Contestație act administrativ fiscal. Decizia 2556/2009. Curtea de Apel Craiova

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL

DECIZIE Nr. 2556

ȘEDINȚA DE - 2009

COMPLETUL DIN:

PREȘEDINTE: Gabriel Viziru JUDECĂTOR

-- - -JUDECĂTOR 2: Carmen Ilie

-- - - JUDECĂTOR 3: Lavinia Barbu

GREFIER-

Pe rol, rezultatul dezbaterilor privind recursul formulat de reclamantul, împotriva sentinței numărul 401 din data de 18 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Mehedinți, în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează

Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică de la 13 mai 2009, când cei prezenți au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din aceeași zi și care face parte integrantă din prezenta, iar instanța în vedere deliberării a amânat pronunțarea pentru data de 20 mai 2009.

CURTEA

Prin sentința nr. 401 din data de 18 februarie 2009, Tribunalul Mehedinția respins contestația formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâtele Direcția Generală a Finanțelor Publice M și Administrația Finanțelor Publice, împotriva Deciziei nr.5/15.02.2008, emisă de pârâtă.

Pentru a pronunța această sentință tribunalul a reținut în raport de probele administrate în cauză, de susținerile părților și având în vedere normele de drept incidente în cauză că în perioada 12 - 30 mai 2006, inspectorii financiari din cadrul autorității fiscale, au verificat activitatea de expert contabil desfășurată de reclamantul în perioada 2002 - 2004 și evidența contabilă organizată și condusă de acesta în partidă simplă, în baza ordinelor Ministrului Finanțelor: nr. 215/2000; nr. 58/2003 și nr. 1040/2004.

Reclamantul figurează în evidențele autorității fiscale locale DTS în dublă calitate de: contribuabil persoană fizică angajator pe baza CNP-ului până la data de 31.12.2006 și pe bază de CUI începând cu data de 01.01.2007, precum și în calitate de contribuabil persoană fizică realizatoare de venituri din profesii liberale.

Pentru fiecare dintre cele două calități de contribuabil ale reclamantului, pârâta autoritatea fiscală locală ține evidență separată, iar deciziile de impunere fiscale anuale se emit de către Administrația Finanțelor Publice tot separat pentru fiecare din cele două categorii de contribuabil.

Intre declarațiile de impunere anuală, în calitate de contribuabil persoană fizică angajator depuse de către reclamant la autoritatea fiscală pentru anii 2002, 2003 și 2004 și sumele achitate de acesta, în aceeași calitate și pentru aceeași perioadă, cu titlu de impozit pe salarii și contribuție CAS, rezultă o diferență de 377 lei compusă din: 12 lei impozit pe salarii; 353 lei contribuție de sănătate datorată de angajator și 12 lei contribuție pentru asigurări de sănătate datorată de asigurați, la care organul fiscal a calculat corect și obligațiile fiscale accesorii constând în majorări de întârziere în cuantum de 96 lei.

Pentru această creanță bugetară în cuantum de 96 lei Administrația Finanțelor Publice DTS, a emis în sarcina reclamantului Decizia de impunere nr. 2028 din 31.12.2007, împotriva căreia reclamantul a făcut contestație ce a fost respinsă prin Decizia nr. 5 din 15.02.2008.

Soluția de respingere pronunțată de pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice prin Decizia nr.5/15.02.2008 este legală.

Reclamantul datorează autorității fiscale locale, în calitate de angajator suma de 96 lei reprezentând obligații fiscale accesorii constând în dobânzi de întârziere, calculate de către organul fiscal în timpul inspecției fiscale făcută reclamantului, pentru obligațiile fiscale principale - impozit pe venit și CAS - nevirate la termenul legal și achitate cu chitanțele seria - 3 nr. - din 08.11.2007 și - din 08.11.2007, cu ocazia solicitării de către reclamant și eliberării de către organul fiscal a unui cazier fiscal.

Dealtfel, contestatorul nu a invocat și nu a probat inexistența acestei datorii bugetare în calitate de contribuabil persoană fizică angajator dar a susținut că a achitat la autoritatea fiscală sume în plus la datoria bugetară în calitate de persoană fizică ce realizează venituri din profesii liberale, astfel încât per total, nu mai are vreo obligație la bugetul de stat.

Pretinsa plată în plus a impozitului pe venit, în calitate de persoană fizică ce realizează venituri din profesii liberale, ca urmare a unui calcul greșit făcut prin Decizia de impunere anuală aferentă anului 2005, fost reținută și de către expertul contabil în raportul de expertiză contabilă întocmit în cauză, dar din probele administrate în cauză și din susținerile părților rezultă că reclamantul nu a contestat Decizia de impunere cu calculul greșit pentru anul 2005, emisă în sarcina sa în calitate de persoană fizică ce realizează venituri din profesii liberale, astfel că nu s-a născut un al doilea raport juridic obligațional în care reclamantul să aibă calitate de creditor și pârâtul calitate de debitor pentru a putea opera compensarea obligațiilor celor două părți (între suma de 96 lei reprezentând obligații bugetare accesorii și obligația fiscală eronată din Decizia de impunere aferentă anului 2005 și pe care a plătit-o reclamantul.

Împotriva acestei sentinței a declarat recurs reclamantul, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.

În motivarea recursului s-a arătat că în data de 07.11.2007 recurentul a solicitat eliberarea unui certificat de atestare fiscală pentru persoană fizică, CNP -, certificat ce i-a fost eliberat pentru Biroul de expertiză contabilă ce are - iar în certificatul de atestare fiscală înscriindu-se CNP-ul meu - la rubrica cod de identificare fiscală.

Întrucât îi era necesar un certificat de atestare fiscală din care să rezulte că nu are obligații fiscale și altul nu i se mai elibera până achita debitul înscris, la data de 08.11.2008 a achitat cu chitanțele seria - nr. - și - sumele înscrise în certificat, adică 410 lei și 3.889 lei.

Ulterior achitării sumei de 4.229 lei (410+3.889), organul fiscal a eliberat un nou certificat fiscal din care rezultă că nu am nicio obligație fiscală sau accesorii neachitate.

Cu ocazia primirii deciziei nr. 2028/31.12.2007 a constatat că în evidențele organului fiscal exista obligații de plată accesorii neachitate din anul 2004 sau obligații de plată privind contribuția pentru asigurări de sănătate neachitate aferente anului 2005-2006.

Referitor la sentința recurată s-a arătat că aceasta nu este suficient motivată iar considerentele acesteia sunt contradictorii întrucât instanța de fond reține că își însușește expertiza contabilă efectuată în cauză, după care apreciază că acțiunea este neîntemeiată în raport de probele administrate.

Acesta demonstrează că instanța de fond nu a reușit să pătrundă speța de față, neînțelegând că acea calitate dublă; de care face vorbire în considerente, este de fapt una și aceeași calitate, aceea de profesie liberală care până la data de 31.12:2006 era înregistrată pe baza CNP-ului iar după data de 01.01.2007 la toate persoanele fizice care practică profesii liberale în locul CNP-ului le-a fost atribuit Cod de identificare fiscală.

S-a susținut și că din raportul de expertiză rezultă în mod clar și fără echivoc că recurentul este îndreptățit la restituirea sumei de 2.770 lei întrucât organul fiscal a stabilit corect impozit anual și a calculat în mod greșit majorări de întârziere.

În drept, și-a întemeiat recursul pe disp. art. 304 Cod Proc. Civilă.

La data de 23.04.2009 intimata Direcția Generală a Finanțelor Publice M - Activitatea de Inspecție Fiscală a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului declarat în cauză.

În motivare s-a arătat că proba administrată este legală, este verosimilă, este pertinentă și mai ales concludentă, deci îndeplinește toate condițiile unei probe legale.

S-a subliniat că obiectul cauzei îl constituie creanța bugetară în cuantum de 96 lei, pentru care Administrația Finanțelor Publice DTSa emis în sarcina recurentului-reclamant decizia de impunere nr. 2028/31.12.2007, împotriva căreia recurentul-reclamant a făcut contestație ce a fost respinsă prin Decizia nr. 5/15.02.2008.

În fapt, în perioada 12-30 mai 2006, organele de inspecție fiscală au verificat activitatea de expert contabil desfășurată de reclamantul în perioada 2002-2004 și evidența contabilă organizată și condusă de acesta în partidă simplă.

Recurentul-reclamant figurează în evidențele autorității fiscale locale DTS în dublă calitate de: contabil persoană fizică angajator pe baza CNP-ului la data de 31.12.2006 și pe baza de CUI începând cu data de 01.01.2007; precum și în calitate de contribuabil persoană fizică realizatoare de venituri din profesii libere.

Pentru fiecare dintre cele două calități de contribuabil intimata-pârâtă autoritatea fiscală locală ține evidență separată, iar deciziile de impunere fiscale anuale se emit de către Administrația Finanțelor Publice - Tr. S tot separat, pentru fiecare din cele două categorii de contribuabil.

Între declarațiile de impunere anuale, în calitate de contribuabil persoană fizică angajator depuse de către recurentul-reclamant la autoritatea fiscală pentru anii 2002, 2003 și 2004 și sumele achitate de acesta, în aceeași calitate și pentru aceeași perioadă, cu titlu de impozit pe salarii și contribuție CAS, rezultă o diferență de 377 lei compusă din: 12 lei impozit pe salarii; 353 lei contribuție de sănătate datorată de angajator; și 12 lei contribuție pentru asigurări de sănătate datorată de asigurați, la care organul de inspecție fiscală a calculat corect și obligațiile fiscale accesorii constând în majorări de întârziere în cuantum de 96 lei.

La obiectivul nr. 6 din raportul de expertiză contabilă judiciară, expertul menționează aceleași obligații fiscale cu cele din decizia contestată, nr. 5/15.02.2008.

Recurentul-reclamant datorează autorității fiscale locale, în calitate de angajator suma de 96 lei reprezentând obligații fiscale accesorii constând în dobânzi de întârziere, calculate de către organul fiscal în timpul inspecției fiscale făcută reclamantului, pentru obligațiile fiscale principale - impozit pe venit și CAS, nevirate la termenul legal și achitate cu chitanțele seria - nr. -/08.11.2007 si -/08.11.2007, cu ocazia solicitării de către recurentul-reclamant a eliberării de către organul fiscal competent a unui cazier fiscal.

În baza dispozițiilor art. 242 proc. civ. s-a solicitat și judecarea cauzei în lipsă, în caz de neprezentare.

Recursul este fondat și urmează a fi admis pentru următoarele considerente:

Referitor la obiectul cauzei se reține că acesta este stabilit prin contestația făcută de reclamant la organul administrativ-fiscal și îl constituie suma de 4176 lei (3887 lei regularizări și 289 lei venituri din profesii liberale) de care reclamantul a luat la cunoștință prin certificatul de atestare fiscală eliberat acestuia sub nr. - din 07.11.2007 dar și suma de 96 lei stabilită în sarcina reclamantului prin decizia 2028/31.12.2007.

Față de suma de 96 lei stabilită în sarcina reclamantului prin decizia 2028/31.12.2007 se constată că instanța de fond în raport cu probatoriul administrat în cauză și mai ales concluziile raportului de expertiză, în mod temeinic a concluzionat că această sumă este datorată de reclamant.

Cu privire la suma de 4176 lei evidențiată prin certificatul de atestare fiscală se reține însă că, așa cum s-a menționat și mai sus, reclamantul a luat la cunoștință de acest debit ca urmare a emiterii certificatul de atestare nr. - din 07.11.2007.

Deși această sumă a fost achitată de reclamant căruia îi era necesar un certificat de atestare fiscală din care să rezulte că nu are obligații fiscale, aceasta împrejurare nu poate fi reținută ca o recunoaștere a legalității și temeiniciei acestui debit reținut în sarcina reclamantului în contextul în care acesta a înțeles să îl conteste în prezenta procedură.

Față de aceste împrejurări și întrucât, în speță, nu s-a făcut dovada că reclamantului i s-ar fi comunicat decizia de impunere anuală pentru anul 2005 nr. -/16.08.2006 nu port fi reținute concluziile primei instanțe în sensul că acesta nu ar fi contestat această decizie de impunere, ce este în mod evident o altă decizie de impunere decât cea cu nr. 9408/31.05.2006 aflată în legătură cu raportul de inspecție fiscală nr. 9387 din 31.05.2006 a cărei achitare parțială a determinat debitul de 96 lei mai sus reținut.

Referitor la decizia de impunere anuală pentru anul 2005 Curtea urmează să își însușească punctul de vedere exprimat prin expertiza întocmită în cauză în sensul că impozitul pe venit anual în sumă de 2.308 lei determinat prin aceasta este o consecință a interpretării eronate de către organul fiscal a declarației speciale privind veniturile realizate pe anul 2005 depusă de reclamant.

La această sumă s-au stabilit majorări de întârziere până la data de 31.12.2007 în sumă de 462 lei. Ca urmare reclamantul este îndreptățit la restituirea sumei de 2.770 lei așa cum se reține și prin raportul de expertiză.

În consecință, potrivit art. 312 alin. 1 - 4 cod procedură civilă urmează a se admite recursul formulat de reclamant și se va modifica sentința recurată în tot în sensul că admite acțiunea precizată.

Se va anula decizia nr. 5/15.02.2007 a DGFP M și decizia nr. 2028/31.12.2007 referitoare la obligațiile de plată accesorii, aferente obligațiilor fiscale emisă de Dr. Tr.

Se va dispune restituirea către reclamant a sumei de 2770 lei reprezentând impozit anual și majorări de întârziere nedatorate.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul formulat de reclamantul, împotriva sentinței numărul 401 din data de 18 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Mehedinți, în dosarul nr-.

Modifică sentința în tot în sensul că admite acțiunea precizată.

Anulează decizia nr. 5/15.02.2007 a DGFP M și decizia nr. 2028/31.12.2007 referitoare la obligațiile de plată accesorii, aferente obligațiilor fiscale emisă de Dr. Tr.

Dispune restituirea către reclamant a sumei de 2770 lei reprezentând impozit anual și majorări de întârziere nedatorate.

Decizie irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 20 Mai 2009.

Președinte,

Judecător,

Judecător,

Grefier,

Red. jud.

2 ex.

01 Iunie 2009

Președinte:Gabriel Viziru
Judecători:Gabriel Viziru, Carmen Ilie, Lavinia Barbu

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Contestație act administrativ fiscal. Decizia 2556/2009. Curtea de Apel Craiova