Contestație act administrativ fiscal. Sentința 31/2010. Curtea de Apel Cluj

Comentarii

0

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS

ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR NR-

SENTINȚA CIVILĂ NR. 31/2010

Ședința publică din data de 25 ianuarie 2010

Instanța constituita din:

PREȘEDINTE: Augusta Chichișan

GREFIER: - -

S-a luat în examinare, pentru pronunțare, acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta - împotriva pârâtei DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI C, având ca obiect contestație act administrativ, respectiv Decizia de impunere nr. 362/30.06.2008 emisă de C și Decizia nr. 142 /30.09.2008 emisă de - -

În data de 21 ianuarie 2010, s-au înregistrat la dosarul cauzei concluzii scrise din partea reclamantei ( 518 -523 ).

dezbaterilor, susținerile și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 18 ianuarie 2010, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.

CURTEA

Reclamanta - T, prin acțiunea în contencios administrativ, a solicitat instanței în contradictoriu cu pârâta DIRECTIA GENERALA A FINANTELOR PUBLICE A JUDETULUI ca prin hotărârea ce va pronunța, să dispună: anularea Deciziei de impunere nr.362/30.06.2008 privind obligațiile fiscale suplimentare de plată stabilite de inspecția fiscală emisă de Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului C Activitatea de inspecție fiscală și a Decizei nr 142/30.09.2008 emisă de Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului C din cadrul - Ministerul Economiei și Finanțelor - care reprezintă răspunsul la Contestația formulată de reclamanta împotriva Deciziei de impunere nr.362/2008.

Motivarea acțiunii s-a realizat prin invocarea faptului că organele fiscale din cadrul Activitatii de Inspecție Fiscala C - - au efectuat o inspecție fiscală parțială, având ca obiect verificarea modului de constituire, declarare si virare a impozitului pe profit și TV A, urmare a sesizării Gărzii Financiare- Sectia C înregistrata la. C sub nr.3.139/23.01.2008.

Perioada supusa inspecției fiscale a fost: 01.01.2003-31.12.2007 - pentru impozit pe profit; 01.01.2003-31.03.2008 pentru TVA.

Rezultatele inspecției fiscale au fost consemnate in raportul de inspecție fiscala nr.3139/2008, in baza căruia s-a întocmit Decizia de impunere nr,-, ambele comunicate in data de 02.07.2008. Prin Decizia de impunere nr.362/2008 s-a stabilit in sarcina sa diferențe de impozite, precum si accesorii, in suma totala de 743.487 lei.

Împotriva Deciziei de impunere nr.362/2008, societatea a formulat in termen legal, in baza dispozițiilor Codului d e procedura fiscala, contestație, înregistrata la.C sub nr.26.412/01.08.2008. La data comunicării rezultatelor inspecției fiscale parțiale, 02.07.2008, P C, a emis si o Decizie de instituire a masurilor asiguratorii, asupra bunurilor imobile detinute in vederea indisponibilizarii acestora.

Impotriva Deciziei de impunere nr.362/2008, a formulat contestatie, înregistrata la.C in data de 01.08.2008, soluționată de autoritatea emitenta cu depășirea nejustificata a termenului de 45 de zile prevăzut expres de Codul d e procedura fiscala, comunicarea Deciziei nr.l42/13.1 0.2008 efectuandu-se după 74 de zile.

C prin Decizia nr.l42/2008, a respins ca netemeinica contestatia, motiv pentru care s-a promovat prezenta acțiune.

Referitorla impozitul pe profit, organele fiscale rețin următoarele situații de fapt, in unele cazuri neindicand si temeiurile de drept incalcate:

Societatea controlata a întocmit facturi pentru veniturile din inchirierea utiiajelor către IPEE Curtea de A, in baza contractului de inchiriere nr.1OIO1.11.2002, cu termen de inchiriere de 5 luni (de la 01.11.2002 pana la 31.03.2003) -cu posibilitatea prelungirii, pentru 15.000 USD + TVA.

In luna martie 2003, unitatea storneaza veniturile din inchiriere in suma de 249.461 lei, "nejustificat", "deoarece rezilierea contractului de inchiriere s-a facut in data de 01.04.2003, conform adresei emisa de nr.18/01.04.2004, iar prin actul aditional nr. 1442/16. 04.2003, s-a modificat de comun acord cuantumul chiriei la suma de 100.000.000 lei (10.000 RON)."

Urmare acestui fapt, organele fiscale, fără a indica temeiul legal, nu au admis scontarea facturilor si diminuarea veniturilor cu suma de 249.461 lei, influențând profitul impozabil al anului 2003 cu aceeași sumă, pentru care s-a calculat un impozit pe profit suplimentar si accesoriile aferente.

In perioada controlată nu s-au calculat corect diferențele decurs valutar,aferente creanțelor in valută, prin încălcarea dispozițiilor Ordinului nr.306/2002, sectiunea III Tratamente contabile, pct.3.1, lit.c) si prevederile Ordinului nr.1752/2005, pct.59. alin.1.

Astfel in anul 2003 s-au înregistrat cheltuieli cu diferențe de curs valutar in suma de 268.956 lei fără a avea la baza documente legale, față de suma de 167.388 lei calculată de organele fiscale. Diferența de 101.618 lei a fost calificată cheltuială nedeductibila, pentru care s-a calculat un impozit pe profit suplimentar si accesoriile aferente.

Pentru anii 2004-2005, nu s-a realizat reevaluarea datoriilor in valuta existente in sold la data bilanțului, diferența favorabila de curs valutar (venituri) fiind de 105.894 lei pentru anul 2004 si 199.962 lei pentru anul 2005.

A înregistrat in contabilitate documente care nu îndeplinesc condiția de document justificativ. prin încălcarea dispozițiilor Legii contabilității, ale nr 425/1998. lit. nr.1850/2005 si art.21. alin.4. lit.f) din Legea nr.571/2003 republicată, privind Codul fiscal.

Pentru considerentele de mai sus, suma de 75.652 lei a fost considerata cheltuiala nedeductibila fiscal, pentru care s-a calculat un impozit pe profit suplimentar si accesoriile aferente.

Pentru "avansurile" încasate în perioada 2005-2006 de la., in suma de 344.759 la data de 31.12.2006, organele fiscale au dedus TV A in suma de 55.046 lei, iar diferența de 289.713 lei a fost considerata venit calculându-se un impozit pe profit suplimentar si accesoriile aferente. le fiscale nu au indicat temeiul legal încălcat.

Urmare celor de mai sus. a fost stabilit un impozit pe profit suplimentar de 226.089 lei si.accesorii in suma de 246.240 lei.

In luna martie 2003 s-a stornat suma de 249.461 lei, "nejustificat, deoarece rezilierea contractului de închiriere s-a făcut cu data de 01.04.2003, conform adresei emise de, nr.18/01.04.2004". le fiscale rețin ca TVA în suma de 47.397 lei aferenta facturilor de închiriere stornate, nu este admisa la diminuarea TV A colectata, fără sa indice temeiul legal încălcat. Pentru suma în cauză s-au calculat accesorii.

TVA în sumă de 14.376 lei, aferent facturilor care nu îndeplineau condițiile de document justificativ, nu au fost admise la deducere în conformitate cu dispozițiile Legii nr.345/2002- pentru anul 2003 și art.145-146, coroborate cu art.155, alin.5 și 8 din Legea nr.-. Pentru suma in cauza s-au calculat accesorii.

Pentru "avansurile " încasate în perioada 2005-2006 de la., pentru care soldul la data de 31.03.2006 era de 344.759 lei - organele fiscale au calculat TV A aferent, in suma de 55.046 lei, considerând că au fost încălcate dispozițiile art.155, alin.l din Legea nr.571/2003. Pentru TVA aferenta "avansurilor" încasate, s-au calculat accesorii în sumă de 67.714 lei.

Urmare celor de mai sus, a fost stabilit TVA suplimentara de 116.820 lei si accesorii in suma de 154.338 lei.

Motivele de nulitate ale Deciziei de impunere nr.362/2008 si ale Deciziei nr.142/2008: reclamanta excepția prescripției dreptului organelor fiscale de a stabili obligații fiscale pentru anii 2003- 2004, in baza disp. art.91 coroborat cu art.98 din Codul d e procedura fiscala, cu modificarile si completarile ulterioare.

Potrivit dispozițiilor art.98 din Codul d e procedura fiscala. perioada supusa inspecției fiscale este de 5 ani pentru contribuabilii mari și de 3 ani pentru ceilalti contribuabili: art 91 statuează "Dreptul organului fiscal de a stabili obligații fiscale se prescrie în termen de 5 ani, cu exceptia cazului când legea dispune altfel. Termenul de prescriptie a dreptului prevazut incepe sa curga de la data de 1 ianuarie a anului urmator celui in care s-a nascut creanta fiscala potrivit art.23, daca legea nu dispune altfel.

Legea dispune altfel, la art.98 din Codul d e procedura fiscala: Inspecția fiscală se efectuează în cadrul termenului de prescripție a dreptului de a stabili obligații fiscale. La contribuabilii mari, perioada supusa inspecției fiscale începe de la sfârșitul perioadei controlate anterior, in condițiile alin. (1). La celelalte categorii de contribuabili inspecția fiscală se efectuează asupra creanțelor născute în ultimii 3 ani fiscali pentru care exista obligația depunerii declarațiilor fiscale. Inspecția fiscală se poate extinde pe perioada de prescripție a dreptului de a stabili obligații fiscale, dacă este identificată cel puțin una dintre următoarele situații: exista indicii privind diminuarea impozitelor, taxelor. contribuțiilor și a altor sume datorate bugetului general consolidat.; nu au fost depuse declarații fiscale în interiorul termenului de prescripție; nu au fost îndeplinite obligațiile de plată a impozitelor, taxelor. contribuțiilor și altor sume datorate bugetului general consolidat.

Societatea nu este contribuabil mare, in consecința nu i se aplica regula generala de 5 ani a prescripției dreptului organelor fiscale de a stabili obligații fiscale.

Pentru ceilalți contribuabili, perioada pentru care organele fiscale pot stabili obligații fiscale este de 3 ani, perioada care numai in mod excepțional se extinde la 5 ani, in situațiile expres si limitativ prevăzute de legiuitor si enumerate mai sus.

Așa cum rezulta din nici una din cele trei situații nu a fost precizata in conținutul raportului pentru a conferi legalitate extinderii perioadei pentru care se efectuează inspecția fiscală.

Referitor la impozitul pe profit a evidențiat cu privire la suma de 249.461 lei, calculata ca urmare a faptului ca organele de control fiscal nu au admis diminuarea veniturilor din chirii prin stornarea unor facturi in luna martie 2003 se arată ca acesta a fost nelegal calculat de către organele fiscale de control.

le fiscale au încălcat flagrant voința părților contractante. le fiscale nu au făcut diferența dintre negotium iuris(operatiunea iuridica) si instrumentum probationes (înscrisul probator), atunci când au reținut ca actul adițional la contractul de închiriere nu se aplica perioadei anterioare semnării sale. respectiv noimebrie 2002-martie 2003.

Astfel, intre lTALROM si lPEE Curtea de A s-a încheiat un contract de închiriere utilaje, pentru o perioada de 5 luni de la 1.11.2002 pana la 31.03.2003, cu posibilitatea prelungirii la expirarea duratei initiale, așa cum prevede Contractul nr.4252/01.11.2002.

Rezilierea contractului s-a produs in urma Notificarii. nr.864/25.03.2004 expediata de IPEE L si acceptata de societatea noastra incepand cu data de 01.04.2004.

Pe perioada derularii contractului, pana in luna martie 2003, s-a facturat tariful de inchiriere de la 15.000 USD +TV A cat era stabilit initial prin contract, la art.5. Prin Nota nr.127/31.03.2003 s-a constatat de către societate, că tariful de închiriere nu este in acord cu rezultatele obținute din exploatarea utilajelor, fapt pentru care s-a hotărât stornarea facturilor emise in perioada 01.11.2003-31.03.2003 si "stabilirea unui tarif corespunzator rezultatelor obtinute din exploatare de pana in prezent care sa fie valabil pe perioada01.11.2002-31.03.2003". S-a încheiat astfel Actul aditional nr.1442/16.04.2003 la contractul de inchiriere prin care a fost modificat prețul contractului. fiind diminuat de la 15.000Euro/luna la 100.000.000ROL+TVA. Așa cum rezulta din nota nr.127/31.03.2003, prețul contractului s-a modificat pentru lunile noiembrie 2002-martie 2003 inclusiv, motiv pentru care au fost stornate facturile aferente acestor luni si emise noi facturi. pentru noua suma de 100.000.000ROL+TVA/luna.

In urma stornarii acestor facturi, societatea a recalculat impozitul pe profit si TVA-ul aferent, la profitul încasat, reprezentând prețul chiriei stabilit de ambele părți.

In mod netemeinic si nelegal organele fiscale au calculat un impozit la suma de 15.000EURO + TVA, respectiv la prețul chiriei stabilite initial, si nu la prețul efectiv încasat, renegociat de părți, interpretând ca actul adițional nr.1442/l6.04.2003 produce efecte juridice doar de la semnarea acestuia si că părțile nu pot modifica prețul unui contract pentru o perioada anterioara.

De altfel in raportul de inspectie fiscală nu este invocat temeiul de drept incălcat de societatea reclamantă prin stomarea acelor facturi care nu corespundeau voinței părților.

Pentru aceleasi motive. consideră că in mod nelegal nu a fost acceptat la deducere nici TVA in suma de 47.397 RON.aferent sumelor stornate.

In mod nelegal organele fiscale nu au considerat deductibile cheltuielile aferente diferențelor de schimb valutar considerând cheltuiala nedeductibila suma de 101.618 lei pentru anul 2003 si suma de 305.856 lei pentru anul 2004-2005.

Din refacerea calculelor, astfel cum rezulta din situatiile financiare ale societății, au rezultat următoarele:

Pentru anul 2003 calculele efectuate de organele de control sunt eronate. La data de 31.12.2003, organele fiscale au reevaluat soldul contului de datorii in valuta in suma de 569.727 EUR, utilizând un curs de schimb eronat de 40.994 lei/euro, de 41.117 lei/euro cât era cel corect. Astfel, au determinat o diferență nefavorabilă de curs, la data de 31.12.2003, de 163.738 lei, de 174.346 lei rezultata din aplicarea corecta a cursului de schimb. In consecinta, profitul impozabil a fost influentat cu o cheltuiala din diferența de curs valutar, mai decât, cea reală.

Referitor la cursurile pieței valutare comunicate de Banca Națională a României in data de 30 decembrie 2003, acestea au fost utilizate pentru efectuarea operațiunilor de incasări și plăți in valută in ziua următoare, respectiv 31 decembrie 2003, conform prevederilor art. 1 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 155/1997 privind efectuarea și reflectarea in contabilitate a operațiunilor în valută, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 77/1997. "

Pentru anul 2004 si 2005, calculele organelor fiscale sunt, de asemenea, eronate, intrucât sau utilizat cursuri de schimb leu/euro altele decât cele comunicate de BNR atat pentru tranzactiile din cursul anului cat si la reevaluarea soldului la inchiderea exercițiului.

Deciziile atacate sunt nule si pentru faptul ca organele fiscale. in mod netemeinic si nelegal au retinut ca a înregistrat in contabilitate documente care nu indeplinesc conditia de document justificativ. prin incalcarea dispozițiilor Legii contabilitatii. ale nr 425/1998. lit. nr.1850/2005 si art.21. alin4. lit.f din Legea nr.571/2003 republicata. privind Codul fiscal.

In fapt, organele fiscale s-au limitat la a constata ca unor facturi primite in perioada 2003-2005, le lipsesc unele elemente de identificare sau acestea sunt înscrise eronat, fără să cerceteze daca acele facturi: sunt aferente activității desfasurate, furnizorii sunt sau nu societăți active, daca in derularea relatiilor comerciale au fost încheiate contracte, daca acele cheltuieli contribuie la veniturile realizate de societate fiind incluse in costurile de exploatare.

Daca organele de control financiar ar fi cercetat toate aceste aspecte, contractele si documentele in baza cărora au fost emise si achitate aceste facturi, ar fi fost inlaturata orice suspiciune asupra existentei furnizorilor.

Referitor la anul 2003, se evidențiază că organele de control fiscal nu au admis deductibilitatea unor facturi, pentru următoarele cauze: lipsa denumire produs, adresa cumpărător/beneficiar eronata, copie furnizor-sume ilizibile, indicandu-se incalcarea dispozițiilor legii contabilitatii si ale nr.-, lit

de dispozitiile nr.425/1998 considerate incidente in speta, se precizează că potrivit acestora, documentele in cauza se completează corespunzător cu informațiile conținute in contractul încheiat intre părți, ceea ce conduce la concluzia ca existau toate elementele de natura sa la consemnarea completa a operațiunilor efectuate. Astfel, exista in toate cazurile contractele încheiate cu furnizorii in cauza, (furnizori de servicii stabili), respectiv: pentru factura emisa de furnizorul, la care suma este ilizibila, au fost anexate contestatiei ordinul de plata si contractul încheiat intre parti, in care se regasesc toate datele de identificare, dar ignorate de organele de control investite cu solutionarea contestati ei noastre; pentru facturile emise de furnizorul RA T AC T - Regie de Stat in subordinea Primariei, a fost anexat contestatiei contractul, dar ignorat de organele de control investite cu solutionarea contestatiei. De asemenea, pentru facturile emise de GAZ, C, care au trecut in facturile emise codul fiscal al Filialei - T, in loc de cel al - - societatea mutandu-si sediul social in locul filialei care s-a desfiintat, consideram ca nu se justifica masura de neacordare a deductibilitatii cheltuielilor.Aceeasi situatie pentru furnizorul permanent T, care a înscris pe factura codul fiscal eronat al beneficiarului -.

sesizate de organele fiscale sunt erori materiale, care puteau fi corectate in timpul controlului si care nu aduc nicio atingere conținutului documentelor, operatiunile derulate cu acesti furnizori fiind reale.

Este injust ca un motiv formal sa conduca la sanctionarea societății cu pierderea dreptului de deducere a cheltuielii - cu implicatii asupra impozitului pe profit si a deductibilitatii TVA aferente- in condițiile in care cheltuielile in cauza sunt justificate prin contractele încheiate si specificul activitatii desfasurate.

Referitor la anii 2004 si 2005, se arată că în Decizia de impunere nr.362/30.06.2008 au fost invocate dispozitiile art.21, alin.4, litf) fiscal privind cheltuielile înregistrate in contabilitate care nu au la baza un document jusitificativ, ale art.155, alin.5 fiscal referitoare la informațiile pe care trebuie sa le contina o factura in vederea deducerii TV A si ale dispozitiile art.l55, alin.l fiscal referitoare la obligatiile fumizorilor de bunuri si servicii referitoare la facturare,iar disp. art.l55 alin. 1.fiscal nu pot fi retinute intrucat se refera la furnizori, ori in toate-aceste facturi, societatea este beneficiar.

Masura organelor fiscale de a nu acorda dreptul de deducere a TV A din facturi de aprovizionari, pe motiv ca sunt înscrise eronat datele beneficiarului este netemeinica si nelegala, in condițiile in care acestea contin toate datele despre furnizori, dar sunt înscrise eronat datele beneficiarului.

Este evident ca cerinta legii a fost sa sanctioneze contribuabilii care înregistrează cheltuieli si deduc TVA din facturi întocmite necorespunzator, care nu permit identificarea furnizorilor.

Numele, adresa si codul d e înregistrare fiscala al beneficiarului de bunuri sau servicii, se regăsesc întotdeauna in facturile in cauza, informațiile care permit identificarea beneficiarului din facturi, fiind completate in mod suplimentar cu informațiile din contractele încheiate intre parti, intrucat nu este vorba de servicii întâmplătoare ci de servicii furnizate in mod constant, care participa la realizarea obiectului de activitate al societății noastre.

In aceasta situatie, consideră excesiva măsura luată de organele fiscale, in condițiile in care fiind in control chiar la beneficiarul din facturile menționate mai sus, aveau toate datele despre acesta si in acelasi timp aveau si obligatia legala de a aprecia relevanta situatiei constata te in vederea adoptarii unei solutii corecte din punct de vedere fiscal, in acord cu dispozitiile art.6 din Codul d e procedura fiscala citate mai sus.

Referitor la "avansurile" încasate de la. în perioada 2005-2006. contestă încadrarea acestor operațiuni ca avansuri. in condițiile în care sumele în cauza reprezentau împrumuturi acordate de o persoana afiliata.

Încadrarea împrumutului în suma totala de 344.759 lei în categoria avansurilor. operațiune care conduce la trecerea pe venituri a sumei de 289.713 lei, colectarea TVA în suma de 55.046 lei si calcularea de accesorii pentru impozitul pe profit si TVA stabilit suplimentar de organele de control. este nelegala susține reclamanta și a anexat contestației formulate către DGFP C Contractul de împrumut încheiat în data de 16.06.2005 dintre si societatea prin care părțile afiliate convin sa dea/sa primeasca imprumut suma de 500.000 EUR. fără dobanda. cu termen scadent 30.06.2006. Cu toate acestea organele fiscale in mod cu totul nejustificat. netemeinic si nelegal. schimband natura actului juridic l-au considerat avans. calculand pe cale de consecinta TVA.

Temeiul legal in baza caruia orice persoana (fizica sau juridica) poate sa primeasca sau sa acorde imprumuturi fără sa intre sub incidenta Legii bancare este art.100, din TITLUL VI Regimul juridic al garantiilor reale mobiliare din Legea nr.99/1999,

Initial, prin dispozitiile art6, lit. lit.h2) din nr.OUG17/2000, numai operațiunile de creditare desfasurate de si alte institutii financiare autorizate, au fost scutite de TVA pentru ca prin Decizia fiscala nr.1/08.10.2001, publicata în Monitorul Oficial nr.652/2001 sa se extinda sfera de aplicare a scutirii prevazuta la articolul de mai sus, după cum urmează: "Acordarea de imprumuturi unei societăți comerciale de către asociati/actionari ai acesteia, persoane fizice sau juridice, in vederea asigurarii resurselor financiare ale societății, este o operatiune asimilata operatiunilor bancare si urmează regimul acestora din punet de vedere al TVA.

Pe perioada reglementata de dispozitiile Legii nr.345/2002, scutirea de TVA pentru operatiunea financiara de acordare de imprumuturi, a fost prevazut explicit la art.9, alin.2, atat pentru institutii financiare autorizate, pentru asociati/actionari cat si pentru orice alta persoana fizica sau juridica, in condițiile art.100 din Legea nr.99/1999, dispozitii preluate corespunzator si in Codul fiscal. la art.141. alin.2. lit.a). precum si la pct.1 si pct 35 (1) din normele metodologice emise in aplicarea acestuia.

In consecinta, trecerea imprumuturilor acordate de pe venituri la. si colectarea TVA, nu se justifica intrucat societatea avea dreptul sa acorde imprumuturi în condițiile de scutire de TVA iar prin reancadrarea operațiunii ca avans a denaturat conținutul economic al operațiunii.

Urmare celor de mai sus. calificarea imprumutului dintre 2 persoane afiliate. drept avans. prin ignorarea Contractului de imprumut legal întocmit. este o masura nelegala sanctiunea acesteia fiind nulitatea deciziei de impunere.

Pentru aceleasi considerente. organele de control fiscal în mod nelegal au calculat. impus si colectat si TVA pentru aceste imprumuturi, desi Codul fiscal prevede ca operațiunile financiare/acordare imprumuturi, sunt operațiuni scutite de TVA.

Pârâta DIRECTIA GENERALA A FINANTELOR PUBLICE A JUDETULUI C prin întâmpinare solicitat respingerea actiunii formulata de rec1amanta impotriva Deciziei de impunere nr.362/30.06.2008 si a Deciziei nr.142/30.09.2008 emisa de Directia Generala a Finantelor Publice a jud.C,iar în justificarea poziției procesuale adoptate a arăta că în motivarea actiunii, rec1amanta invoca aceleasi aspecte care au fost prezentate si cu ocazia fonnularii contestati ei si care au primit un răspuns atât in fapt cat si in drept prin Decizia nr.142/30.09.2008 emisa de Directia Generala a Finantelor Publice a jud.

În completarea argumentelor a invederat că referitor la exceptia prescriptiei dreptului organelor fiscale de a stabili obligatii fiscale pentru anii 2003-2004, invocata de reclamanta, raportat la dispozitiile art.9l coroborat cu art.98 din Codul d e procedura fiscala cu modificarile si completarile ulterioare că verificarea a cuprins perioada 01.01.2003-31.12.2007 in cazul impozitului pe profit si 01.01.2003-31.03.2008 in cazul taxei pe valoarea adaugata.

Potrivit prevederilor art. 231 din OG. 92/24.12.2008 privind Codul d e procedura fiscala, republicata la data de 31.07.2007:"Termenele in curs la data intrarii in vigoare a prezentului cod se calculează după normele legale in vigoare la data când au început sa curgă".

Aceste dispozitii legale sunt cu caracter general reglementeaza situatia termenelor care au inceput sa curga sub imperiul legilor anterioare si pentru care 1egiuitorul a statuat ca raman supuse legilor vechi, ca exceptie expres a de la principiul neretroactivitatii.

De altfel, in acelasi sens sunt si considerentele Deciziei nr.V din 15.01.2007 pronuntata de Sectiile Unite ale Inaltei Curti de Cașatie si Justitie, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea 1, nr.730/30.10.2007, unde se precizeaza:"Din moment ce [. le fiscale pot efectua controale pe o perioada de 5 ani anteriori, adica si pentru raporturi juridice de drept fiscal nascute inainte de intrarea in vigoare, la 1 ianuarie 2004, Codului fiscal, este evident ca stabilirea diferențelor de impozit sau a altor obligatii fiscale datorate de operatorii economici trebuie efectuata in baza reglementarilor existente in momentul nasterii raportului juridic de drept fiscal, chiar daca actiunea de control se desfasoara in perioada in care sunt in vigoare dispozitiile Codului Fiscal.

Sub acest aspect este de observat ca dispozitiile Codului Fiscal, intrat in vigoare la data de 1 ianuarie 2004, pot opera numai pentru viitor, toate actele supuse controlului ce se efectueaza de către organele fiscale, in vederea examinarii legalitatii deducerilor de taxa pe valoarea adaugata neputand fi asfel analizate, in conformitate cu principiul tempus regit actum, decât potrivit normelor legale aplicabile in momentul nasterii fiecarui raprtjuridic".

Avand in vedere ca organele de inspecție fiscala au verificat perioada ianuarie 2003-decembrie 2003, norma legala in vigoare la data la care a inceput sa curga prescriptia extinctiva a dreptului organului de inspecție fiscala de a stabili obligatii sulimentare, este Ordonanta Guvernului nr.- privind controlul fiscal, cu modificarile ulterioare.

Raportat la temeiul de drept invocat, termenul de prescriptie a dreptului organelor de inspecție fiscala de a stabili obligatii fiscale suplimentare pentru perioada ianuarie 2003-decembrie 2004 este de 5 ani de la data la care a expirat termenul de depunere a deconturilor de TVA si a declaratiei de impozit pe profit pentru perioada verificata.

Aferent perioadei verificate care intra sub incidenta prevederilor nr.OG92/24.12.2003 privind Codul d e procedura fiscala, temeiul legal care reglementeaza dreptul organului fiscal de a efectua inspectia fiscala, sunt tocmai prevederile art.98 ale acestui act normativ, in condițiile in care verificarea s-a efectuat la solicitarea Garzii Financiare care au considerat ca exista indicii privind diminuarea impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor sume datorate bugetului general consolidat, fapt confirmat de rezultatele inspecției fiscale.

II.Cu privire la aspectele de fond ale cauzei, invocate prin actiunea introductiva, evidențiază Cu privire la suma de 249.461 lei stornata de societate in luna martie 2003 si care nu a fost acceptata de organul de control in vederea diminuarii veniturilor, reclamanta arata ca organele fiscale au incalcat vointa partilor contractante, atunci cand au retinut ca actul aditional la contractul de inchiriere nu se aplica perioadei anterioare semnarii sale(noiembrie 2002-martie 2003).Astfel, in perioada noiembrie 2002-martie 2003, societatea intocmeste facturi fiscale pentru veniturile din inchirieri utilaje către IPEE, in baza contractului de inchiriere nr.l O/O 1.11.2002, cu termen de inchiriere de 8 luni(respectiv 01.11.2002-30.06.2003), cu posibilitatea prelungirii si un cuantum al chiriei lunare stabilite de comun acord pentru suma de 15.000 USD plus.

In luna martie 2003, reclamanta procedeaza la stomarea veniturilor din inchirieri înregistrate in evidenta contabila in suma de 249.461 lei desi contractul de inchiriere era in vigoare.Apreciază că reclamanta nu se poate prevala de actul aditional nr.1442/16.04.2003 la contractul de inchiriere prin care partile au hotarat modificarea cuantumul chiriei la suma de 10.000 lei Ron(100.000.000 lei ROL) in justificarea stomarii veniturilor.

Așa cum rezulta din interpretarea actului aditional nr.1442/16.04.2003, partile au convenit modificarea cuantumul lunar al chiriei, dar acest contract produce efecte juridice doar de la data incheierii.In acest context, decizia organelor fiscale de reantregire a veniturilor aferente anului 2003 cu suma de 249.461 lei stomata de agentul economic in luna martie 2003 este legala si temeinica.

In ceea ce priveste TV A in suma de 47.397 lei apreciază raportat la motivele expuse anterior,decizia organului de inspecție fiscala de a nu admite diminuarea taxei pe valoarea adaugata colectata cu acesta suma pe deplin justificata.

Referitor la suma de 407.474 lei se retine ca reclamanta fie nu a calculat, fie a calculat eronat diferențele de curs valutar aferente creantelor in valuta existente la sfarsitul anului 2003-2005.

In anul 2003 reclamanta inregistraza pe cheltuieli cu diferențele de curs valutar in suma de 268.956 lei fără a avea la baza documente legale.

de inspecție fiscala au procedat la calcularea diferențelor de curs valutar aferente datoriilor in valuta existente in sold la data de 31.12.2003 stabilind cuantumul acestora la suma de 167.338 lei, reprezentand diferențar nefavorabila de curs valutar pe care agentul economic ar fi trebuit sa o inregistreze la cheltuieli.

Așadar, diferența de 101.618 lei (268.956-167.338 lei) este considerata cheltuiala nedeductibila, deoarece s-a înregistrat fără a avea la baza un calcul al diferențelor de curs valutar, sau documente legale.

In perioada 2004-2005 societatea nu a efectuat reevaluarea datoriilor in valuta existente in sold la data bilantului, organele de inspecție fiscala calculand diferențe favorabile de curs valutar in suma totala de 305.856 lei(105.894 lei-pentru anul 2004, respectiv 199.962 lei-pentru anul 2005) si care au fost considerate ca venituri la calculul profitului impozabil pentru anii respectivi.

Cu privire la sustinerea reclamantei ca reevaluarea soldului de datorii in valuta s-a efectuat greșit utilizandu-se cursul de schimb din data de 30.12.2003 si nu pe cel din data de 31.12.2003, facem precizarea ca aceasta sustinere este combatuta de documentele existente la dosarul cauzei din care rezulta un curs valutar comunicat de BNR pentru data de 31.12.2003 de 40.994 lei pentru 1 euro(utilizat de organul de control), iar cursul de 41.117 lei menționat de reclamanta a fost stabilit pentru data de 03.01.2004.

Situatia este identica si in ceea ce priveste reevaluarea datoriilor la inchiderea exercițiului financiar 2004, respectiv la evaluarea tranzactiilor efectuate in perioada verificata.

Referitor la suma totala de 75.652 lei facem precizarea ca din conținutul documentelor analizate de organul de control aferente anilor 2003-2005 rezulta faptul ca societatea a înregistrat la cheltuieli deductibile fiscal pentru calculul impozitului pe profit, documente fiscale care nu indeplinesc condițiile de document justificativ (codul fiscal eronat, adresa greșita, bon fiscal pentru cumparaturi diverse, facturi emise de alta societate-anexa 13 la Raportul de inspecție fiscala).

Raportat la aceste imprejurari, invederam instantei ca prin Decizia nr.V din 15 ianuarie 2007 publicata in OF. nr.732 din 30 octombrie 2007 pronuntata de Inalta C de Cașatie si Justitie-Sectiile Unite, in solutionarea recursului în interesul legii, s-a statuat ca: "taxa pe valoarea adaugata nu poate fi dedusa si nici nu se poate diminua baza impozabila la calcularea impozitului pe profit în cazul în care documentele justificative prezentate nu contin sau nu furnizeaza toate informațiile prevezute in dispozitiile legale in vigoare la data efectuarii operațiunii pentru care se solicita deducerea TVA".

Cu privire la suma de 289.713 lei reprezentand avansuri incasate de în perioada 2005-2006, precizeză că societatea înregistrează în contul 419.4 -"Clienti creditori " din care pentru o parte au fost emise facturi, o parte au fost restituite, ramanad la data de 31.03.2006 un avans incasat si nestins în suma de totala de 344.759 lei, din care TV A in suma de 55.046 lei.

Conform Protocolului încheiat la data de 17.03.2006, de cesionare a partilor sociale detinute de d-l si d-l la către si C. si a balantei de verificare încheiata la data de 31.03.2006 la, rezulta ca la acesta data C.- nu figureaza cu datorii de

Avand in vedere cele prezentate, suma de 289.713 lei (344.759-55.0460 incasata de - de la - (in a carui evidenta fiscala nu se reflecta acesta creanta) s-a considerat venit influentandu-se profitul impozabil pe anul 2006.

Din extrasele de cont anexate la nota de constatare întocmita de către Garda Financiara, rezulta faptul ca sumele incasate de la, reprezinta avansuri contravaloare marfa si care au fost înregistrate in evidenta contabila a - in creditul contului 419.4-"Clienti creditori ".

Pentru considerentele prezentate, in mod justificat organele de inspecție fiscala au prezentat operațiunile derulate prin contul 419.4-"Clienti creditori " (incasare avansuri marfa, facturi emise si restituire avansuri) in anexa 12 la Raportul de inspecție fiscala, pe perioada mai 2005-martie 2006, rezultand la sfarsitul lunii martie 2006 un avand incasat la de si nerevendicat de către acesta in suma de 344.759 lei din care TVA in suma de 55.046 lei, astfel incat suma de 289.713 lei(344.759-55.046 lei) a fost considerata ca venit si impozitata la -

Analiza probatoriului administrat raportat la susținerile și apărările formulate în cauză în aplicarea normelor legale incidente relevă următoarele:

Pârâta DIRECTIA GENERALA A FINANTELOR PUBLICE A JUDETULUI C prin DECIZIA NR.142 din 30.09.2008 privind solutionarea contestatiei depusa de cu sediul in mun. T, la Activitatea de Inspecție Fiscala sub nr. 26.412/01.08.2008 si remisa spre solutionare la Directia Generala a Finantelor Publice a jud.C sub nr. 26.412/18.08.2008 a respins ca neîntemeiata contestația formulata de, impotriva Deciziei de impunere privind obligatiile fiscale suplimentare de plata stabilite de inspectia fiscala nr. 362/30.06.2008, prin care au fost retinute in sarcina contestatoarei obligatii fiscale suplimentare in suma totala de 743.487 lei, reprezentand debit suplimentar si accesoriile aferente, la sursele impozit pe profit si taxa pe valoarea adaugata, după cum urmează: 226.089 lei impozit pe profit, 246.240 lei majorari de intarziere aferente impozitului pe profit, 116.820 lei taxa pe valoarea adaugata, 154.338 lei majorari de intarziere aferente taxei pe valoarea adaugata

Directia Generala a Finantelor Publice a jud Caf ost sesizata prin adresa nr. 26.412/18.08.2008, de către Activitatea de Inspecție Fiscala C, asupra aspectelor cuprinse in contestatia depusa de - cu sediul in mun. T,-,!. RO -, formulata impotriva Deciziei de impunere privind obligatiile fiscale sup1imentare de plata stabilite de inspectia fiscala nr. 362/30.06.2008.

Obiectul contestatiei il reprezinta constatarile din Raportul de inspecție fiscala partiala întocmit la data de 27.06.2008 de către organele de inspecție fiscala din cadrul Activitatii de Inspecție Fiscala C si înregistrat sub nr. 3.139/30.06.2008, care au stat la baza emiterii Deciziei de impunere menționata mai sus, prin care au fost retinute in sarcina contestatoarei obligatii suplimentare de plata in suma totala de 743.487 lei, reprezentand debit suplimentar si accesorii le aferente, la sursele impozit pe profit si taxa pe valoarea adaugata, după cum urmează: 226.089 lei impozit pe profit, 246.240 lei majorari de intarziere aferente impozitului pe profit, 116.820 lei taxa pe valoarea adaugata, 154.338 lei majorari de intarziere aferente taxei pe valoarea adaugata.

1. Petenta, contesta obligatiile fiscale stabilite suplimentar in sarcina sa in suma totala de 743.487 lei, solicitand desfiintarea Deciziei de impunere privind obligatiile fiscale suplimentare de plata stabilite de inspectia fiscala nr. 362/30.06.2008, întocmita in baza Raportului de inspecție fiscala partiala nr. 3.139/30.06.2008, cu consecinta exonerarii de la plata diferențelor de impozite stabilite suplimentar de organele fiscale si a accesoriilor aferente.

II. Prin DECIZIA DE privind obligatiile fiscale suplimentare de plata stabilite de inspectia fiscala nr. 362/30.06.2008 emisa de Activitatea de Inspecție Fiscala C, sunt stabilite in sarcina petentei obligatii fiscale suplimentare in suma totala de 743.486 lei, reprezentand debit suplimentar si majorari de intarziere la sursele impozit pe profit și taxa pe valoarea adaugata, obligatii retinute ca datorate bugetuluI de stat în baza constatarilor din Raportul de inspecție fiscala partiala întocmit la data de 27.06.2008 si înregistrat la organul fiscal sub nr. 3.139/30.06.2008.

Raportul de inspecție fiscala in baza căruia a fost stabilita obligatia fiscala suplimentara care face obiectul contestatiei, s-a întocmit ca urmare a inspecției fiscale ce a avut ca obiectiv verifjcarea obligatiilor datorate de societate bugetului de stat la sursele impozit pe profit si taxa pe valoarea adaugata, inspecție fiscala efectuata la sesizarea Garzii Financiare-Sectia C cu adresa nr. -/CJ/22.0 1.2008, înregistrata la. a jud.C sub nr. 3.139/23.01.2008.

In urma verificarii efectuate, organele de inspecție fiscala au constatat ca in perioadă verificata societatea a procedat la stornarea unor venituri din inchirierea de utilaje către IPEE Curtea de A, nu a calculat corect diferențele de curs " valutar aferente creantelor in valuta, incalcand prevederile Ordinului nr. 306/2002 si ale Ordinului nr. 1752/2005, a înregistrat in evidenta contabila documente care nu indeplinesc calitatea de document justificativ, a înregistrat cheltuieli cu amortizarea aferenta mijloacelor fixe care nu erau folosite datorita reduceri activitatii de productie si a incașat avansuri de la pentru care nu au fost emise facturi fiscale, motiv pentru care au fost stabilite in sarcina agentului economic obligatiile fiscale suplimentare in suma totala de 743.487 lei așa cum sunt menționate la Cap. VI "Sinteza constatarilor inspecției fiscale" din Raportul de inspecție fiscala.

III. Luand in considerare constatarile organului de inspecție fiscala, motivele prezentate de agentul economic, documentele existente la dosarul cauzei, precum si actele normative in vigoare pe perioada verificata, referitoare la speta analizata, s-a retinut că în fapt, organele fiscale din cadrul Activitatii de Inspecție Fiscala C au efectuat un control fiscal la . cu sediul in mun. T ce a avut ca obiectiv verificarea modului de calculare, înregistrare si virare a obligatiilor de bugetul consolidat al statului la sursele impozit pe profit si taxa pe valoarea adaugata, inspecție fiscala efectuata la solicitarea Garzii Financiare - Sectia C cu adresa înregistrata la. a jud. C sub nr. 3139/23.01.2008.

In baza constatari lor din Raportul de inspecție fiscala încheiat la data de 27.06.2008 a fost întocrnita Decizia de impunere privind obligatiile fiscale suplimentare de plata stabilite de inspectia fiscala nr. 362/30.06.2008, prin care au fost stabilite suplimentar in sarcina agentului economic obligatii fiscale in suma totala de 743.487 lei, la sursele impozit pe profit si taxa pe valoarea adaugata, constand in debit suplimentar si majorari de intarziere, după cum urmează:- 226.089 lei impozit pe profit, 246.240 lei majorari de intarziere aferente impozitului pe profit, 116.820 lei taxa pe valoarea adaugata,154.338 lei majorari de intarziere aferente taxei pe valoarea adaugata.

III.a Referitor la suma de 226.089 lei reprezentand debit suplimentar la sursa impozit pe profit, se retine ca aceasta obligație suplimentara datorata bugetului de stat a fost stabilita pentru perioada 2003-2007, după cum urmează: anul 2003 - 93.771 lei anul 2004 - 19.238 lei anul 2005 - 42.539 lei anul 2006 - 67.638 lei anul 2007 - 2.904 lei

Așa cum rezulta din conținutul Raportului de inspecție fiscala încheiat la data de 27.06.2008 si anexelor 1-7 la acesta care a sțat la baza emiterii actului administrativ fiscal atacat, aceasta diferența de impozit pe profit in suma totala de 226.089 lei a rezultat din reca1cularea profitului impozabil aferent perioadei menționate mai sus, prin inf1uentarea veniturilor realizate si a cheltuielilor efectuate cu diferențele rezultate din neacceptarea operațiunii de stomare a facturilor aferente inchirierii de utilaje către IPEE Curtea de A (249.461 lei), reconsiderarea cheltuielilor cu diferențele de curs valutar (407.474. lei), neacceptarea ca deductibile a unor cheltuieli aferente unor operațiuni economice rezultate din documente care nu indeplinesc calitatea de document justificativ (75.862 lei), reconsiderarea cheltuielilor cu amortizarea mijlocelor fixe pentru perioada in care activitatea de productie a fost redusa (187.179 lei) si înregistrarea la venituri a unor avansuri incașate de la, pentru care nu au fost emise facturi fiscale (289.713 lei).

III.l Din conținutul Raportului de inspecție fiscala încheiat la data de 27.06.2008 se retine ca in luna martie 2003 societatea procedeaza la stornarea veniturilor dininchirierea unor utilajecătre IPEE Curtea de A in suma totala de 249.461 lei, stornare pe care organele de inspecție fiscala o considera ca fiind nejustificata si prin urmare nu a admis diminuarea veniturilor cu aceasta suma.

In fapt, in perioada noiembrie 2002-martie 2003, societatea intocmeste facturi fiscale pentru veniturile din inchirieri utilaje către IPEE Curtea de A, in baza contractului de inchiriere nr. 10/0 1.11.2002, înregistrat la unitate sub nr. 4252/08.11.2002, cu termen de inchiriere de 5 luni, cu posibilitatea prelungirii si un cuantumul al chiriei lunare stabilit de comun acord pentru suma de 15.000 USD plus

In luna martie 2003 agentul economic procedeaza la stornarea veniturilor din inchirieri înregistrate in evidenta contabila in suma de 249.461 lei, aferente perioadei O1.11.2002-31.03.2003, conform facturilor menționate in anexa 14 la Raportul de inspecție fiscala, desi pentru aceasta perioada contractul de inchiriere era in vigoare si conform art. 969 din Codul Civi, conventiile legal facute au putere de lege intre partile contractante si nu pot fi modificate retroactiv.

le de inspecție fiscala nu au admis diminuarea retroactiva a veniturilor cu suma de 249.461 lei, influentand profitul impozabil al anului 2003 cu suma susmenționata, așa cum rezulta din anexa 1 la Raportul de inspecție fiscala.

In drept, s-a facut aplicarea prevederilor art. 6, alin. (1) din Legea contabilitatii nr. 82/199l, republicata, unde se precizeaza: "Orice operatiune economico-financiara efectuata se consemneaza in mornentul efectuarii ei intr-un document care sta la baza inregistrarilor in contabilitate, dobandind astfel calitatea de document justificativ".

Petenta invoca faptul ca, prin actul aditional nr. 1442/16.04.2003 s-a modificat de comun acord cuantumul chiriei la suma de 10.000 lei RON (100.000.000 lei ROL) si ca stornarea veniturilor s-a efectuat in baza acordului partilor de modificare a conditiilor contractuale, astfel incat decizia organului de inspecție fiscala este considerata ca fiind eronata si fără temei legal.

Este adevarat ca modificarea conditiilor contractuale cu acordul partilor implicate in derularea unor contracte este posibila, insa aceasta nu poate avea efecte retroactive, cu implicatii asupra unor operațiuni economice cu atat mai mult cu cat in contractele încheiate inițial nu este stipulata o prevedere expresa despre aceasta posibilitate.

de aceasta sustinere el petentei, organul de solutionare a contestatiei retine ca potrivit prevederilor art. 6 din OG nr. 92/24.12.2003, republicata, privind Codul d e procedura fiscala, referitoare la exercitarea dreptului de apreciere, "Organul fiscal este îndreptatit sa aprecieze, in limitele atributiilor si competentelor ce ii revin, relevanta complete asupra tuturor imprejurarilor edificatoare in cauza ".

In contextul celor prezentate, se constata ca decizia organelor fiscale de reantregire a veniturilor aferente anului 2003 cu suma de 249.461 lei stornata de agentul economic in luna martie 2003, este corecta si legala, organul de inspecție fiscala nefacand altceva decât sa se revina la situatia initiala efectuarii de către agentul economic a unor operațiuni economice nejustificate legal, motiv pentru care contestati a formulata de petenta referitoare la acest capat de cerere a fost respinsă ca neantemeiata.

III.2 In ceea ce priveste suma de 407.474 lei, se retine ca in perioada verificata agentul economic fie nu a calculat, fie a calculat eronatdiferențele de curs valutar aferente creantelor in valuta existente la sfarsitul anilor 2003-2005.

In anul 2003 unitatea înregistrează pe cheltuieli cu diferențele de curs valutar in suma de 268.956 lei fără a avea la baza documente legale.

le de inspecție fiscala au procedat la calcularea diferențele de curs valutar aferente datoriilor in valuta existente in sold la data de 31.12.2003 stabilind cuantumul acestora la suma de 167.338 lei, reprezentând diferența nefavorabila de curs valutar pe care agentul economic ar fi trebuit sa o înregistreze la cheltuieli.

Prin urmare, diferența de 101.618 lei (268;956-167.338 lei), este considerata cheltuiala nedeductibila,deoarece s-a înregistrat fără a avea la baza un calcul al diferențelor de curs valutar, sau documente legale.

De asemenea, se constata ca in perioada 2004-2005 unitatea nu a efectuat reevaluarea datoriilor in valuta existente in sold la data bilantului, organele de inspecție fiscala calculând diferențele favorabile de curs valutar in suma totala de 305.856 lei (105.894 lei -pentru anul 2004, respectiv 199.962 lei -pentru anul 2005) si care au fost considerate ca venituri la calculul profitului impozabil pentru anii respectivi.

In ceea ce priveste invocarea de către petenta a faptului ca reevaluarea soldului de datorii in valuta (ct. 419.2 in suma de 569.757 Euro) s-a efectuat greșit utilizandu-se cursul de schimb din data de 30.12.2003 si nu pe cel din data de 31.12.2003, se poate arata ca aceasta sustinere a petentei este infirmata de documentele existente la dosarul cauzei din care rezulta un curs valutar comunicat de BNR pentru data de 31.12.2003 de " 40.994 lei pentru 1 euro (utilizat de organele de inspecție fiscala), iar cursul de 41.117 lei menționat de petenta a fost stabilit pentru data de 03.01.2004.

Aceiasi situatie se regaseste si in ceea ce priveste reevaluarea datoriilor la inchiderea exercițiului financiar 2004, respectiv la evaluarea tranzactiilor efectuate in perioada verificata.

III.3 Referitor la suma totala de 75.652 lei.

Din conținutul documentelor aflate la dosarul cauzei se retine ca in perioada anilor 2003-2005 societatea contestatoare a înregistrat la cheltuieli deductibile fiscal pentru calculul impozitului pe profit, valoarea aprovizionarilor efectuate in baza unor documente fiscale cuprinse in anexa 13 la Raportul de inspecție fiscala, care potrivit constatari lor organelor de inspecție fiscala nu indeplinesc condițiile de ducument justificativ, deoarece acestea au completate codul fiscal eronat, adresa greșita, bon fiscal pentru cumparari diverse, facturi emise pe alta societate.

In drept, in perioada supusa verificarii, caracterul deductibil al cheltuielilor este reglementat de prevederile nr.HG 402/2000 pentru aprobarea Instructiunilor privind metodologia de calcul al impozitului pe profit, care la art. 4, alin. (6), lit. m, precizeaza: (6) In intelesul.alin. (1) cheltuielile nedeductibile sunt: [.]. m) cheltuielile înregistrate in contabilitate pe baza unor documente care nu indeplinesc, potrivit Legii contabilitatii nr. 82/1991, cu modificarile ulterioare, condițiile de document justificativ; [.] ", precum si prin prevederile art. 21, alin. (4), lit. f) din Legea nr. 571/22.12.2003 privind Codul fiscal, coroborat cu dispozitiile nr.HG 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fisca1, care stipuleaza in acest sens ca: Următoarele cheltuieli nu sunt deductibile: 1) cheltuielile înregistrate in contabilitate, care nu au la baza un document justificativ, potrivit legii, prin care sa se faca dovada efectuarii operațiunii sau intrarii in gestiune, după caz, potrivit normelor;

Norme metodologice stabilesc la pct 44. in evidenta contabila se fac cronologic si sistematic, pe baza înscrisurilor ce dobandesc calitatea de document justificativ care angajeaza raspunderea persoanelor care l-au întocmit, conform reglementarilor contabile in vigoare.

De asemenea, conform prevederilor art. 7, anexa 1 B din nr.HG 831/1997 pentru aprobarea modelelor formularelor privind activitatea financiara si contabila si a normelor metodologice privind întocmirea si utilizarea acestora, se precizeaza: Inscrierea datelor in aceste formulare se face potrivit reglementarilor cuprinse in normele generale privind documentele justificative si financiar-contabile.

Prin pct. 119 din Regulamentul de aplicare a Legii contabilitatii nr. 82/1991, aprobat prin nr.HG 704/1993 pentru aprobarea modelelor formularelor comune privind activitatea financiara si contabila si a normelor metodologice privind întocmirea si utilizarea acestora, se defineste notiunea de document justificativ, respectiv: " Potrivit art. 6, alin. (2) din lege, orice operatiune patrimoniala se consemneaza in momentul efectuarii ei intr-un înscris care sta la baza inregistrarilor in contabilitate, dobandind astfel calitatea de document justificativ.

Documentele justificative cuprind, de regula, următoarele elemente principale:denumirea documentelor;denumirea si sediul unității patrimoniale care intocmeste documentul; numărul si data intocmirii documentului;menționarea partilor care participa la efectuarea operațiunilor patrimoniale (cand este cazul); alte elemente menite sa asigure consemnarea completa a operațiunilor efectuate.

Inscrierea datelor in documentele justificative si în registrele contabile se face manual sau cu mijloace de prelucrare automata, astfel incat acestea sa fie lizibile, nefiind admise stersaturi, razaturi, modificari sau alte asemenea procedee, precum si lașarea de spatii libere intre operațiunile înscrise in acestea ".

După data de 01.01.2004, aplicabilitate in aceasta speta o au prevederile art. 155, alin. (8) din Legea nr. 571/22.12.2003 privind Codul fiscal prin care se stipuleaza Factura fiscala trebuie sa cuprindă obligatoriu următoarele informații: seria si numărul facturii; b) data emiterii facturii; c) numele, adresa si codul d e înregistrare fiscala al persoanei care emite factura; d) numele, adresa si codul d e înregistrare fiscala, după caz, al beneficiarului de

bunuri sau servicii; e) denumirea si cantitatea bunurilor livrate, denumirea serviciilor prestate.

Din analiza documentelor existente la dosarul cauzei, se retine faptul ca documentele care fac obiectul cauzei si care sunt cuprinse in anexa 13 la Raportul de inspecție fiscala nu au completate corect toate datele de identificare ale beneficiarului. Faptul ca exista contracte încheiate cu unii furnizori, nu exclude întocmirea corecta, cu toate datele, conform prevederilor legale, a documentelor care stau la baza inregistrarilor in contabilitate a operațiunilor economice derulate intre agentii economici.

Prin urmare, tinand cont de cele precizate si avand in vedere prevederile legale mai sus enuntate, societatea contestatoare avea obligatia legala de a verifica întocmirea corecta a documentelor emise de către furnizori sau in caz contrar acestea neandeplinind calitatea de documente justificative, cheltuiala aferenta acestora in valoare totala de 75.652 lei, este cheltuiala nedeductibila din punct de vedere fiscalla calculul impozitului pe profit, așa cum legal s-a constatat de către organele de inspecție fiscala.

III.5 Referitor la suma de 289.713 lei reprezentandavansuri încasatede la

În perioada 2005-2006 societatea incaseaza avansuri de la - pe care le înregistrează in contul 419.4 - "Clienti creditori " din care pentru o alta parte au fost emise facturi, o parte au fost restituite, ramanand la data de 31.03.2006 un avans încasat si nestins in suma totala de 344.759 lei, din care in suma 55.046 lei.

Conform Protocolului încheiat la data de 17.03.2006, de cesionare a partilor sociale detinute de d-l si d-l la, către si si a balantei de verificare încheiata la data de 31.03.2006 la, rezulta ca la aceasta data nu figureaza cu datorii față de

Având în vedere cele prezentate mai sus, suma de 289.713 lei (344.759-55.046 lei) incasata de de la (in a carui evidenta fiscala nu se reflecta aceasta creanta) s-a considerat venit influentandu-se profitul impozabil al anului 2006, așa cum rezulta din anexa 4 la Raportul de inspecție fiscala.

Se retine de asemenea ca verificarea s-a efectuat ca urmare a sesizarii Garzii Financiare - Sectia C in care se menționează faptul ca avansurile incașate de la in suma totala 742.152,25 lei si înregistrate in creditul contului 419.4

"Clienti creditori " au fost inchise in luna decembrie 2005 printr-o nota contabila cu înregistrarea: 419.4 "clienti creditori = 4551.001 "Asociati conturi curente - " creandu-se in mod artificial o obligatie nedatorata de de, persoana fizica italiana asociata in ambele societăți menționate mai sus, unitatea procedand la stomarea inregistrarii efectuate in urma verificarii efectuate de către Garda Financiara.

Din extrasele de cont anexate la nota de constatare întocmita de către Garda Financiara, rezulta faptul ca sumele incașate de la, reprezinta avansuri contravaloare marfă și care au fost înregistrate în evidența contabilă in creditul contului 419.4 - "Clienti creditori ".

Pentru considerentele prezentate, in mod justificat organele de inspecție fiscala au prezentat operațiunile derulate prin contul 419.4 - "Clienti creditori " (incasare avansuri marfa, facturi emise si restituire avansuri) in anexa 12 la Raportul de inspecție fiscala, pe perioada mai 2005-martie2006, rezultand la sfarsitul lunii martie 2006 un avans incasat de la si nerevendicat de către aceasta in suma de 344.759 lei din care in suma de 55.046 lei, astfel incat suma de 289.713 tlei (344.759-55.046 lei) a fost considerata ca venit si impozitata la R

Invocare de către petenta a prevederilor legale cu privire la acordarea de imprumuturi intre societăți diverse persoane (fizice sau juridice), nu este de natura a schimba decizia organului de inspecție fiscala avand in vedere modul in care au fost derulate aceste operațiuni economice.

III.b Referitor la suma de 116.820 lei reprezentand debit suplimentar la sursa taxa pe valoarea adaugata.

Stabilirea acestei obligatii suplimentare in sarcina societății se datoreaza faptului ca agentul economic a procedat la diminuarea colectat prin stomarea unor facturi pentru inchirierea de utilaje către IPEE C a de A (47.397 lei), deducerea taxei aferenta unor documente care nu indeplinesc calitatea de document justificativ (14.376 lei) si nu a procedat la colectarea aferenta avansurilor incașate de la (55.046 lei).

III.1 In ceea ce priveste suma de 47.397 lei se retine ca in luna martie 2003, unitatea procedeaza la stomarea nejustificata a unor venituri din inchirieri in suma de 249.461 lei si a taxei pe valoarea adaugata aferenta in suma de 47.397 lei, conform facturilor menționate in anexa 14 la Raportul de inspecție fiscala.

In contexul argumentelor prezentate la pct..l, organul de solutionare a contestatiei, a constatat ca stomarea veniturilor menționate si-,a taxei pe valoarea adaugata este nejustificata, motiv pentru care decizia organului de inspecție fiscala de a nu admite diminuarea taxei pe valoarea adaugata colectata cu suma de 47.397 lei este corecta si pe cale de consecinta contestatia formulata de petenta referitoare la acest capat de cerere apareciat-o ca neantemeiata.

III.2 Referitor la suma de 14.376 lei.

Din conținutul anexei nr. 13 la Raportul de inspecție fiscala, organul de solutionare a contestatiei retine ca respingerea de către organele de inspecție fiscala a dreptului la deducere pentru taxa pe valoarea adaugata in suma totala de 14.376 lei, înscrisa in documente aferente anilor 2003-2005, se datoreaza faptului ca aceste documente fiscale nu indeplinesc conditia de document justificativ, intrucat au datele de identificare înscrise incomplet sau au datele de identificareeronate.

In drept, prevederile art. 24 alin. (1) lit. a, din Legea nr. 345/01.06.2002 privind taxa pe valoarea adaugata, referitoare la exercitarea dreptului de deducere (aplicabile pana la data de 31.12.2003), arata ca: Pentru exercitarea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adaugata orice persoana impozabila trebuie sa justifice suma taxei cu următoarele documente: pentru deducerea prevazuta la art. 22 alin. (5) lit. a), cu facturi fiscale sau alte documente legal aprobate. emise pe numele sau, de către persoane impozabile înregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata;

De asemenea, prevederile art. 29, pct. B, lit. b din acelasi act normativ, referitor la întocmirea documentelor, stipuleaza:Persoanele impozabile care realizează operațiuni taxabile și/sau operațiuni scutite cu drept de deducere au următoarele obligații: Cu privire la întocmirea documentelor: b) persoanele impozabile platitoare de taxa pe valoarea adaugata sunt obligate să solicite de la furnizori/prestatori facturi fiscale ori documente legal aprobate si sa verifice întocmirea corecta a acestora. iar pentru operațiunile cu o valoare a taxei pe valoarea adaugata mai mare de 50 milioane lei sunt obligate sa solicite si copia de pe documentul legal care atesta calitatea de platitor de taxa pe valoarea adaugata a furnizorului/prestatorului. Primirea si înregistrarea in contabilitate de facturi fiscale sau alte documente legale care nu contin datele prevazute a fi completate in mod obligatoriu la lit. a), precum si lipsa copiei de pe documentul legal care atesta calitatea de platitor de taxa pe valoarea adaugata a furnizorului/prestatorului in cazul cumpararilor cu o valoare a taxei pe valoarea adaugata mai mare de 50 milioane lei inclusiv, determina pierderea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adaugata aferente; ".

Începând cu data de 01.01.2004, aplicabile sunt prevederile Legii nr. 571/22.12.2003 privind Codul fisca1, in care la art. 145, alin. 8, 1it. a), se stipuleaza: Pentru exercitarea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adaugata, orice persoana impozabila trebuie sa justifice dreptul de deducere, in functie de felul operatiuflii, cu unul din următoarele documente: pentru taxa pe valoarea adaugată datorată sau achitatată, aferentă bunurilor care i-au fost livrate sau urmează să îi fie livrate, și pentru prestarile de servicii care i-au fost prestate ori urmează sa ii fie prestate de o alta persoana impozabilă, cu factura fiscală, care cuprinde informațiile prevazute la arte 155 alin. (8), și este emisă pe numele persoanei de către o persoana impozabilă înregistrată ca plătitor de taxa pe valoarea adăugată.

La art. 155, alin. (8) din acelasi act normativ menționat mai sus (textul aplicabil pana la 01.01.2007), se precizează: Factura fiscală trebuie să cuprindă obligatoriu următoarele informații: a) seria și numărul facturii; b) data emiterii facturii; c) numele, adresa și codul d e înregistrare fiscală al persoanei care emite factura; d) numele, adresa și codul d e înregistrare fiscală, după caz, al beneficiarului de bunului sau serviciilor.

Astfel, se reține ca documentele fiscale menționate in anexa 13 la Raportul de inspecție fiscala, nu aveau înscrise pe ele toate informațiile necesare pe care trebuie să le îndeplinească un document justificativ așa cum este stipulat in prevederile legale citate mai sus, prevederi legale prin care legiuitorul a impus condițiile obligatorii pe care trebuie să le indeplineasca un document fiscal (factura fiscala) pentru ca in baza lui sa se poata beneficia de dreptul de deducere.

Este evident faptul ca neîndeplinirea unor conditii impuse de către legiuitor prin prevederile legale emise de către acesta, atrage după sine pierderea unor drepturi de către agentii economici, in speta analizata dr"eptul de deducere a taxei pe valoarea adaugata.

Prin urmare, tinand cont de cele aratate si avand in vedere ca societatea contcstatoare nu a respectat obligatia legala de a verifica întocmirea corecta a documentelor emise de furnizorii, iar acestea nu indeplineau in totalitate condițiile stipulate de către legiuitor in prevederile legale citate mai sus, taxa pe valoarea adaugata înscrisa in aceste facturi nu este deductibila, așa cum legal au constatat organele de control prin Raportul de inspecție fiscala întocmit la data de 27.06.2008.

III.3 Cu privire la suma de 55.046 lei.

In perioada 2005-2006 agentul economic a încasat avansuri de la din care o parte au fost restituite, pentru o parte au fost emise facturi fiscale, ramanand la data de 31.03.2006 un avans incasat si nestins in suma de 344.759 lei.

Pentru aceasta suma incașata drept avans, nu a calculat, incalcand prevederile art. 155, alin. (7) din Legea nr. 571/22.12.2003 privind Codul fiscal (prevederi legale in vigoare pana la 01.01.2007), unde referitor la facturile fiscale, se precizeaza ca:"(7) Daca plata pentru operațiuni taxabile este incașata inainte ca bunurile sa ie livrate sau înaintea finalizării prestării serviciilor, factura fiscala trebuie sa fie emisa in termen de cel mult 5 zile lucratoare de la fiecare data cand este încasat un avans, fără a depăși finele lunii in care a avut loc încasarea".

Avind in vedere ca societatea contestatoare nu a indeplinit aceste dispozitii legale, in mod legal organele de inspecție a procedat la colectarea taxei pe valoarea adaugata in suma de 55.046 lei, motiv pentru care contestatia formulata fost respinsă ca neîntemeiată pentru acest capat de cerere.

III.c Referitor la suma de 246.240 lei reprezentand majorari de intarziere la sursa impozit pe profit, respectiv la suma de 154.338 lei reprezentând majorări de întârziere la sursă taxa pe valoarea adaugata.Deoarece, potrivit celor prezentate la punctele III.a si III.b, in sarcina contestatoarei au fost mentinute ca datorate debitele de natura impozitului pe profit (226.089 lei) si taxei pe valoarea adaugata (116.820 lei), iar prin contestatie societatea nu prezinta argumente impotriva modului de calcul al acesoriilor stabilite suplimentar in sarcina sa, aceasta datoreaza si sumele stabilite cu titlu de majoriri de intarziere, reprezentand masura accesorie in raport cu debitele stabilite suplimentar, conform principiului de drept "accesorium sequitur principale", ale art. 12, 13 din 0. nr. 61/29.08.2002 privind colectarea creantelor bugetare, ale art. 108 alin. (1), art. 109 alin.(1) si (2) din Ordonanta Guvernului nr. 92/23.12.2003 privind Codul d e procedura fiscala (text initial).

III.d Referitor la motivul invocat. de către petenta referitor la exercitarea inspecției fiscale peste perioada de 3 ani -a reținut că din conținutul documentelor existente la dosarul cauzei că verificarea a cuprins perioada 01.01.2003-31.12.2007 in cazul impozitului pe profit si 01.01.-.03.2008 in cazul taxei pe valoarea adaugata.

In drept, acestui aspect ii sunt aplicabile prevederile art. 231 din OG nr. 92/ 24.12.2003 privind Codul d e procedura fiscala, republicata la data de 31.07.2007, unde referitor la calcularea tennenelor, se precizeaza:"Termenele in curs la data intrarii in vigoare a prezentului cod se calculează după normele legale in vigoare la data cand au inceput sa curga"

Aceste prevederi legale sunt dispozitii cu caracter general care reglementeaza situatia termenelor care au inceput sa curga sub imperiul legilor vechi, inclusiv a termenului de prescriptie, ca exceptie de la principiul nerctroactivitatii.

Avand in vedere ca organele de inspecție fiscala au veriticat perioada ianuarie 2003-decembrie 2003, norma legala in vigoare la data la care a inceput sa curga prescriptia extinctiva a dreptului organului de inspecție fiscala de a stabili obligatii fiscale suplimentare, este Ordonanta Guvernului nr. 70/1997 privind controlul fiscal, modificarile ulterioare. La art. 21, se precizeaza:"Dreptul organelor de control fiscal"sau, după caz, al serviciilor de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale de a stabili diferențe de impozite si majorari de intarziere pentru neplata in termen a acestora, precum si de a constata contravenții si a aplica amenzi si penalitati pentru faptele ale caror constatare si sancționare sunt, potrivit legii, de competenta organelor de control fiscal sau, după caz, a serviciilor de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale, pentru o perioada impozabila, se prescrie după cum urmează: in termen de 5 ani de la data la care a expirat termenul de depunere a declaratiei pentru perioada respectiva; in termen de 5 ani de la data ultiinului termen legal de plata a impozitului, în cazul în care legea nu prevede obligatia depunerii declaratiei, in termen de 5 ani de la data comunicarii, către contribuabil, a impozitul stabilit de organele fiscale sau, după caz, de serviciile de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale in condițiile prevazute de lege.

de prevederile legale termenul de prescriptie a dreptului organelor de inspecție fiscala de a stabili obligatii fiscale suplimentare pentru perioada ianuarie-decembrie 2003 este de 5 ani de la data la care a expirat termenul de depunere a deconturilor de si a Declaratiei de impozit pe profit pentru perioada verificata.

In alta ordine de idei se poate arata ca aferent perioadei verificate care intra sub incidenta prevederilor nr.OG 92/24.12.2003 privind Codul d e procedura fiscala, temeiul legal care reglementeaza dreptul organului fiscal de a efectua inspectia fiscala, sunt tocmai prevederile art. 98 ale acestui act normativ, in condițiile in care verificarea s-a efectuat la solicitarea Garzii Financiare care au considerat ca exista indicii privind diminuarea impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor sume datorate bugetului general consolidat, fapt care a fost confirmat de rezultate inspecției fiscale.

In consecinta se constata ca invocarea de către petenta a acestui aspect nu poate fi reținut in solutionarea favorabila a contestatiei

Pentru considerentele aratate si in temeiul prevederilor legale enuntate, coroborate cu dispozitiile art. 209, alin. (1), lit. a; art. 210; si ale art. 216, alin. (1) din Ordonanta Guvernului 92/24.12.2003, republicata, privind Codul d e procedura fiscala s-a respins ca neîntemeiata contestația formulata de, impotriva Deciziei de impunere privind obligatiile fiscale suplimentare de plata stabilite de inspectia fiscala nr. 362/30.06.2008, prin care au fost retinute in sarcina contestatoarei obligatii fiscale suplimentare in suma totala de 743.487 lei, reprezentand debit suplimentar si accesoriile aferente, la sursele impozit pe profit si taxa pe valoarea adaugata, după cum urmează: 226.089 lei impozit pe profit, 246.240 lei majorari de intarziere aferente impozitului pe profit, 116.820 lei taxa pe valoarea adaugata, 154.338 lei majorari de intarziere aferente taxei pe valoarea adaugata

1.Reclamantaexcepția prescripției dreptului organelor fiscale de a stabili obligații fiscale pentru anii 2003- 2004, in baza disp. art.91 coroborat cu art.98 din Codul d e procedura fiscala, cu modificarile si completarile ulterioare.

Legiuitorul a instituit între normele de procedură și regula potrivit căreia soluționarea excepțiilor care ar dispensa instanța de analiza fondului cauzei să se realizeze cu prioritate,iar în analiza excepției prescripției dreptului organelor fiscale de a stabili obligații fiscale pentru anii 2003-2004,Curtea reține că potrivit dispozițiilor art.98 din Codul d e procedura fiscala. perioada supusa inspecției fiscale este de 5 ani pentru contribuabilii mari și de 3 ani pentru ceilalti contribuabili iar Inspecția fiscală se efectuează în cadrul termenului de prescripție a dreptului de a stabili obligații fiscale. La contribuabilii mari, perioada supusa inspecției fiscale începe de la sfârșitul perioadei controlate anterior, in condițiile alin. (1). La celelalte categorii de contribuabili inspecția fiscală se efectuează asupra creanțelor născute în ultimii 3 ani fiscali pentru care exista obligația depunerii declarațiilor fiscale. Inspecția fiscală se poate extinde pe perioada de prescripție a dreptului de a stabili obligații fiscale, dacă este identificată cel puțin una dintre următoarele situații: exista indicii privind diminuarea impozitelor, taxelor. contribuțiilor și a altor sume datorate bugetului general consolidat.; nu au fost depuse declarații fiscale în interiorul termenului de prescripție; nu au fost îndeplinite obligațiile de plată a impozitelor, taxelor. contribuțiilor și altor sume datorate bugetului general consolidat.

Dispozițile care reglementeză aplicarea în timp a noilor norme de procedură din cuprinsul art. 231 din OG. 92/24.12.2008 privind Codul d e procedura fiscala, statuează că termenele in curs la data intrarii in vigoare codului se calculeazăr după normele legale in vigoare la data cand au inceput sa curgă.

Prevederile legale enunțate nu fac altceva decât să evidențieze principiul constituțional privind neretroactivitatea legii, principiu care cunoaște excepții doar în materie penală, fiind de neconceput într-un sistem de drept să fie aplicate reguli care nu au fost cunoscute la momentul în care a început curgerea termenelor.

Apărarea pârâtei DGFP C, potrivit căreia dispozitiile Codului, intrat in vigoare la data de 1 ianuarie 2004, pot opera numai pentru viitor, toate actele supuse controlului ce se efectueaza de către organele fiscale, in vederea examinarii legalitatii deducerilor de taxa pe valoarea adaugata neputand fi asfel analizate, in conformitate cu principiul tempus regit actum, decât potrivit normelor legale aplicabile in momentul nasterii fiecarui raprtjuridic, apare ca fiind una pertinentă și susținută de pricipiile și dispozițiile legale enunțate anterior.

le de inspecție fiscala au verificat și perioada ianuarie 2003-decembrie 2003, iar din această perspectivă norma legala in vigoare la data la care a inceput sa curga prescriptia extinctiva a dreptului organului de inspecție fiscala de a stabili obligatii sulimentare, este nr.OG- privind controlul fiscal.

Norma incidentă din acestă perspectivă nu poate fi alta decât aceea care era în vigoare la momentul la care potrivit normelor speciale înceoea să curgă termenul de prescripție având în vedere și caracterul de sancțiune a acestuia.

Perioada supusa inspecției fiscale a fost: 01.01.2003-31.12.2007 - pentru impozit pe profit; 01.01.2003-31.03.2008 pentru TVA.

Termenul de prescripție a dreptului organelor de inspecție fiscala de a stabili obligații fiscale suplimentare pentru perioada ianuarie 2003-decembrie 2004 este de 5 ani de la data la care a expirat termenul de depunere a deconturilor de TVA si a declarației de impozit pe profit pentru perioada verificată, iar inspecția fiscală finalizat la 27.06.2008 apare ca fiind realizată din această perspectivă în interiorul termenul stabilit de legiuitor la momentul la care a început să curgă acest termen.

Argumentele prezentate relevă că excepția prescripției dreptului organelor fiscale de a stabili obligații fiscale pentru anii 2003-2004,invocată de reclamantă este neîntemeiată și raportat la dispozițiile legale apreciate ca fiind incidente pentru considerentele deja evidențiate, Curtea va respinge excepția ca nefondată.

2.Referitor la sumele stabilite cu titlu deimpozitul pe profit reclamanta a evidențiat cu privire la suma de 249.461 lei, calculata ca urmare a faptului ca organele de control fiscal nu au admis diminuarea veniturilor din chirii prin stornarea unor facturi in luna martie 2003ca acesta a fost nelegal calculat de către organele fiscale de control.

Aserțiunea reclamantei potrivit căreia organele fiscale au incalcat flagrant vointa partilor contractante întrucât nu au facut diferența dintre negotium iuris si instrumentum probationes, atunci cand au retinut ca actul aditional la contractul de inchiriere nu se aplica perioadei anterioare semnarii sale. respectiv noimebrie 2002-martie 2003 nu poate fi primită deoarece distincția dintre cele două se realizeză în ipoteza în care se pune în discuție regimul valorii probatorii ceea ce nu este cazul în speță. Părțile contrctante au convenit cu privire la clauzele luate în considerare de către organele fiscale întocmind convenția în scris astfel că sub acest aspect distincția invocată de reclamantă se dovedește a fi fără relevanță.

juridic este definit ca manifestarea de vointa exprimata in vederea producerii de efecte juridice,existând douaă acceptiuni ale actului juridic: negotium juris, ce semnficia intelegerea propriu-zisa dintre parti și instrumentum probationes, ce semnifica inscrisul in care este evidentiata intelegerea.

si IPEE Curtea de A au încheiat un contract de inchiriere utilaje, pentru o perioada de 5 luni de la 01.11.2002 pana la 31.03.2003, cu posibilitatea prelungirii la expirarea duratei initiale, așa cum prevede Contractul nr.4252/01.11.2002,încetarea efectelor contractului s-a produs in urma Notificarii. nr.864/25.03.2004 expediata de IPEE L începând cu data de 01.04.2004.

Până in luna martie 2003, s-a facturat tariful de inchiriere de 15.000 USD +TV A cat era stabilit prin contract,

Modificarea clauzelor contractuale s-a realizat rin p. Nota nr.127/31.03.2003, părțile convenind stabilirea unui tarif corespunzator rezultatelor obtinute din exploatare de care sa fie valabil pe perioada 01.11.2002-31.03.2003 și s-a încheiat astfel Actul aditional nr.1442/16.04.2003 la contractul de inchiriere prin care a fost modificat prețul contractului. fiind diminuat de la 15.000Euro/luna la 100.000.000ROL+TVA.

Susținerea reclamantei potrivit căreia așa cum rezulta din nota nr.127/31.03.2003, prețul contractului s-a modificat pentru lunile noiembrie 2002-martie 2003 inclusiv, nu poate fi primită întrucât pânâ la momentul modificării convenției cu noile clauze contractuale acesta a fost în vigoare și primind efectele asigurate de art 969 civ, respectiv acelea ale legilor astfel că modificarea retroactivă a dispozițiilor contractuale invocată de reclamantă nu poate opera.

Actul aditional nr.1442/16.04.2003 la contractul de inchiriere prin care a fost modificat prețul contractului. fiind diminuat de la 15.000Euro/luna la 100.000.000ROL+TVA, produce efecte în mod valabil doar de la momentul încheierii sale 16.04.2003 și nu de la un moment anterior stabilit în mod arbitrar chiar dacă au convenit ambele părți, clauzele contractuale neputând avea efecte retroactiv.

Orice operatiune economico-financiara efectuata se consemneaza in momentul efectuarii ei intr-un document care sta la baza inregistrarilor in contabilitate, dobandind astfel calitatea de document justificativ în conformitate cu prevederile.art. 6, alin. (1) din Legea contabilitatii nr. 82/199l.

Documentul justificativ are a stat la baza inregistrarilor in contabilitate,în intervalul 01.11.2002-31.03.2003 a fost Contractul nr.4252/01.11.2002 încheiat între lTALROM si lPEE Curtea de A, contract de inchiriere utilaje, unicul document în raport de care organele fiscale puteau verifica legalitate operațiunilor contabile realizate.

este actiunea de rectificare a unei inregistrari contabile efectuate gresit sau a unor valori care figureaza in contabilitate la un nivel ce nu corespunde realitatii, ori valorile înscrise în contabilitate anterior operațiunii de stornare reflectau situția juridică și contabilă corectă în raport de documentul justificativ are a stat la baza inregistrarilor in contabilitate,în intervalul 01.11.2002-31.03.2003, Contractul nr.4252/01.11.2002.

Operațiunea de stornare nefiind realizată cu respectarea dispozițiilor legale din Legea nr 82 / 1991,le de inspecție fiscala n mod corect nu au admis diminuarea retroactiva a veniturilor cu suma de 249.461 lei și astfel că legal nu a fost acceptat la deducere nici TVA in suma de 47.397 RON.aferent sumelor stornate susținerile reclamantei din perspectiva nelegalității actului atacat sub acest aspect apar ca nefondate.

3.Prin decizia atacată s-a reținut că în perioada controlată nu s-au calculat corect diferențele de curs valutar, aferente creanțelor in valută, prin încălcarea dispozițiilor Ordinului nr.306/2002, sectiunea III Tratamente contabile, pct.3.1, lit.c) si prevederile Ordinului nr.1752/2005, pct.59. alin.1. Astfel in anul 2003 s-au înregistrat cheltuieli cu diferențe de curs valutar in suma de 268.956 lei fără a avea la baza documente legale, față de suma de 167.388 lei calculată de organele fiscale. Diferența de 101.618 lei a fost calificată cheltuială nedeductibila, pentru care s-a calculat un impozit pe profit suplimentar si accesoriile aferente. Pentru anii 2004-2005, nu s-a realizat reevaluarea datoriilor in valuta existente in sold la data bilanțului, diferența favorabila de curs valutar fiind de 105.894 lei pentru anul 2004 si 199.962 lei pentru anul 2005.

Reclamanta susține ca motiv de nelegalitate a actelor administrativ fiscale contestate referitor la cursurile pieței valutare comunicate de Banca Națională a României in data de 30 decembrie 2003, acestea au fost utilizate pentru efectuarea operațiunilor de incasări și plăți in valută in ziua următoare, respectiv 31 decembrie 2003, conform prevederilor art. 1 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 155/1997 privind efectuarea și reflectarea in contabilitate a operațiunilor în valută, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 77/1997iar pentru anul 2004 si 2005, calculele organelor fiscale sunt, de asemenea, eronate, intrucât sau utilizat cursuri de schimb leu/euro altele decât cele comunicate de BNR atat pentru tranzactiile din cursul anului cat si la reevaluarea soldului la inchiderea exercițiului.

Raportul de expertiză fiscală întocmit în cauză evidențiază referitor la diferențele de curs valutar pentru perioada 2003-2005 conform legislatiei in vigoare la acea data, precum si a impozitelor si a taxei pe valoarea adaugata, aferente;că la incheierea exercițiului financiar 2002, respectiv in balanta de verificare întocmita la 31.12.2002, societatea are înregistrata in contul de avansuri suma de 133.539,9 USD echivalent in lei 4.473.586.650,78 ROL. Din totalul de 4.473.586.650,78 ROL, suma de 2.752.079.308 ROL reprezinta diferența de curs valutar înregistrate in contabilitate in contul 476 "Diferențe de conversie - active"așa cum este prevazut in HG 704/1993.

In anul 2003, la transpunerea diferențelor de curs valutar existente in conturile de conversie la sfarsitul anului 2002, - SA ar fi trebuit sa inregistreze diferența de conversie in valoare de - in contul 117 "Rezultatul reportat" așa cum este prevazut in Ordinul 306/2002. Aceasta prevedere se aplica tuturor societăților comerciale care aplica reglementarile contabile simplificate armonizate cu directivele europene si care la 01.01.2003 au schimbat sistemul contabil facand trecerea de la prevederile HG 704/1993 la 306/2002 prin transpunerea solduri lor conturilor existente la 31.12.2002. Aplicarea acestor prevederi legale are următoarele efecte: soldurile creantelor si datoriilor existente in valuta la 31.12.2002 raman evaluate la aceasta data; conform principiului exercițiului, diferențele de curs valutar înregistrate in anul 2003, vor fi aferente numai acestui an.

La calcularea diferențelor de curs valutar aferente datoriilor in valuta pentru anul 2003 s-a plecat de la soldul existent la 01.01.2003 in contul 419.1 "Clienti creditori - Italia" in valoare de 133.539,90 USD care au fost evaluate corect la 31.12.2002 la un curs de 33.500 ROL/USD.

Tot in anul 2003 s-au mai calculate diferențe de curs valutar pentru operațiunile efectuate in contul 419.2 "Clienti creditori - Italia. Pentru anul 2003 - SA înregistrează in contabilitate diferența de curs valutar nefavorabila (cheltuiala) in valoare de 2.689.564.869 ROL iar organele de control au stabilit diferența de curs valutar nefavorabila (cheltuiala) in valoare de 1.673.380.390 ROL, diferența de 1.016.184.479 ROL fiind considerata cheltuiala nedeductibila. Conform raportului de expertiza si a calculelor efectuate in anexele 1 si 2 la raportul de expertiza rezulta: o diferența de curs favorabila (venit) in valoare de 62.514.435 ROL, adica 6.251 RON; o diferența de curs valutar nefavorabila (cheltuiala) in valoare de 1.743.456.811 ROL, diferența de 946.108.058 ROL fiind considerate cheltuiala nedeductibila si care urmează a fi impozitata.

Pentru anul 2004 - SA nu calculează si nu înregistrează în contabilitate diferențe de curs valutar aferent incașarilor si plăților in valuta. le de inspecție fiscala calculeazăr diferențe de curs valutar favorabile (venituri) in valoare de 105.894 RON. Conform raportului de expertiza si a calculelor efectuate în anexa nr. 3 la raportul de expertiza, rezulta o diferența de curs valutar favorabila in valoare de 96.787 RON.

Pentru anul 2005 - SA nu calculează si nu înregistrează în contabilitate diferențe de curs valutar aferent incasarilor si plăților în valuta. le de inspecție fiscala calculează diferențe de curs valutar favorabile (venituri) în valoare de 199.962 RON. Conform raportului de expertiza si a calculelor efectuate in anexa nr. 4 la raportul de expertiza rezulta o diferența de curs valutar favorabila în valoare de 207.022 RON.

Sustinerile reclamantei vizând nelegalitatea actelor de control încheiate de organele de control sunt infirmate de probatoriul administrat în cauză din care rezulta că s-a utilizat un curs valutar corect, comunicat de BNR pentru data de 31.12.2003 de 40.994 lei pentru 1 euro, iar cursul de 41.117 lei menționat de recalantă a fost stabilit pentru data de 03.01.2004 imrejurare care nu este conformă prevederilor art. 1 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 155/1997 privind efectuarea și reflectarea in contabilitate a operațiunilor în valută, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 77/1997, situația fiind similară si in ceea ce priveste reevaluarea datoriilor la inchiderea exercițiului financiar 2004, respectiv la evaluarea tranzactiilor efectuate in perioada verificata.

4.Deciziile atacate sunt nule, susține reclamanta,si pentru faptul ca organele fiscale. in mod netemeinic si nelegal au retinut ca a înregistrat in contabilitate documente care nu indeplinesc conditia de document justificativ. prin incalcarea dispozițiilor Legii contabilitatii. ale nr 425/1998. lit. nr.1850/2005 si art.21. alin4. lit.f din Legea nr.571/2003 republicata. privind Codul fiscal.

In fapt, susține reclamanta, organele fiscale s-au limitat la a constata ca unor facturi primite in perioada 2003-2005, le lipsesc unele elemente de identificare sau acestea sunt înscrise eronat, fără să cerceteze daca acele facturi: sunt aferente activității desfasurate, furnizorii sunt sau nu societăți active, daca in derularea relatiilor comerciale au fost încheiate contracte, daca acele cheltuieli contribuie la veniturile realizate de societate fiind incluse in costurile de exploatare. Daca organele de control financiar ar fi cercetat toate aceste aspecte, contractele si documentele in baza cărora au fost emise si achitate aceste facturi, ar fi fost inlaturata orice suspiciune asupra existentei furnizorilor. a) Societatea SA, cu sediul in B, inmatriculata la Registrul Comertului Mun.B sub nr. J40/28082/1994 infiinteaza în anul 1995 filiala T, cu sediul in T,-, înregistrata la Oficiul Registrului C sub nr. JI-, cu codul d e înregistrare fiscala R-. La data de 16.02.2001 filiala T este radiata de la Registrul Comertului In conformitate cu prevederile legale in vigoare, după aceasta data codul fiscal R - nu trebuia sa mai apara in documente emise/primite.

Probatoriul administrat în cauză a relevat următoarele:Societatea SA și-a mutat sediul de la B la T, in- si este inmatriculata la Registrul Comertului C sub nr- la data de 01.03.2001. Codul d e înregistrare fiscala este R- așadar în conformitate cu prevederile legale, după aceasta data, facturile emise/primite trebuiau sa contina codul d e înregistrare fiscala R, respectiv RO -.

Toate facturile cuprinse in anexa 13 au înscrise greșit codul fiscal al cumpărătorului - facturile aveau înscrise codul fiscal al filialei si nu cel al societății - dar care reflecta operațiuni economice reale în sensul prevederilor Art.I, aliniatul F, pct 50 din HG 1579/28.12.2000.

Analiza individuală a fiecăreia din facturile fiscale în litigiu, realizată de expertul desemnat în cauză,evidențiază că facturile emise de, redate in tabelul de mai jos, au înscris la codul fiscal al cumpărătorului codul fiscal al filialei, dar au înscrise corect datele de identificare ale furnizorului (conform 306/2002).

Nu s-a putut identifica contractul cu acest furnizor. Notele de recepție întocmite nu respecta prevederile legale privind întocmirea si semnarea acestora. Conform 42511 998:"Conținutul minim obligatoriu de informații al formularului este următorul: pentru formularul cod 14-3-1 A:denumirea unității; denumirea, numărul si data ( ziua, luna, anul) întocmirii formularului; numărul facturii/avizului de însoțire al mărfii; numărul curent, denumirea bunurilor recepționate, U/M, cantitatea conform documentelor însoțitoare, cantitatea recepționata, prețul unitar si valoare, numele, prenumele si semnătura membrilor comisiei de recepție, data primirii in gestiune si semnătura gestionarului. "

Notele de recepție întocmite de - SA nu sunt semnate decât de gestionar, fără a se preciza numele si prenumele acestuia, fără a se menționa comisia de recepție. Facturile emise de nu întrunesc condițiile necesare pentru a fi considerate documente justificative.

Facturile emise de, au înscris la codul fiscal al cumpărătorului alte coduri fiscale decât ale filialei sau sediului social al SA si denumirea cumpărătorului este incompleta. Pentru facturile emise după data de 01.01.2004 se aplica prevederile art. 155, alin.(8) din Legea nr.571/22.12.2003 privind Codul fiscal, unde se menționează:"Factura fiscala trebuie sa cuprindă obligatoriu următoarele informații: seria si numărul facturii; data emiterii facturii; numele, adresa si codul d e înregistrare fiscala al persoanei care emite factura; numele, adresa si codul d e înregistrare fiscala, după caz, al beneficiarului de bunuri sau servicii; denumirea si cantitatea bunurilor livrate, denumirea serviciilor prestate.

Avand in vedere ca bunurile înscrise pe facturi reprezinta materie prima pentru desfasurarea procesului de productie - respective obtinerea de venituri - si contravaloarea acestora fiind achitate fumizorului prin virament bancar, rezulta ca operatiunea economica reprezinta operatiune economica reala.

Facturile emise de către - puteau fi corectate in timpul controlului conform prevederilor HG 1579/28.12.2007 si astfel sa întrunesc condițiile necesare pentru a fi considerate documente justificative in sensul dat de actele normative aplicabile.

Facturile emise de - TRANSILVANIA NORD SA, redate in tabelul de mai jos, au înscris la codul fiscal al cumpărătorului codul fiscal al filialei dar datele de identificare ale furnizorului sunt corecte. Conținutul facturilor se refera la consumul de energie pe care societatea a consumat-o la adresa unde-si desfasura activitatea si prin urmare aceste operațiuni reflecta operațiuni economice reale. Facturile emise de către - TRANSILVANIA NORD SA întrunesc condițiile necesare pentru a fi considerate documente justificative in sensul dat de actele normative aplicabile.

Factura -/31.01.2003, in valoare de 30.817.004 lei vechi, din care 4.920.362 lei vechi TV A, iar baza TV A 25.896.642 lei vechi, emisa de se are înscris la codul fiscal al cumpărătorului codul fiscal al filialei dar prevederile legale aplicabile la momentul respective fac precizari doar legate de datele de identificare ale furnizorului. Factura intruneste condițiile necesare pentru a fi considerata document justificativ, in sensul dat de actele normative aplicabile.

Facturile emise de se GAZ ROMANIA, au înscris la codul fiscal al cumpărătorului codul fiscal al filialei iar la denumirea cumpărătorului este este înscris -, desi la acea data societatea era înregistrată la Registrul Comertului ca si SA. La întocmirea notei de recepție s-au înregistrat datele de identificare pentru furnizor cele ale " de distribuție" al - Gaz Romania - respectiv -, Cod fiscal R- - desi factura a fost emisa de către - GAZ ROMANIA, cod fiscal R-. Toate facturile de chirie au înscrise ca si număr de contract numărul 259/01.01.200 1, dar contractul nr. 259 este datat 01.01.2002. Acelasi contract prezintă mai multe erori de completare cum ar fi: nu are trecute toate datele de identificare ale cumpărătorului, la Cap. IV "Durata contractului" punctul I este specificat "durata contractului este de 2 ani, cu începere de la data de 16.02.2004" astfel ca acest contract nu are valabilitate. Facturile emise de către - GAZ ROMANIA nu întrunesc condițiile necesare pentru a fi considerate documente justificative in sensul dat de actele normative aplicabile.

Facturile emise de T, În Anexa la obiectivele expertizei, pentru factura -/28.02.2003 valoarea fără TV A este eronata, cea corecta si in concordanta cu factura este cea din tabelul de mai sus. Pe factura se menționează numărul contractului 13.636. In textul contratului insa nu se menționează nici numărul de înregistrare la Registrul Comertului al clientului, nici codul d e înregistrare fiscala al acestuia. In Anexa la obiectivele expertizei este greșit menționat pentru aceaste facturi contractul 2784/08.08.01, respectiv 3784/08.08.01. Avand in vedere ca toate deficientele legate de întocmirea facturilor se refera doar la datele de identiicare ale beneficiarului iar cele ale fumizorului sunt complete, aceste facturi se pot incadra in categoria documentelor justificative.

Factura -/15.05.2003 emisa de ROMTELECOM in valoare fără TV A de 10.044.8 I 0,84 lei vechi si valoare TV A de 1.908.514.25 lei vechi nu are înscris la codul fiscal al cumpărătorului nici un cod fiscal. A vand in vedere ca toate deficientele legate de întocmirea facturii se refera doar la datele de identificare ale beneficiarului iar cele ale fumizorului sunt complete, iar operatiunea economica înscrisa in factura reflecta operatiune economica reala, aceasta facturia se pote incadra in categoria documentelor justificative.

Concluzia raportului de expertiză este conformă cu dispozițiile legale incidente și va fi valorificată ca atare instanța reținând că ermenul de document justificativ astfel cum este acesta reflectat de Legea contabilitatii nr 82/1991, nr 414/2002, HG 831/1997, Codul fiscal a fost interpretat în mod corect.

Prevederile art.9 alin.(7) din Legea nr. 414/2002 statuează:cheltuielile nedeductibile sunt, între altele, cheltuielile înregistrate in contabilitate care nu au la baza un document justificativ, potrivit Legii contabilitatii nr.82/1991, prin care sa se faca dovada efectuarii operațiunii, așadar organele de control fiscal au procedat corect în ceea ce privește facturile fiscale emise de aceste entități iar pârâta a respins în mod justificat contestația formulată,prin decizia atacată.

Punctul 2.4 din 306/2002 pentru aprobarea contabile simplificate, armonizate cu directivele europene precizeaza: Documentele justificative cuprind, cel putin, următoarele elemente principale: denumirea documentului; denumirea si sediul persoaneijuridice care intocmeste documentul; numărul si data intocmirii acestuia; menționarea partilor care participa la efectuarea operațiunii economice,conținutul operațiunii economice si, daca este cazul temeiul legal al efectuarii acesteia; datele cantitative si valorice aferente operațiunii efectuate; numele si prenumele precum si semnăturile persoanelor care le-au întocmit, vizat si aprobat, după caz; alte elemente menite sa asigure consemnarea completa a operațiunilor efectuate ".

Facturile emise după data de 01.01.2004 trebuie analizate prin raportare la prevederile art.155, alin.(8) din Legea nr.571 /22.12.2003 privind Codul fiscal, care statuează:Factura fiscala trebuie sa cuprindă obligatoriu următoarele informații: seria si numărul facturii; data emiterii facturii; numele, adresa si codul d e înregistrare fiscala al persoanei care emite factura; numele, adresa si codul d e înregistrare fiscala, după caz, al beneficiarului de bunuri sau servicii; denumirea si cantitatea bunurilor livrate, denumirea serviciilor prestate;

le de control fiscal vor permite deducerea taxei pe valoarea adăugată în cazul în care documentele controlate aferente achizițiilor nu conțin toate informațiile prevăzute la art. 155 alin. (5) din Codul fiscal sau/și acestea sunt incorecte, dacă pe perioada desfășurării controlului documentele respective vor fi corectate În conformitate cu art. 159 din Codul fiscal.

Codul Fiscal în cuprinsul disp art 159 statuează că: informațiilor înscrise în facturi sau în alte documente care țin loc de factură se efectuează astfel:în cazul în care documentul nu a fost transmis către beneficiar, acesta se anulează și se emite un nou document;în cazul în care documentul a fost transmis beneficiarului, fie se emite un nou document care trebuie să cuprindă, pe de o parte, informațiile din documentul inițial, numărul și data documentului corectat, valorile cu semnul minus, iar pe de altă parte, informațiile și valorile corecte, fie se emite un nou document conținând informațiile și valorile corecte și concomitent se emite un document cu valorile cu semnul minus în care se înscriu numărul și data documentului corectat.

Așadar, în concluzie se incadreaza in categoria documentelor justificative: facturile emise de - TRANSILVANIA NORD SA - in valoare de 62.432.244 lei vechi din care: valoare fără TV A 52.595.329 lei vechi si TVA 9.836.3 I 5 lei vechi;factura emisa de - in valoare de 30.8 17.004 lei vechi, din care 4.920.362 lei vechi TV A, iar baza TV A 25.896.642 lei vechi;facturile emise de T in valoare de 4.601.587 lei vechi din care 3.866.880 lei vechi valoare fără TV A si 734.707 lei vechi valoare TV A;factura -11 5.05.2003 emisa de ROMTELECOM in valoare totala de 11.953.325,09 lei vechi, din care valoare fără TV A de 10.044.8 I 0,84 lei vechi si valoare TV A de 1.908.5 14.25 lei vechi,facturile emise de - in valoare totala de 702.433.142 lei vechi, din care 590.279.952 lei vechi valoare fără TV A si 112. I 53. I 90 lei valoare TVA.

Aceleași argumente și dispoziții legale au relevat cănuse încadrează în categoria documentelor justificative:facturile emise de - în valoare totală de 15.275.000 lei vechi din care 12.836.134,45 lei vechi valoare fără TV A si 2.438.865,58 lei valoare TVA;facturile emise de - GAZ ROMANIA - in valoare totala de 23.660.031 lei vechi, din care 19.882.378 lei vechi valoare fără TV A si 3.777.653 valoare TV A;.iar impozitul pe profit calculat exclusiv pentru facturile prezentate în anexa la obiectivele expertizei și care nu îndeplinesc calitatea de document justificativ ester în valoare totală de 817,96 RON.

Interpretarea prevederilor art. 46 Cod comercial și ale <LLNK 11991 82 11 242 6 28>art. 6 din Legea nr. 82/1991, confirmă că factura fiscală nu este decât un document justificativ, care stă la baza înregistrărilor în contabilitate furnizorului sau prestatorului și a cumpărătorului, respectiv beneficiarului, ea fiind un mijloc de probă cu privire la operațiunea facturată, chiar și atunci când probează existența unui contract comercial consensual, pentru care părțile nu au materializat convenția în instrumentum.

Lipsa anumitor elemente sau înscrierea lor greșită poate fi corectată potrivit dispozițiilor art 159 din Legea nr 571/2003 în condițiile și termenele astfel stabilite fără ca acestea să piardă valoarea de document justificativ astfel cum au reținut organele de control fiscal

Înalta Curte de Casație și justiție a statuat că sub acest aspect este de observat că dispozițiile Codului fiscal, intrat în vigoare la data de 1 ianuarie 2004, pot opera numai pentru viitor, toate actele supuse controlului ce se efectuează de către organele fiscale, în vederea examinării legalității deducerilor de taxă pe valoarea adăugată neputând fi astfel analizate, în conformitate cu principiul tempus regit actum, decât potrivit normelor legale aplicabile în momentul nașterii fiecărui raport juridic.

În toate actele normative, anterioare sau ulterioare adoptării Codului fiscal, în cazurile de efectuare de operațiuni de deducere a TVA este prevăzută obligativitatea prezentării de documente justificative întocmite "legal" sau "conform legii", fără a se determina, însă, tipul de document necesar.

Așadar în aplicarea acestui principiu și considerentelor Deciziei V din 15 ianuarie 2007 trebuie reținut că în conformitate cu prevederile Legii contabilității nr. 82/1991 nu existau criterii de stabilire a mențiunilor sau informațiilor ce trebuie să le conțină documentele justificative, iar prin Legea nr. 345/2002, aplicabilă în perioada 1 iunie 2002-31 decembrie 2003, s-a înscris pentru prima dată obligativitatea prezentării de documente justificative, cu specificarea mențiunilor sau informațiilor pe care să le cuprindă, prin Legea nr. 571/2003 s-au reglementat, cu caracter unitar, atât obligativitatea prezentării documentelor justificative, cât și mențiunile sau informațiile care să rezulte din acestea, rezultând că realitatea cuprinsului documentului justificativ va fi verificată în raport de ansamblul documentelor contabile întocmite.

Susținerile pârâtei potrivit cărora faptul că exista contracte încheiate cu unii furnizori, nu exclude întocmirea corecta, cu toate datele, conform prevederilor legale, a documentelor care stau la baza inregistrarilor in contabilitate a operațiunilor economice derulate intre agenții economici, deși reale nu pot primi valența dorită de acesta având în vedere că prin acelaeși dispoziții în ipoteza conformității acestora cu realitatea există posibilitatea corectării și corelării cu alte documente contabile care să la asigure valoarea documentului justificativ, astfel că această apărare va fi înlăturată și se va reține că aceste facturi enumerate anterior îndeplinesc condițiile legale contrar celor reținute de organele de control fiscal.

5. Reclamanta contestă decizia nr 142/30.09.2009 și în ceea ce privește "avansurile" încasate de la. în perioada 2005-2006, respectiv încadrarea acestor operațiuni ca avansuri, in condițiile în care sumele în cauza reprezentau împrumuturi acordate de o persoana afiliata.

Incadrarea imprumutului în suma totala de 344.759 lei în categoria avansurilor a condus la trecerea pe venituri a sumei de 289.713 lei, colectarea TVA în suma de 55.046 lei si calcularea de accesorii pentru impozitul pe profit si TVA stabilit suplimentar de organele de control apare ca nelegala susține reclamanta.

Contractul de imprumut încheiat în data de 16.06.2005 dintre si societate prin care partile afiliate convin sa dea/sa primeasca imprumut suma de 500.000 EUR. fără dobanda. cu termen scadent 30.06.2006 constituie temeiul înscrierilor și operațiunilor contabile realizate de reclamantă în viziunea acesteia susținând că prin urmare calificarea imprumutului dintre 2 persoane afiliate drept avans prin ignorarea Contractului de imprumut legal întocmit este o masura nelegala sanctiunea acesteia fiind nulitatea deciziei de impunere și pentru aceleasi considerente. organele de control fiscal în mod nelegal au calculat. impus si colectat si TVA pentru aceste imprumuturi, desi Codul fiscal prevede ca operațiunile financiare/acordare imprumuturi, sunt operațiuni scutite de TVA.

Analiza actelor de constituire ale - - evidențiază că prin Incheierea nr.554/16.02.2001 eliberata de Registrul Comertului C, a luat fiinta - - SA cu sediul in principal fiind - cu sediul in Italia care detine un procent de 60,1644% din valoarea capitalului social, respectiv un numar de 2.122 actiuni, urmat de si, ambii cetateni italieni care detin fiecare cate 19,1097% din valoarea capitalului social respective cate 674 actiuni fiecare. Celelalte doua persoane juridice si o persoana fizica care au participat la constituirea Societății detin in total un procent de 1,6162% din valoarea capitalului social.

La data de 16.06.2005 s- încheiat un contract de imprumut, fără numar, intre - SA si - - persoane juridice afiliate, suma imprumutata 500.000 EUR suma imprumutata urmând a fi transferata in contul --, deschis la BANK SUC.T, in trim., in cuantum de 300.000 EUR, imprumutul este liber de dobanda, termenul limita de rambursare:30.06.2006.

Codul fiscal prin disp art.141, alin.2 statuează: sunt scutite de taxă prestările următoarelor servicii financiare și bancare: acordarea și negocierea de credite și administrarea creditului de către persoana care il acordă;

Norme metodologice au stabilit că de taxa pe valoarea adăugată prevăzute la art. 141 alin. (2) lit. c) pct. 1 din Codul fiscal includ și împrumuturile acordate de asociați/acționari societăților comerciale in vederea asigurării resurselor financiare ale societății orice alte împrumuturi bănești acordate de persoane fizice sau juridice.

Expertiza relevat că in lunile iunie si iulie 2005, a încasat de la suma de 1.111.109 lei (516.850 lei+594.259Iei) echivalentul a 308.643 EUR,în contul indicat in contractul de împrumut. Sumele cu care a creditat proveneau din credit asociat, si.

Acestea au fost transferate de la, in mod eronat, cu explicatia "avans marfa" si contabilizate ca atare la. Experta a menționat că, activitatea desfășurată in perioada analizata, a constituit subiectul unei inspecții fiscale totale, desfășurate de aceleași organe fiscale.

La sfârșitul lunii septembrie 2005, soldul datoriei către era de 885.934 lei, și la aceeași data, înregistrează stingerea unei datorii către asociatul, prin cesionarea creantei detinuta de aceasta asupra - la valoarea de 898.959,30 lei. Diferența de 13.025 lei dintre cele doua sume, poate proveni din faptul ca Anexa 12 la prezinta operațiunile derulate intre părți, începând cu luna mai 2005.

Expertiza constata ca operatiunea nu a fost adusa la cunostinta debitorului cedat, la data de 30.09.2005, ci la inchiderea exercițiului, cand s-a si înregistrat in contabilitate. La data de 31.12.2005, stinge datoria in suma de 742.152,25 lei (aflata in sold la 31.12.2005) prin creditarea contului 4551.1 Asociati conturi curente, astfel incat la data de 01.01.2006, soldul datoriei către, perioada fiscala si nu numai o parte dintre acestea.

de cont anexate la nota de constatare întocmita de către Garda Financiara, rezulta faptul ca sumele încasate de la, reprezintă avansuri contravaloare marfă și care au fost înregistrate în evidența contabilă in creditul contului 419.4 - "Clienti creditori ".

le de inspecție fiscala au prezentat operațiunile derulate prin contul 419.4 - "Clienți creditori ", încasare avansuri marfa, facturi emise si restituire avansuri in anexa 12 la Raportul de inspecție fiscala, pe perioada mai 2005-martie2006, rezultând la sfârșitul lunii martie 2006 un avans încasat de la si nerevendicat de către aceasta in suma de 344.759 lei din care in suma de 55.046 lei, astfel încât suma de 289.713 lei (344.759-55.046 lei) a fost considerata ca venit si impozitata la

Calificarea unei convenții nu poate fi realizată doar în raport de denumirea acesteia ci în raport de clauzele din cuprinsul acestuia și din valențele pe care părțile înțeleg să la acorde și de modalitatea în care respectivele operațiuni sunt reflectate în contabilitate.

Aserțiunile reclamantei referitoare la acordarea unor împrumuturi și nu a unui avans nu sunt confirmate de reflectarea în documentele contabile a operațiunilor care confirmă reținerile organelor de control fiscal.

Apărările reclamantei din această perspectivă nu pot fi primite textele legale invocate nu sunt incidente în cauză în raport de argumentele prezentate anterior.

Considerentele enunțate au relevat că acțiunea reclamantei este întemeiată în parte,și în consecință în temeiul art 18 din Legea nr 554/2004 și art - C pr fisc, va admite, în parte, acțiunea formulată de reclamanta - în contradictoriu cu C și va dispune anularea, în parte, a Deciziei nr. 362/30.06.2008 privind obligațiile fiscale suplimentare de plată stabilite de și a deciziei nr.142 / 30.09.2008 emisă de C în sensul omiterii din anexa nr. 13 Deciziei nr. 362/30.06.2008 a facturii emise de -.Transilvania.Nord. SA în valoare de 62.432.244 lei vechi, a facturi emise de -. în valoare de 30.817.004 lei vechi, facturii emise de T în valoare de 4.601.587 lei, a facturii nr. -/15.03.03 emisă de Romtelecom în valaore de 11.953.325,09 lei vechi și recalcularea sumelor datorate în consecință și va respinge celelalte capete de cerere formulate.

Potrivit prevederilor art 201 pr civ va încuviința onorariul expertului desemnat să întocmească raportul de expertiză fiscală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite, în parte, acțiunea formulată de reclamanta -, cu sediul în T str - nr 45 în contradictoriu cu C cu sediul în C N, nr 19, și în consecință:

Dispune anularea, în parte, a Deciziei nr. 362/30.06.2008 privind obligațiile fiscale suplimentare de plată stabilite de și a deciziei nr.142 / 30.09.2008 emisă de C în sensul omiterii din anexa nr. 13 Deciziei nr. 362/30.06.2008 a facturii emise de - SA în valoare de 62.432.244 lei vechi, a facturi emise de - în valoare de 30.817.004 lei vechi, facturii emise de T în valoare de 4.601.587 lei, a facturii nr. -/15.03.03 emisă de Romtelecom în valoare de 11.953.325,09 lei vechi și recalcularea sumelor datorate în consecință.

Respinge celelalte capete de cerere formulate.

Încuviințează onorariul expertului.

Cheltuieli de judecată nu s-au solicitat.

Definitivă.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 25.01.2010.

PREȘEDINTE GREFIER

- - - -

Red./

6 ex.25.02.2010

Președinte:Augusta Chichișan
Judecători:Augusta Chichișan

Vezi și alte spețe de contencios administrativ: