Contestație act administrativ fiscal. Decizia 181/2008. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - contestație act administrativ fiscal -
R O ÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV
ȘI FISCAL
DECIZIA NR.181
Ședința publică din 7 februarie 2008
PREȘEDINTE: Galan Marius
JUDECĂTOR 2: Mitrea Muntean Daniela
JUDECĂTOR 3: Artene Doina
Grefier - -
Pe rol judecarea recursului declarat de pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice S, cu sediul în municipiul S,-, județul S, împotriva încheierii nr. 2834 din 4 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Suceava - Secția comercială, contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr-.
La apelul nominal au răspuns consilier juridic pentru pârâta recurentă și avocat pentru reclamanta intimată - NORD SRL.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței că reprezentantul reclamantei intimate a depus delegație.
Nemaifiind cereri, constatând recursul în stare de judecată, instanța a dat cuvântul la dezbateri.
Consilier juridic pentru pârâta recurentă a precizat că actul administrativ contestat nu este susceptibil de executare, dispoziția - prin punerea ei în aplicare referindu-se la înregistrarea pierderilor pentru anul 2005, iar din punct de vedere al obligațiilor intimatei impune doar o verificare, astfel încât contestatoarea nu ar suferi nici o vătămare. A mai arătat că nu a fost emisă nici o decizie de impunere, că cererea nu a fost formulată în termenul legal de 30 de zile, astfel încât apare ca inadmisibilă. A solicitat admiterea recursului și respingerea cererii de suspendare.
Avocat pentru reclamanta intimată a precizat că diminuarea pierderilor a fost dispusă ca urmare a faptului că s-a constatat că nu sunt cheltuieli deductibile, consecința diminuării pierderilor duce la obligația de plată a impozitului și ca urmare s-ar crea un prejudiciu viitor și cert. Referindu-se la termenul de 30 de zile a arătat că cererea a fost formulată în baza art. 15 din lege, odată cu cererea adresată instanței. A cerut respingerea recursului ca nefondat, fără cheltuieli de judecată și a depus concluzii scrise.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată:
Prin cererea adresată Tribunalului Suceava la data de 02.07.2007 înregistrată sub nr-, reclamanta - NORD GRUP SRL a chemat în judecată pe pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice S, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea deciziei nr. 2 din 15.03.2007 emisă de pârâtă, prin care a fost soluționată contestația formulată împotriva Dispoziției nr. 75232/19.07.2006 emisă de Agenția Națională de Administrare Fiscală - DGFP S întocmită în baza Raportului de inspecție fiscal nr.71877 din 14.03.2006, precum și a dispoziției privind măsurile stabilite de organele de inspecție fiscală nr. 75232 din 19.07.2006.
Totodată a solicitat suspendarea în conformitate cu art. 185 alin. 2 Cod procedură fiscală raportat la dispozițiile art. 15 din legea nr. 554/2004, a efectelor actului administrativ, respectiv ale Dispoziției nr. 75232/19.07.2006, deoarece din materialul probatoriu anexat rezultă că acesta ar aduce prejudicii însemnate societății.
La termenul de judecată din data de 4 octombrie 2007, apărătorul reclamantei - prezent în instanță, a solicitat admiterea cererii de suspendare, deoarece în cauză se justifică îndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 15 din Legea nr. 554/2004. A mai arătat că instituirea popririi este un fapt grav și care ar duce implicit la blocarea activității societății.
Prin încheierea nr. 2834 din 4.10.2007, Tribunalul Suceavaa admis cererea de suspendare reținând că în speță sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 14 și 15 din Legea 554/2004, din raportarea sumelor ce fac obiectul litigiului la cifrele înscrise în evidența contabilă a societății rezultând că fluxul financiar al petentei ar fi afectat prin trecerea la executarea silită.
Împotriva încheierii a formulat recurs DGFP S arătând în esență că actul atacat nu este susceptibil de executare silită, că cererea formulată în temeiul art. 15 din Legea nr. 554/2004 era inadmisibilă în condițiile în care nu a fost soluționată suspendarea în fața organelor de inspecție fiscală în termen de 30 de zile stabilit de acesta și că în cauză nu s-a dovedit existența unui caz bune justificat și iminența producerii unei pagube.
Recursul este neîntemeiat și va fi respins pentru următoarele considerente:
Într-adevăr, actul contestat a cărui suspendare se cere - dispoziția nr. 75232 din 19.07.2006, nu este susceptibil de punere în executare silită, dar acest aspect nici nu este relevant în speță atâta vreme cât textul de lege indicat ca temei juridic al cererii - art. 15 din Legea 554/2004, vorbește de suspendarea executării actului administrativ. Relevante sub aspectul îndeplinirii condițiilor prevăzute de art. 15 din Legea nr. 554/2004 ( prin raportare la dispozițiile art. 14 ale aceluiași act normativ ) sunt consecințele pe care punerea în aplicare a dispozițiilor contestate le-ar avea în plan financiar. Mai exact, deși măsura de diminuare a pierderii înregistrate de societate în anul 2005 cu suma de 207.510 lei RON, pare a avea doar relevanță contabilă, în realitate această operațiune conduce la creșterea profitului și în consecință la stabilirea unui impozit suplimentar a cărui plată înainte de soluționarea irevocabilă a contestației încearcă să o evite petenta prin prezenta cerere de suspendare, astfel încât pretinsa lipsă de interes ( deși neinvocată "in terminis" ) nu se verifică.
Cât privește excepția de inadmisibilitate a suspendării actului administrativ motivat de faptul că aceasta nu a fost solicitată în procedura administrativă jurisdicțională, aceasta nu poate fi reținută de instanță în condițiile în care, pe de o parte, potrivit art. 215 pct. 2 din OG nr. 92/2003, contribuabilul are dreptul de a cere suspendarea actului administrativ fiscal în temeiul Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, iar pe de altă parte, art. 15 din actul normativ menționat se aplică doar cu începere de la înregistrarea contestației la instanță, ceea ce înseamnă că suspendarea poate fi acordată în temeiul acestui articol, după soluționarea contestației în procedura administrativă și până la soluționarea irevocabilă a acesteia în procedura contenciosului administrativ, art. 185 alin. 2 Cod procedură fiscală, care permitea interpretarea susținută de organul fiscal, fiind abrogat implicit prin modificările Codului d e procedură fiscală intervenite prin Legea nr. 158/2006.
În fine, cât privește fondul problemei, Curtea constată că operarea în contabilitate a măsurilor dispuse de organele fiscale cu privire la diminuarea pierderii pe anul 2005 atrage cu sine stabilirea unui impozit suplimentar a cărui plată poate fi cerută de organele fiscale înainte de soluționarea contestației, astfel încât paguba pe care ar putea-o suferi contestatorul satisface condiția de a fi iminentă.
În consecință, constatând legală și temeinică soluția primei instanțe, Curtea va respinge recursul ca nefondat în temeiul art. 312 Cod procedură civilă, cu completarea motivării în sensul celor arătate.
Pentru aceste motive,
În numele LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice S, cu sediul în municipiul S,-, județul S, împotriva încheierii nr. 2834 din 4 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Suceava - Secția comercială, contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 7 februarie 2008.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
2ex/25.02.2008
Președinte:Galan MariusJudecători:Galan Marius, Mitrea Muntean Daniela, Artene Doina
