Contestație act administrativ fiscal. Sentința 313/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ,DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV SI FISCAL
DOSAR NR-
SENTINȚA CIVILĂ NR. 313/2009
Ședința publică din 22 iunie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Gheorghe Cotuțiu G -
GREFIER: - -
S-a luat în examinarea acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta - SRL ( fostă împotriva pârâtei DIRECȚIA GENERALĂ A FINAȚELOR PUBLICE B N, având ca obiect contestație act administrativ fiscal.
În data de 22.06.2009 s-au înregistrat la dosarul cauzei concluzii scrise din partea pârâtei.
Se constată că, mersul dezbaterilor și susținerile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 15 iunie 2009, încheiere care face partea integrantă din prezenta hotărâre, când pronunțarea hotărârii s-a amânat pentru termenul de azi.
CURTEA:
Asupra prezentei acțiuni în contencios administrativ fiscal constată:
Prin cererea înregistrată sub nr. 134/33/09 din data de 26 ianuarie 2009, reclamanta (fostă ) a formulat acțiune în contencios administrativ fiscal în contradictoriu cu pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B N, solicitând anularea următoarelor acte administrative: decizia de impunere emisă de - - Contribuabili Mijlocii B-N nr. 102/15.05.2008, titlurile executorii emise la data de 02.07.2008 în cadrul dosarului de executare nr. -/26.06.2008 și decizia nr. 66/16.07.2008 emisă de pârâta B-N - Biroul de soluționare a contestațiilor.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că prin decizia de impunere mai sus arătată, organele fiscale au stabilit mai multe sume de plată în sarcina sa, respectiv în cuantum de 123.740 lei, majorări de întârziere în sumă de 160.288 lei, impozit pe profit în sumă de 162.770 lei și majorări de întârziere pentru acesta în sumă de 206.268 lei, totalizând suma de 653.030 lei.
S-a considerat că stabilirea acestor sume suplimentare la plată a fost făcută în mod nelegal și netemeinic de către organele fiscale, drept pentru care la data de 17.06.2008 a înregistrat sub nr. 11.247 o contestație la B-N care însă în data de 23.07.2008 i-a comunicat decizia nr. 66 din 16.07.2008 prin care a hotărât suspendare soluționării cauzei până la pronunțarea unei hotărâri definitive pe latura penală, procedura administrativă urmând a fi luată la încetarea motivului care a determinat suspendarea, în conformitate cu art. 214 alin. 3 din pr.fiscală, precum și cu cele ale art. 244 alin. 2.pr.civ.
Sumele respective au fost stabilite în urma unei inspecții fiscale prin care s-a constatat că în cursul anului 2004 societatea ar fi încheiat cu administratorul firmei B un contract de prestări servicii electrice pentru care s-au emis un nr. de 33 facturi în sumă totală de 774.784 lei, însă ulterior s-a constatat că prestatorul de serviciu se afla încă din anul 2003 în faliment, așa încât facturile respective nu puteau fi luate în considerare nici în privința -ului și nici în privința impozitului pe profit.
Cu toate acestea, sumele respective au fost incluse în decizia de impunere atacată și s-au emis titluri executorii fără ca acest lucru să fie legal.
În sprijinul acțiunii sale la dosar au fost depuse, în copie, decizia de impunere, titlurile executorii, decizia nr. 66 privind soluționarea contestației, raportul de inspecție fiscală și actele însoțitoare ( 9 - 83).
La rândul ei, pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE BNa formulat întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii reclamantei, invocând excepția inadmisibilității petitului de contestare a deciziei de impunere și a titlurilor executorii emise la data de 2 iulie 2008, iar în privința deciziei nr. 66 din 16.07.2008 să fie respinsă, de asemenea, acțiunea ca neîntemeiată, deoarece această decizie este temeinică și legală.
Motivele pârâtei s-au referit la faptul că decizia de impunere face obiectul unei contestații în calea administrativă de atac, însă organul de soluționare din cadrul B-N nu s-a pronunțat pe fondul cauzei, ci prin decizia atacată a dispus suspendarea soluționării acesteia în condițiile art. 214 alin. 1 lit. a coroborat cu dispozițiile art. 216 alin. 4 din pr.fiscală, până la pronunțarea unei soluții definitive în latura penală, procedura urmând a fi reluată la încetarea motivului care a determinat suspendarea.
De asemenea, contestarea titlurilor executorii se face potrivit dreptului comun, iar competența de soluționare revine Judecătoriei Bistrița.
Totodată, pârâta a înaintat dosarul ce conține documentele raportului de inspecție fiscală a dispoziției de impunere, somațiile pentru titlurile executorii.
Examinând actele și lucrările dosarului, din perspectiva motivelor contestației a apărărilor din întâmpinare precum și a dispozițiile legale incidente, Curtea reține următoarele:
Obiectul prezentei acțiuni în contencios-administrativ și fiscal îl reprezintă, în principal, verificarea legalității și temeiniciei deciziei nr. 66 din 16.07.2008, actul care a fost emis în urma demarării procedurii administrativ-fiscale de contestare a deciziei de impunere nr. 102/2008 și a actelor subsecvente acesteia, în procedura de executare a acesteia, în raport de dispozițiile legale cuprinse în Codul d e pr.fiscală și Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.
Prin decizia nr. 66 din 16.07.2008, Biroul de soluționare a contestațiilor din cadrul pârâtei B-N a decis suspendarea soluționării cauzei până la pronunțarea unei soluții definitive pe latura penală, procedura administrativă urmând a fi reluată la încetarea motivului care a determinat suspendarea, în conformitate cu art. 214 alin. 3.pr.fiscală, precum și cu cele ale art. 244 alin. 2.pr.civ. respingând și excepția de procedură ridicată de petentă privind nerespectarea prev. art. 105 alin. 3 prima teză din pr.fiscală, întrucât în cauză a fost sesizat penal Parchetul de pe lângă în privința relațiilor comerciale efectuate de Prisma cu B prin adresa nr. -/21.10.2005.
Potrivit art. 214 alin. (1) lit. a pr. fiscală (OG nr. 92/2003 actualizată cu modificările și completările ulterioare)"Organul de soluționare competent poate suspenda, prin decizie motivată, soluționarea cauzei atunci când:
a) organul care a efectuat activitatea de control a sesizat organele în drept cu privire la existența indiciilor săvârșirii unei infracțiuni a cărei constatare ar avea o înrâurire hotărâtoare asupra soluției ce urmează să fie dată în procedura administrativ;
b) .".
Totodată, alin. 3 al aceluiași articol prevede că "Procedura administrativă este reluată la încetarea motivului care a determinat suspendarea".
Așadar, în cazul de față, atunci când s-a emis decizia atacată s-au avut în vedere textele legale mai sus citate, așa încât cum actul administrativ fiscal este legal și temeinic, acțiunea reclamantei nu poate fi primită.
Evident că, după încetarea motivului care a determinat suspendarea și reluarea procedurii administrative, noua decizie dată în rezolvarea contestației împotriva deciziei de impunere va putea fi din nou atacată în justiție în contencios administrativ și fiscal, accesul la o instanță judecătorească al reclamantei neputând fi blocat.
Față de toate considerentele de fapt și de drept mai sus expuse, Curtea apreciază că acțiunea reclamantei este neîntemeiată, urmând a fi respinsă în totalitate, ținând cont și de dispozițiile art. 18 din Legea nr. 554/2004 cu modificările și completările ulterioare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge în totalitate acțiunea formulată de reclamanta (fostă ), cu sediul în loc.,-, jud. B-N, înregistrată la registrul comerțului sub nr. J-, prin reprezentantul său, în contradictoriu cu pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B-N, cu sediul în B,- - 8, jud. B-N, prin reprezentantul său legal.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică azi 22 iunie 2009.
PREȘEDINTE, GREFIER,
G - - -
Red.Gh.
Dact./4 ex./14.07.2009.
Președinte:Gheorghe CotuțiuJudecători:Gheorghe Cotuțiu
