Contestație act administrativ fiscal. Decizia 285/2010. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA NR. 285/
Ședința publică de la 26 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nemenționat
Judecător
Judecător
Grefier
Pe rol judecarea recursului declarat de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților B, cu sediul în B, Calea, nr. 3. împotriva sentinței nr. 500/30.06.2009 pronunțată de Tribunalul Mureș.
În lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
dezbaterilor și susținerile părților sunt cuprinse în încheierea de ședință din data de 9 februarie 2010, dată la care s-a amânat pronunțarea, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie.
CURTEA
Asupra recursului de față.
Prin Sentința nr. 500/30 iunie 2009, Tribunalului Mureș, s-a admis contestația petentului, formulată în contradictoriu cu pârâta, dispunându-se anularea Deciziei nr. 122/13.01.2009 emisă de pârâtă, fiind menținută Hotărârea nr. 2/31.02.2008 emisă de pârâtă.
În considerentele hotărârii atacate s-a reținut că, prin decizia atacată s-a respins contestația formulată de reclamant împotriva Hotărârii nr. 2/2008 a Comisiei Județene M pentru aplicarea Legii nr. 290/2003, și s-a solicitat reanalizarea dosarului în vederea revocării acestei hotărâri întrucât petentul nu ar fi făcut dovada că se încadrează în dispozițiile legii.
Prin Hotărârea nr. 2/31.01.2008, a Comisiei Județe pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 s-a admis cererea petentului prin care s-au solicitat despăgubiri după antecesorii săi și G fiind aprobată acordarea sumei de 64709,351 lei cu titlu de despăgubiri.
În considerentele hotărârii atacate s-a arătat că reclamantul a făcut dovada că se încadrează în dispozițiile Legii nr. 9/1998, și Legii nr. 290/2003, dar că decizia atacată nu este în concordanță cu actele administrative depuse în susținerea cererii, motiv pentru care s-a dispus anularea acesteia.
Împotriva acestei sentințe, a declarat recurs în termenul legal, B, criticând hotărârea atacată ca nelegală, prin prisma art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, susținând în esență că, documentele prezentate de reclamant nu sunt suficiente pentru refugiul autoarei și a deportării autorului G, și că ca urmare a contestației formulate de reclamant, nemulțumit de cuantumul despăgubirilor a constatat nelegalitatea Hotărârii nr. 2/2007, respingând contestația formulată, solicitând însă Comisiei Județene M reanalizarea dosarului în vederea revocării hotărârii.
Prin întâmpinare, reclamantul a solicitat respingerea recursului promovat în cauză, reiterând în esență aceleași motive avute în vedere și cu ocazia formulării acțiunii introductive arătând că probele depuse la dosar, constând în înscrisuri provenind de la autorități administrative, justifică solicitările acestuia.
Examinând hotărârea atacată, prin prisma acestor considerente, precum și din oficiu, potrivit art. 304 indice 1 Cod procedură civilă, Curtea constată următoarele:
Este de observat că hotărârea prin care au fost acordate despăgubiri reclamantului, potrivit art. 8 alin.1 și 2 din Legea nr. 290/2003, a fost atacată de către acesta, dar strict cu privire la cuantumul despăgubirilor, astfel că a formulat contestație împotriva acesteia, întemeiată pe disp.art. 8 alin.3 din lege, și în aceste condiții, investită fiind cu soluționarea contestației avea la îndemână soluția aprobării sau a respingerii acestora potrivit alin. 4 al art. 8 din lege. Or, pârâta avea obligația să se pronunțe cu privire la contestația formulată strict prin prisma acestor dispoziții legale și în aceste condiții soluția de respingere a contestației este incompatibilă cu cealaltă prevede din decizie, respectiv cea a reanalizării dosarului, în vederea revocării Hotărârii nr. 2/2008 a Comisiei Județene M, aceasta întrucât prin această a doua măsură se înrăutățește de fapt situația contestatorului în propria cale de atac, lucru inadmisibil pentru că este nelegal.
Pe de altă parte, în aceeași ordine de idei, urmare contestației formulate de și soluționată prin sentința atacată în prezenta cauză, instanța de fond admițând contestație, și având ca efect anularea Deciziei nr. 122/2009, această hotărâre vine să dea eficiență principiului procesual civil potrivit căruia părții nu i se poate agrava situația în propria cale de atac, consfințit de art. 296 Cod procedură civilă, înlăturând astfel nelegalitatea cuprinsă în decizia atacată.
În aceste condiții, recursul promovat în cauză este vădit nefondat pentru aceste considerente, astfel că se impune respingerea acestuia potrivit art. 312 alin.1 Cod procedură civilă, ca atare și întrucât nu au fost identificate alte motive care să atragă reformarea hotărârii atacate, ca urmare a examinării acesteia și din oficiu, potrivit art. 304 indice 1 Cod procedură civilă, Curtea va menține ca legală și temeinică hotărârea atacată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN ELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților B, cu sediul în B, Calea, nr. 3. împotriva sentinței nr. 500/30.06.2009 a Tribunalului Mureș, pronunțată în dosar nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, la 26 februarie 2010.
Președinte, - | Judecător, | Judecător, |
Grefier, |
Red.
Tehnored.
4 exp./31.03.2010
Jud.fond.
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
