Contestație act administrativ fiscal. Decizia 196/2010. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR--15.12.2009
DECIZIA CIVILĂ NR.196
Ședința publică din 09.02.2010
PREȘEDINTE: Maria Cornelia Dascălu
JUDECĂTOR 2: Adina Pokker
JUDECĂTOR 3: Rodica
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale T, în numele Autorității Naționale a Vămilor, în nume propriu și pentru Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale A, împotriva sentinței civile nr. 1408/7.2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Arad, în contradictoriu cu reclamanta intimată - SRL A și pârâta intimată Direcția Generală a Finanțelor Publice A, având ca obiect contestație act administrativ fiscal.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă avocat în reprezentarea reclamantei intimate - SRL A și consilier juridic în reprezentarea pârâtei intimate Direcția Generală a Finanțelor Publice A, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se constată că prin serviciul de registratură al instanței, pârâta intimată Aad epus întâmpinare.
Reprezentantul reclamantei intimate depune împuternicire avocațială iar instanța îi comunică acestuia întâmpinarea de la dosar, și reprezentanta pârâtei intimate depune delegație.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Reprezentanta pârâtei intimate A solicită admiterea recursului formulat de pârâtele autorități vamale, cu consecința respingerii ca neîntemeiată a acțiunii, pentru motivele arătate în întâmpinare, fără cheltuieli de judecată.
Reprezentantul reclamantei intimate solicită respingerea recursului și menținerea ca temeinică și legală a hotărârii pronunțate de prima instanță, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra recursului de față constată:
Prin sentința civilă nr.nr.1408/7.2009 pronunțată în dosar nr- Tribunalul Arada admis acțiunea reclamantei - SRL A împotriva pârâtelor Direcția Județeană pentru accize și operațiuni vamale A și A, a anulat Decizia nr. 521/28.10.2008 emisă de DGFP A și Decizia pentru regularizarea situației privind obligațiile suplimentare stabilite de controlul vamal nr. 745/27.08.2008 emisă de Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale A pentru suma de 2285 lei din care suma de 1805 lei reprezentând obligații de plată suplimentare - TVA și 480 lei majorări de întârziere aferente.
În motivare s-a reținut că reclamanta înainte de data de 18.06.2006, data intrării în vigoare a Legii nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, plasat în regim de admitere temporară un autotractor VOLVO pentru transport care a fost pus în liberă circulație la data de 31.07.2007 cu declarația vamală nr. 2470.
Ulterior, organul vamal în anul 2008 efectuat controlul operațiunilor vamale constatând că autotractorul a fost plasat înainte de 01.01.2007 în regim de admitere temporară și din acest motiv a fost majorată baza de calcul stabilită inițial, rezultând diferențe de accize în cuantum de 2285 lei, din care 1805 lei reprezentând TVA și 408 lei majorări de întârziere, întocmindu-se procesul verbal cu nr. 5772/21.04.2008 și Decizia pentru regularizarea situației nr. 423/23.04.2008.
Pentru mărfurile comunitare ce fac obiectul operațiunilor de leasing efectuate conform art. 27 alin. 2 din ordonanța menționată mai sus, taxa pe valoarea adăugată se calculează conform prevederilor art. 161 alin. 16 din Codul fiscal.
Conform art. 161 alin. 16 din Codul fiscal, "În cazul bunurilor mobile corporale introduse în țară înainte de data aderării de societățile de leasing, persoane juridice române, în baza unor contracte de leasing încheiate cu utilizatori, persoane fizice sau juridice române și care au fost plasate în regimul vamal de import, cu exceptarea de la plata sumelor aferente tuturor drepturilor de import, inclusiv a taxei pe valoarea adăugată, dacă sunt achiziționate după data aderării de către utilizatori, se vor aplica reglementările în vigoare la data intrării în vigoare a contractului".
Societatea reclamantă a încheiat contract de leasing financiar extern.
Dispozițiile legale susmenționate se coroborează și cu dispozițiile art. 27 alin. 1 din Ordonanța nr. 51/28 august 1997 privind operațiunile de leasing care dispun: "Bunurile mobile care sunt introduse în țară de către utilizatori, persoane fizice sau juridice române, în baza unor contracte de leasing încheiate cu societăți de leasing, persoane juridice străine, se încadrează în regim vamal de admitere temporară pe toată durata contractului de leasing, cu exonerarea totală de la obligația de plată a sumelor aferente drepturilor de import, inclusiv a garanțiilor vamale".
La alin. 4 al aceluiași articol din ordonanța susmenționată se specifică în mod expres faptul că "în cazul achiziționării bunurilor introduse în țară în condițiile alin. 1 și 2, utilizatorul este obligat să achite taxa vamală calculată la valoarea reziduală a bunurilor din momentul încheierii contractului de vânzare-cumpărare".
Astfel, conform dispozițiilor enunțate anterior, obligațiile vamale se calculează prin raportarea acestora la valoarea reziduală a bunurilor din momentul încheierii contractului de vânzare - cumpărare, moment care survine atunci când utilizatorul își exprimă opțiunea pentru achiziționarea bunului, iar nu atunci când respectivul bun este plasat sub regim de admitere temporară.
Din acest punct de vedere organul vamal întemeiază recalcularea taxei pe valoarea adăugată aferentă valorii reziduale pe faptul că elementele de taxare au fost cele în vigoare la data plasării bunurilor sub regimul vamal de admitere temporară fără a indica modul de calcul al TVA stabilit suplimentar fără a indica elementele concrete de taxare și considerentele efective pentru care s-a apreciat că suma datorată este mai mare decât cea inițial stabilită.
Or, în cauză este vorba despre mărfuri comunitare, fapt care rezultă din pct. A 5 din procesul verbal de control nr. 12376/27.08.2008 iar pentru mărfurile comunitare se datorează doar TVA calculat la cursul de la data punerii în circulație, după cum rezultă din pct. 1.3 din Anexa la Ordinul Ministerului Finanțelor Publice nr. 84/17.07.2007 potrivit căruia "pentru mărfurile comunitare care fac obiectul operațiunilor de leasing efectuate conform art. 27 alin. 2 din OG nr. 51/1997, republicată cu modificările și completările ulterioare se aplică prevederile art. 1611alin. 2 lit.a din Codul fiscal adică ieșirea bunurilor din România din regimul de admitere temporară în care au fost plasate înaintea aderării în condițiile menționate la alin. 1, se vor considera ca import în România".
Din Anexa la Ordinul Ministerului Finanțelor Publice nr. 84/17.07.2007 în art. 2 se prevede în mod expres că raportarea la elementele de la data depunerii declarației vamale de admitere temporară se face doar în cazul mărfurilor necomunitare.
În aceste condiții, instanța a reținut și aplicarea prevederilor art. 35 Cod vamal comunitar care la alin. 1 prevăd că "atunci când factorii folosiți la stabilirea valorii în vamă a mărfurilor sunt exprimați într-o altă monedă decât cea a statului membru în care se face evaluarea, cursul de schimb care se folosește este cel publicat de autoritățile competente ale statului membru interesat".
În ceea ce privește momentul relevant în funcție de care trebuie calculat cursul valutar din art. 35 alin. 2 Cod vamal comunitar, rezultă neîndoios și fără nici un echivoc că "un astfel de curs de schimb trebuie să reflecte cât mai corect posibil, valoarea curentă a acestei monede în tranzacțiile comerciale".
În consecință, valoarea în vamă exprimată în altă monedă decât cea statului în care se face evaluarea, se face la cursul de schimb curent, deci la cursul de schimb din momentul nașterii datoriei vamale, respectiv cel al declarației bunurilor pentru import, 31.08.2007.
În comunitate, cursul de schimb utilizat de toate statele membre este reglementat de art. 169 din Regulamentul CEE nr. 2454/1993 privind dispozițiile de aplicare a Regulamentului Consiliului nr. 2913/1992 de stabilire a codului vamal comunitar.
Față de cele ce preced rezultă neîndoios că operațiunea vamală în cauză trebuia finalizată conform prevederilor din Regulamentul CEE nr. 2454/1993, respectiv că în cazul mărfurilor comunitare se aplică cursul valutar de la data punerii în circulație a mărfurilor.
Nu în ultimul rând, soluția se impune cu atât mai mult că în speță nu este contestat momentul nașterii datoriei vamale, pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice A menționând prin întâmpinare că la data de 17.08.2007 s-a născut datoria vamală pentru mărfurile puse în liberă circulație.
Or, pentru o datorie vamală născută în 2007, invocarea elementelor de taxare din noiembrie 2005, sunt nejustificate în condițiile în care atât documentul de informare - RO Cap. IV, art. 3, lit. c, cât și Anexa V la Tratatul de aderare, pct.4 alin.16, conțin norme de trimitere derogatorie, care se aplică în situația în care momentul datoriei vamale este anterior datei aderării, situație care nu se regăsește în litigiul dedus judecății.
În acest sens s-a pronunțat și Curtea de APEL TIMIȘOARA prin Decizia nr.1057/6.10.2009 pronunțată în dosar nr-.
Pe cale de consecință, văzând prevederile legale incidente, instanța a admis acțiunea reclamantei și drept urmare a dispus anularea Deciziei Direcției Generale a Finanțelor Publice A nr. 521/28.10.2008 și a Deciziei de regularizare a situației nr. 745/27.08.2008, exonerând societatea reclamantă de la plata obligațiilor fiscale ca nelegal datorate.
În cauză a declarat recurs pârâta Direcția pentru accize și operațiuni vamale T, în numele, în nume propriu și pentru Direcția județeană pentru accize și operațiuni vamale A solicitând modificarea sentinței cu aplicarea art.304 pct.9 Cod procedură civilă și respingerea acțiunii.
În motivare se critică prima instanță pentru nelegalitate întrucât nu s-a avut în vedere faptul că, în conformitate cu prevederile art.148 alin.2 din Constituția României "ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene precum și celelalte reglementări cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor tratatului de aderare".
Astfel, potrivit Tratatului de aderare ratificat prin Legea nr.157/2005, Anexa V, pct.4, par.13 "depozitul temporar și regimurile vamale menționate la art.4 alineatul 16 lit. b-h (lit. f: admiterea temporară) din Regulamentul CEE nr.2913/1992 care au început înainte de aderare încetează sau se încheie în condițiile legislației comunitare".
În conformitate cu prevederile art.144 alin.1 din Regulamentul CEE nr.2913/1992 al Consiliului de instituire a Codului Vamal Comunitar "atunci când se naște o datorie vamală pentru mărfuri de import, valoarea unei astfel de datorii se stabilește pe baza elementelor de taxare corespunzătoare pentru mărfurile respective în momentul aprobării declarației de plasare a mărfurilor sub regimul de admitere temporară". Astfel, prevederile art.122 din Legea nr.141/1997 au devenit inaplicabile fiind contrare legislației europene.
În ceea ce privește punctul de vedere al autorității vamale exprimat în adresa nr.14938/13.03.2007, se arată că prin adresa 44138/06.08.2007 a Direcției Tehnici de și Vamal, pct.2, urmare a precizărilor suplimentare obținute în timpul ședințelor organizate de Comisia Europeană - DG, se fac precizări în sensul că "Pentru regimurile de perfecționare activă și admitere temporară [] e) cursul de schimb valutar utilizat pentru transformarea în lei a valorii în vamă a mărfurilor puse în liberă circulație este cel valabil la data înregistrării declarației de plasare a acestor mărfuri sub regim".
De asemenea, la pct.7 din aceeași adresă se dispune că "Dispozițiile contrare cuprinse în adresele circulare [] nr.14938/13.03.2007 își încetează aplicabilitatea".
În ceea ce privește contestarea sumelor reprezentând majorări de întârziere menționează faptul că acestea au fost calculate în baza art.119 alin.1 din OG nr.92/2003 privind Codul d e procedură fiscală care prevede că "pentru neachitarea la termenul de scadență de către debitor a obligațiilor de plată se datorează după acest termen majorări de întârziere" coroborat cu art.120 alin.1 din Codul Fiscal care stipulează că "majorările de întârziere se calculează pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadență și până la data stingerii sumei datorate, inclusiv" și având în vedere momentul nașterii datoriei vamale așa cum este el prevăzut de art.223 alin.2 din Codul Vamal al României instituit prin Legea nr.86/2006, și anume: "datoria vamală de import se naște în momentul acceptării declarației vamale în cauză". Astfel, în mod legal accesoriile au fost calculate de la data punerii în liberă circulație și până la data controlului.
Examinând recursul pârâtelor în raport cu motivele invocate și cu cele din oficiu prevăzute de art.304 Cod procedură civilă, se respinge ca nefondat pentru că:
Problema care se pune în litigiu este cea referitoare la legea aplicabilă operațiunilor vamale efectuate de reclamantă, constând în introducerea în țară a unui bun în regim de admitere temporară, operațiune deschisă anterior aderării României la Uniunea Europeană, 1.2007 și închisă ulterior acesteia, în anul 2007, prin punerea în liberă circulație a bunurilor, când reclamanta a utilizat, la calcularea drepturilor vamale cursul de schimb valutar în vigoare la momentul punerii bunurilor în liberă circulație.
Potrivit deciziilor pentru regularizarea situației privind obligațiile suplimentare stabilite de controlul vamal ulterior, în temeiul art.100 din Legea nr.86/2006, respectiv de noul Cod vamal, atacate în litigiu, pârâta Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale Aaa preciat că reclamanta a utilizat nelegal cursul de schimb valutar în vigoare la data punerii în liberă circulație a mărfurilor și nu de la data înregistrării declarațiilor vamale de admitere temporară; sens în care a fost pronunțată și decizia în procedură prealabilă de către pârâta DGFP A, pe principiul prevăzut de art.148 alin.2 din Constituție care dă prevalență legislației europene în domeniul vamal, conform celor cuprinse și în Tratatul de Aderare a României și Bulgariei, impunerea vamală fiind calculată astfel cu aplicarea art.144 din Regulamentul CEE nr.2913/1992.
Din analiza dispozițiilor cuprinse în aliniatul 16 pct.4 - Uniunea Vamală, din Anexa Va T ratatului de aderare, care referitor la procedurile care reglementează admiterea temporară, stabilite în art. 84-90 și 137-144 din Regulament și art. 496-523 și 553-584 din Regulamentul CEE nr. 2454/1993, stabilesc că aceste dispoziții se aplică noilor state membre cu respectarea dispozițiilor speciale potrivit cărora, în cazul în care cuantumul datoriei vamale se determină pe baza naturii mărfurilor de import, a încadrării lor tarifare, a cantității, a valorii în vamă și a originii mărfurilor de import, la data plasării lor sub acest regim vamal, iar declarația de plasare a mărfurilor sub acest regim vamal a fost acceptată înainte de data aderării, aceste elemente rezultă din legislația aplicabilă în noul stat membru interesat înainte de data aderării.
Întrucât aceste dispoziții speciale sunt derogatorii de la procedurile care reglementează admiterea temporară, rezultă că elementele pe baza cărora se determină cuantumul datoriei vamale sunt cele prevăzute în legislația aplicabilă României înainte de data aderării.
Declarația vamală depusă de reclamantă, de plasare a mărfurilor sub regimul de admitere temporară au fost acceptate de pârâta Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale A anterior datei de 19.VII.2006, astfel că potrivit art.284 din Legea nr.86/2006 privind noul Cod vamal, devin aplicabile prevederile vechiului Cod vamal, respectiv art.122 alin.1 din Legea nr.141/1997.
Acest text legal a prevăzut că, în cazul în care mărfurile aflate în regim de admitere temporară, cu exonerare totală de drepturi de import, elementele de taxare sunt cele în vigoare la data înregistrării declarației vamale de import.
În cauza dedusă judecății declarația vamală de admitere temporară, care a generat impunerea vamală, a fost înregistrată pe perioada când era în vigoare Legea nr.141/1997, respectiv vechiul Cod vamal, astfel că potrivit principiului "tempus regit actum", reclamantei i se aplică normele cuprinse în acest cod.
În consecință cursul de schimb valutar utilizat de reclamantă, pentru transformarea în lei a valorii în vamă a mărfurilor puse în circulație, a fost cel în vigoare la data înregistrării declarației de punere în liberă circulație a bunurilor, cum în mod judicios a reținut prima instanță prin soluția de admitere a acțiunii, motiv pentru care recursul pârâtelor, care reproduce constant punctul de vedere exprimat prin actele de impunere vamală, prin decizia în procedură prealabilă și prin întâmpinările depuse în primă instanță, se respinge ca nefondat, cu aplicarea art.312 alin.1 Cod procedură civilă.
Curtea constată că sunt nefondate criticile din recursuri legate de ignorarea de către Tribunalul Arada prevederilor art.148 alin.2 din Constituție și ale Anexei V, pct.4 par.13 din Tratatul de aderare ratificat prin Legea nr.157/2005, sau ale art.144 din Regulamentul CEE nr.2913/1992, pentru că același tratat, conține și dispoziții derogatorii care au fost analizate anterior și care sunt aplicabile speței, funcție de perioada în care s-au derulat operațiunile vamale ale reclamantei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta Direcția regională pentru accize și operațiuni vamale T, în numele Autorității Naționale a Vămilor, în nume propriu și pentru Direcția județeană pentru accize și operațiuni vamale A, împotriva sentinței civile nr. 1408/7.2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Arad.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, 9.II.2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
Red./24.02.2010
Tehnored./03.03.2010
Ex.2
Primă instanță: Tribunalul Arad - judecător
Președinte:Maria Cornelia DascăluJudecători:Maria Cornelia Dascălu, Adina Pokker, Rodica
