Contestație act administrativ fiscal. Sentința 22/2010. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Sentința numărul 22
Ședința publică de la 26 ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE dr. - -
Grefier - -
La ordine fiind soluționarea acțiunii formulată de reclamanta, domiciliată în G,-, - 1,. 1, Jud. G, în contradictoriu cu pârâtele ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE cu sediul în G,-, și DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE cu sediul în G,-, având ca obiect contestație deciziei.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns reclamanta asistată de avocat și pentru pârâtele Direcția Generală a Finanțelor Publice și pentru Administrația Finanțelor Publice, consilier juridic, potrivit delegației pe care o depune la dosar.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care;
Reprezentantul autorităților pârâte arată că nu mai are alte cereri de formulat consideră cauza în stare de judecată.
Curtea constatând cauza în stare de judecată acordă cuvântul pentru dezbateri.
Reprezentantul autorităților pârâte pentru arată că s-a invocat prin întâmpinare excepția lipsei calității procesuale având în vedere că actul contestat este emis de
Pentru autoritatea pârâtă arată că prin întâmpinare s-a arătat pe larg motivele pentru care consideră că decizia de impunere fiscală este legală și temeinică. Așa cum reiese din actele dosarului reclamanta nu face distincție între insolvablitate și insolvență. Procesul verbal de insolvabilitate a fost încheiat cu respectarea art. 176 din OG92/2003 privind proc.fiscală iar procedura insolvenței pe. 85/2006 este o procedură specială care nu are nici o legătură cu insolvabilitatea. Solicită a se constata că SC a înstrăinat bunurile unei alte societăți care are la conducere aceleași persoane, reclamanta în cauză fiind soția lui președinte. Solicită în concluzie, față de motivele prezentate în întâmpinare respingerea acțiunii.
CURTEA
Asupra acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanta în contradictoriu cu Administrația Finanțelor Publice G - G și Direcția Generală a Finanțelor Publice G - DGFP
Din actele și lucrările dosarului rezultă următoarele:
Prin acțiunea de față reclamanta a solicitat anularea Decizie de impunere fiscală nr. 114/20.10.2008 emisă de G și a deciziei nr. 34/22.12.2008 emisă de DGFP
În motivarea acțiunii sale, acesta a susținut că prin decizia de impunere fiscală s-a dispus antrenarea răspunderii sale solidare pentru datoriile fiscale ale SC SRL G în sumă de 900.799 lei. În motivarea acestei măsură, s-a reținut că reclamanta este răspunzătoare în temeiul art. 27 alin. 1 lit. bdc oroborat cu art. 28 din OG nr. 92/2003 privind Codul d e procedură fiscală. Solidaritatea reclamantei a fost stabilită deoarece în calitatea sa de asociat al societății debitoare, ar fi vândut mai multe bunuri cu rea credință provocând insolvabilitatea societății.
Reclamanta a susținut că bunurile, respectiv două autoturisme, au fost vândute de către administratorul societății, iar vânzările nu au fost făcute cu rea credință și nici nu au provocat insolvabilitatea, nefiind întrunite deci condițiile art. 27 lit. b din proc. fisc.
În dovedirea susținerilor sale, s-a folosit de proba cu înscrisuri.
Din Decizia de impunere fiscală nr. 114/20.10.2008 emisă de G, rezultă că a fost antrenată răspunderea solidară a reclamantei pentru suma totală de 900.799 lei datorată cu titlu de obligații fiscale de către debitoarea SC SRL Această măsură a fost dispusă reținându-se că măsurile de executare silită nu au putut continua prin extinderea sechestrului asigurator asupra bunurilor mobile și imobile ale debitoarei deoarece aceasta a vândut anterior două autoturisme și două tractoare. Aceste operațiuni au fost efectuate în cursul inspecției fiscale desfășurată in intervalul iunie - august 2005. Întrucât reclamanta avea calitatea de asociat al societății debitoare s-a dispus angajarea răspunderii sale solidare.
Din Decizia nr. 34/22.12.2008 rezultă că a fost respinsă contestația reclamantei împotriva acestei decizii de impunere, cu motivarea că aceasta este răspunzătoare în condițiile art. 27 și 28 din proc. fisc.
La dosarul cauzei a fost depusă factura fiscală nr. -/30.06.2006 din care rezultă vânzarea de către debitoare prin a două tractoare cu suma totală de 29.095,5 lei către Societatea Agricolă. În privința celorlalte tranzacții, acestea nu au fost contestate de către reclamantă, mai puțin cea privitoare la un autocamion R care nu a putut fi valorificat în urma celor trei licitații desfășurate.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, pârâta a solicitat respingerea ca nefondată a acțiunii cu motivarea că în mod corect s-a reținut răspunderea reclamantei, care a vândut bunurile către SC, al cărui președinte este cumnatul acesteia, numitul.
În ceea ce o privește pe pârâta DGFP G, aceasta a invocat lipsa calității sale procesuale pasive, neaflându-se în nici-un raport juridic cu reclamanta în cauza de față.
Analizând întregul material probator administrat în cauză curtea apreciază că acțiunea este fondată urmând să o admită ca atare.
Potrivit art.1 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, orice persoană fizică sau juridică, dacă se consideră vătămată în drepturile sale recunoscute de lege printr-un act administrativ sau prin refuzul nejustificat al unei autorități administrative de a- rezolva cererea referitoare la un drept recunoscut prin lege se poate adresa instanței judecătorești competente pentru realizarea în concret a dreptului său. În cauza dedusă judecății, reclamanta a făcut dovada existenței unui drept proteguit de lege, așa încât soluția de admitere a acțiunii sale se impune pentru următoarele considerente:
Potrivit dispozițiunilor de principiu ale art. 12 din proc. fisc. relațiile dintre contribuabili și organele fiscale trebuie să fie fundamentate pe bună credință în scopul realizării cerințelor legii.
În ceea ce privește răspunderea solidară, art. 27 lit. b din același cod menționează că pentru obligațiile de plată restante ale debitorului declarat insolvabil în condițiile prezentului cod răspund solidar cu acesta "administratorii, asociații, acționarii și orice alte persoane care au provocat insolvabilitatea persoanei juridice debitoare prin înstrăinarea sau ascunderea cu rea credință, sub orice formă, a bunurilor mobile și imobile proprietatea acesteia".
În cauză deși și-a întemeiat decizia pe dispozițiunile art. 27 lit. b sus citat, nu a făcut nici-o dovadă în sensul provocării insolvabilității cu rea credință de către reclamantă.
Între vânzarea unor bunuri și starea de insolvență a debitoarei nu a fost stabilit nici-un raport de cauzalitate, cu atât mai mult cu cât insolvența acesteia s-a constatat la 9 sept 2009 iar vânzările au fost făcute cu trei ani mai devreme.
Mai mult decât atât, în cauză nu au fost dovedite în nici-un chip intențiile frauduloase ale reclamantei și cu atât mai puțin reaua sa credință.
Atât în materie fiscală cât și în dreptul civil, care constituie dreptul comun în privința instituției bunei credințe, legiuitorul a instituit principiul general de drept al prezumției de bună credință.
Potrivit art. 1899 alin. 2 din civ. buna credință se presupune totdeauna și sarcina probei cade asupra celui ce aleagă rea credința.
În cauza de față, în afară de invocarea textelor din proc. fisc. și a unor legături de afinitate ale reclamantei cu unul dintre cumpărători, nu a făcut nici-o dovadă a relei credințe a acesteia.
Or în lipsa relei credințe ca element esențial al angajării răspunderii solidare în condițiile art. 27 lit. b din proc. fisc. măsura dispusă de pârâta este vădit lipsită de suport legal.
Pentru aceste considerente, curtea urmează ca admițând acțiunea de față să desființeze actele de impunere fiscală și măsurile dispuse împotriva reclamantei.
Constatând în același timp lipsa calității procesuale pasive a pârâtei DGFP G, curtea va respinge ca atare acțiunea îndreptată împotriva acesteia.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea formulată de reclamanta, domiciliată în G,-, - 1,. 1, Jud. G, în contradictoriu cu
pârâtele ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE cu sediul în G,-, și DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE cu sediul în G,-;
Dispune anularea deciziei nr. 114/20.10.2008 emisă de pârâta G și exonerează pe reclam,antă de răspunderea solidară.
Respinge acțiunea față de G pentru lipsa calității procesuale pasive a acestei pârâte.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 26 ianuarie 2010.
PREȘEDINTE: Ioan Apostu dr. - - |
Grefier, - - |
Red. /23.04.2010
Dact. 5 ex. /com. 3 ex.
Președinte:Ioan ApostuJudecători:Ioan Apostu
