducere au o vocație de a primi aceste stimulente și nu un drept. Organele de conducere superioare stabilite în art. I pct.4 din Anexa la HG nr. 154/1997 aprobă acordarea stimulentelor în funcție de criterii menționate mai sus. Or, neacordarea acestor stimulente nu echivalează cu aplicarea unei sancțiuni disciplinare, sancțiuni care sunt imperativ și limitativ prevăzute în Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici. Cum în cauza de față, în perioada suspusă verificării, au existat disfuncții în modul de desfășurare a activității de supraveghere și control la SC COMART SRL, ce a culminat cu producerea în mod ilegal a alcoolului etilic de fermentație și la dispariția acestui alcool, în mod corect s-a apreciat că unii funcționari publici ce aveau astfel de atribuții, nu îndeplinesc criteriile de acordare a stimulentelor. Pentru aceste considerente și în temeiul art. 18 din Legea 554/2004 a contenciosului administrativ, Curtea va respinge acțiunea reclamantului ca neîntemeiată. PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE: Respinge acțiunea formulată potrivit Legii contenciosului administrativ de reclamantul domiciliat în B, Bd. 1 decembrie 2.. 6,. C,. 6,. 21, jud. B în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Finanțelor Publice - Agenția Națională de Administrare Fiscală cu sediul în B,-, sect. 5, cauză venită spre rejudecare potrivit deciziei nr. 4380/14.11.2007 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția Contencios administrativ și fiscal, ca neîntemeiată. Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședință publică, azi, 3 septembrie 2008.
PREȘEDINTE,
- -
GREFIER,
- -
Red.DF/DD 4ex./12.09.2008
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3120
Președinte:Dinu FlorentinaJudecători:Dinu Florentina
